816 matches
-
scurmate în pământ sunt mici gropi, uneori, acoperite de fân, paie, puf și uneori înconjurate cu pietre pentru ca ouăle să nu se rostogolească afară din cuib. Astfel de cuiburi construiesc: multe specii de rațe, struții, rândunicile de mare, potârnichi, prepelițe, fazani, etc. Ouăle și puii din aceste cuiburi sunt foarte expuse condițiilor meteorologice și prădătorilor. În general, speciile păsărilor care au cuiburi săpate eclozează pui care sunt capabili în scurt timp să părăsească cuibul. Cuiburi-movile, păsările din familia Megapodiidae, construiesc nișe
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
în familiile cu copii de vârste mici. Nu sunt recomandați persoanelor mai sedentare sau cu un program aglomerat. Prezintă instincte de vