3,301 matches
-
și KGB; la Riga, un imobil din perioada sovietic..., construit În anii ’70 pentru a comemora sprijinul pe care l-au adus soldații letoni Partidului bolșevic În anii 1917-1920; la Budapesta, pe strada Andrássy nr. 60, sediul succesiv al partidului fascist maghiar (Crucile cu s...geți) și al poliției politice din regimul stalinist. Toate aceste muzee sînt administrate de c...tre fundații private: Solidaritatea la Gdansk; Comitetul baltic american din Cleveland, la Vilnius; Fundația participanților la baricadele din 1991, la Riga
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Ocupației. Din cele cinci muzee menționate, doar unul singur are un obiectiv general: Muzeul Ocupației; celelalte patru s-au axat pe teme foarte specializate: istoria mișc...rîi Solidarnosc (Gdansk), reconstituirea s...pt...minii zise a Baricadelor (Riga), atrocit...țile regimurilor fascist și comunist În Ungaria (Budapesta), represiunea instaurat... de puterile ocupante (Vilnius). Începem cu ultimul o scurt... descriere a acestor locuri importante ale memoriei rezistenței: - Ideea directoare ce caracterizeaz... Muzeul Victimelor Genocidului din Vilnius este de a demonstra continuitatea represiunii și
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
num...rul se stabilizeaz... la aproximativ 35 (2000). În definitiv, ț...rile Europei de Est, asemenea modelului occidental, tind s... aib... cinci sau șase curente importante: centrul-dreapta, democrat-creștinismul, socialismul, comunismul și ecologismul. Se observ... totodat... renașterea dreptei naționaliste cu tendințe fasciste. De cele mai multe ori, În urma alegerilor se instaureaz... un bi-partitism de facto, În care micile formațiuni joac... rolul de arbitri. Astfel, În Ungaria, trei partide domin... succesiv viața politic... post-comunist...: Forumul democratic maghiar (Magyar Demokrata Fórum, MDF), de centru-dreapta, al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Tendințe”, anunțată în program). S-a îngăduit totuși a se da curs cvasiconfidențial unor reuniuni în sediul Academiei Comerciale, dar numai după ce delegații grupului [îl] asigură pe ministrul de Interne, Ion Mihalache (alarmat de rapoartele poliției), că nu participă „nici fasciști, nici comuniști, ci intelectuali”. Ciclul „Tendințe” se va desfășura, între 8 februarie și 4 mai 1933, începând cu tema Orientări spirituale ale tinerei generații, prezidată de Simion Mehedinți, la care, în formație de elită, vorbesc Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Emil
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Articolul 1 În România este liberă constituirea partidelor politice, cu excepția partidelor fasciste sau care propagă concepții contrare ordinii de stat și de drept în România. Nici o altă îngrădire pe motiv de rasă, naționalitate, religie, grad de cultură, sex sau convingeri politice nu poate împiedica constituirea și funcționarea partidelor politice. Înregistrarea și funcționarea
DECRET - LEGE nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106747_a_108076]
-
sau ai organizațiilor internaționale, a căror protecție trebuie să fie asigurată pe timpul șederii în România, potrivit legii, tratatelor și convențiilor încheiate, precum și practicii internaționale; inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste, care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept; actele teroriste, precum și inițierea sau
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
pe care le face în mentalitatea actuală cuvântul „Dreapta” sau cuvântul „Stânga”. Sensul lor s-a dilatat bolnăvicios și s-a întins din politică în cultură, în artă, în literatură. [...] Prevăd o zi în care se va inventa o botanică fascistă și una radicală, o chimie reacționară și una progresistă, o algebră liberală și una conservatoare. Se va stabili că anumite plante sunt burgheze, în timp ce altele sunt marxiste. [...] Omenirea merge cu pași repezi spre o înțelegere polițistă a lumii. Pe fiecare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Deleuze numea „substratul reactiv al limbajului”. Zugrăvind, prin intermediul mito-imaginii, discursul platonician își păstrează prospețimea pentru că este imun la ceea ce Roland Barthes numește fascismul limbajului. În opinia lui Barthes, limbajul nu este nici reacționar, nici progresist, ci este pur și simplu fascist: el nu înseamnă interdicția, ci obligația de a spune...) Caracterul fascist al limbajului se vădește în lumea noastră mai agresiv ca oricând prin proliferarea scăpată de sub control a publicității. Plecând de la aceste premise, poate fi preluată fără rezerve ideea lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
își păstrează prospețimea pentru că este imun la ceea ce Roland Barthes numește fascismul limbajului. În opinia lui Barthes, limbajul nu este nici reacționar, nici progresist, ci este pur și simplu fascist: el nu înseamnă interdicția, ci obligația de a spune...) Caracterul fascist al limbajului se vădește în lumea noastră mai agresiv ca oricând prin proliferarea scăpată de sub control a publicității. Plecând de la aceste premise, poate fi preluată fără rezerve ideea lui Pierce, potrivit căreia iconicitatea nu se reduce la dimensiunea sa vizuală
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
voluntară a indivizilor În arena publică și să extindă responsabilitățile și puterile statului asupra bunăstării sociale a indivizilor. Ideile eugeniștilor și măsurile legislative propuse de ei au oferit instrumente pe care emisarii statului le-au folosit ulterior (fie sub regimul fascist al anului 1940, fie sub cel comunist, după 1947) În Încercarea de a justifica importanța controlării și politizării unor acțiuni sociale, de la căsătorie până la reproducere, considerate, până atunci, În afara domeniului de interes al statului. Am Încercat să analizez mișcarea eugenistă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un partid creat după 1918, care nu avea legături nici cu partidele conservatoare, nici cu cele liberale din Regat și care susținea, de fapt, o „a treia cale” (un termen care nu trebuie confundat cu cel similar folosit de facțiunile fasciste din aceeași perioadă). Mai târziu, eugeniștii au părut să se despartă de Partidul Național-Țărănesc, pentru că, În 1938, Moldovan și Iuliu Hațegan- o altă figură respectată În lumea medicală și academică din România- au devenit membri ai Consiliului Superior al Frontului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În scrierile lui Petre Andrei, sociolog foarte cunoscut al Universității din Iași. În sinteza sa din 1936, Sociologie generală, Andrei face o critică dură a teoriilor organiciste ale organizării sociale, construind, În realitate, o listă de acuzații subtile la adresa ideologiilor fasciste și a aspectelor rasiste și antiprogresiste ale acestora. Orientarea lui Andrei era, cu siguranță, mai liberală, proparlamentară și individualistă - mai aproape de Durkheim și Weber decât de Spengler. Autorul se temea de forța grupării mistice de dreapta din România, care ar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
apropia cel mai mult de filosofia statului bunăstării decât de ideile naționaliștilor contemporani, liberali sau conservatori. Cu toate acestea, obiectivele pentru atingerea cărora urmau să crească fondurile alocate de stat pentru asistență socială se apropiau foarte mult de idealurile teoriilor fasciste din acea perioadă. Educație, cultură și progres eugenictc "Educație, cultură și progres eugenic" În ceea ce privește educația, Moldovan era interesat de redefinirea conceptului general de pedagogie, astfel Încât să nu mai Însemne studii teoretice egale pentru toți elevii, ci oferirea unor programe educaționale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca ultimă soluție, după ce toate celelalte fuseseră epuizate, inclusiv măsurile educative, căutarea unui remediu medical pentru patologiile latente ereditare și abstinența voluntară. Stilul și substanța argumentului lui Moldovan În favoarea necesității de a proteja sănătatea națiunii sunt foarte diferite de celebrările fasciste ale agresivității și violenței directe. În acest sens, Moldovan se distanțează și de unii dintre adepții ideilor sale, precum Iordache Făcăoaru 63. Conceptul lui Moldovan de stat biopolitic se apropie cel mai mult de acela de stat total, propus de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și mai explicit orientate către aplicarea unor politici specifice 64. Autorul consideră perspectiva lui Schmitt statică, autoritară, chiar reacționară, prin comparție cu acțiunile ulterioare agresive de distrugere a structurilor liberale existente și de descătușare a energiilor naționale („vitale”) caracteristice mișcărilor fasciste sau, În context românesc, Legiunii Arhanghelului Mihail. Probabil Însă că viziunea lui Schmitt nu poate fi atât de ușor caracterizată drept „reacționară”65. Schmitt se raportează, Într-adevăr, nostalgic la modul cum reușise vechiul regim aristocratic să asigure stabilitatea socială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca locus al dezvoltării potențialelor calități viitoare, bazate pe legile indiscutabile ale naturii. Este adevărat că eugeniștii din România admirau mișcarea nazistă din Germania, dar cei mai mulți dintre ei nu erau pregătiți sau dornici să se angajeze total În susținerea ideologiei fasciste sau a organizării statului În vederea scopului unic al creării viitorului eugenic. Făcăoaru era singurul care părea hotărât să urmeze În totalitate exemplul celui de-al Treilea Reich și care și-a făcut publice simpatiile, prin acceptarea unei poziții oficiale În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a organizării statului În vederea scopului unic al creării viitorului eugenic. Făcăoaru era singurul care părea hotărât să urmeze În totalitate exemplul celui de-al Treilea Reich și care și-a făcut publice simpatiile, prin acceptarea unei poziții oficiale În guvernul fascist, aflat pentru scurt timp la conducerea României. Afilierile politice se defineau cu mare ambiguitate În continuumul dintre extrema dreaptă și centru și de aceea este dificil să localizăm fiecare individ Într-o poziție foarte clară. Cu toate acestea, putem observa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Astfel, unii eugeniști sperau să prevină, Într-o oarecare măsură, prostituția și să reducă fenomenul deja existent prin măsuri de asistență socială care se asemănau cu cele propuse de contemporanii lor socialiști mai mult decât cu sugestiile liberale, conservatoare sau fasciste. La fel ca În discuțiile despre problemele femeilor, liberalii susțineau un rol paternalist pentru stat În implementarea acestor măsuri, și nu un rol ce le-ar fi oferit femeilor o serie de opțiuni de acces la programele de asistență socială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
creată de situația războiului, dar și din teama de Înfrângere În fața Uniunii Sovietice. Cu toate acestea, unii adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru și Herseni, au fost susținători convinși ai regimului din timpul războiului și În special ai orientării sale fasciste. Chiar Înainte de Încheierea conflictului militar Însă, unii autori eugeniști, printre care Moldovan, au criticat guvernul din timpul războiului pentru maniera neglijentă În care trata problemele de sănătate ale populației. În secțiunile finale, capitolul de față prezintă inițiativele mișcării eugeniste după
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Mihail, al cărui lider numit „Căpitanul”, era Corneliu Zelea Codreanu. Deși grupul a fost Înființat după publicarea Biopoliticii, influența acestei lucrări a Început să se facă simțită În 1927. Ideologia și organizarea grupului erau similare În aspecte importante cu mișcările fasciste din alte țări, dar aveau, În același timp, unele caracteristici specifice contextului românesc, printre care ortodoxismul mistic. Pentru o descriere sumară, elementară a particularităților Legiunii În comparație cu alte mișcări fasciste contemporane ei, vezi Eugen Weber, Varieties of Fascism, Vintage Books, New York
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Ideologia și organizarea grupului erau similare În aspecte importante cu mișcările fasciste din alte țări, dar aveau, În același timp, unele caracteristici specifice contextului românesc, printre care ortodoxismul mistic. Pentru o descriere sumară, elementară a particularităților Legiunii În comparație cu alte mișcări fasciste contemporane ei, vezi Eugen Weber, Varieties of Fascism, Vintage Books, New York, 1964. Unele monografii oferă analize mai detaliate: Radu Ioanid, The Sword of the Archangel, Colombia University Press, East European Monographs, Boulder, Colo, 1989; Armin Heinen, Die Legion „Erzengel Michael
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Ioan Morariu, 20 iulie 1965, p. 4. 20. La un moment dat, Râmneanțu identifică explicit politicile pronataliste ale regimului Ceușescu chiar cu ideile lui Moldovan. O astfel de afirmație, Într-un moment În care eugenia era Încă etichetată drept ideologie fascistă, reprezenta o mișcare foarte Îndrăzneață din partea sa. Râmneanțu nu a fost niciodată criticat pentru această afirmație. Vezi scrisoarea sa către editura Academiei Republicii Socialiste România, 23 ianuarie 1978. Prin amabilitatea lui Romeo Lăzărescu, din arhiva sa personală, București. 21. Kligman
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unirii”, În Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul: 1918-1928, vol. 1, Cultura națională, București, 1929, pp. 739-749. Vornic, Tiberiu, „Criza, intelectuală și morală”, Societatea de Mâine, vol. 3, nr.12, 21 martie 1926, pp. 216-217. Vornica, Gheorghe, „Concepția de rasă În Italia fascistă”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 11, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1941, pp. 179-183. Vornica, Gheorghe, „Studii eugenice”, Transilvania, vol. 73, nr. 2-3, februarie-martie 1942, pp. 221-224. Ygrec, Doctorul, „Căsătorii cu certificat medical și... «montă» cu permisiunea Statului”, Adevărul, vol. 36, nr.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tehnocrația nu putea fi decât un regim de tranziție către socialism. Critica lui Georges Gurvitch Cu asprimea obișnuită a tonului său, Georges Gurvitch n-a ezitat să-l califice pe Burnham drept „un abil propagandist care și-a adaptat ideile fasciste și naziste la psihologia americanului de rând” (Gurvitch, 1963, vol. II, p. 440). Teza puterii manageriale a părut totuși să merite atenția sa și i-a consacrat mai multe texte importante. Contrar optimistei viziunii saintsimoniene, potrivit căreia guvernarea oamenilor era
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dependența conceptualizărilor de teoriile de referință. Astfel, din punctul de vedere al profunzimii schimbărilor urmărite, putem deosebi între mișcări revoluționare și mișcări reformatoare. Primele vizează răsturnarea ordinii sociale, politice sau economice - este cazul mișcării bolșevice din Rusia țaristă, a celei fasciste din Italia interbelică, a sindicatului „Solidaritatea” din Polonia anilor ’80 ai secolului trecut sau al islamismului fundamentalist contemporan. Mișcările reformatoare nu țintesc răsturnarea ordinii instituționale, ci doar modificarea unor norme, obiectivele lor fiind tot structurale, precum în cazul mișcărilor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]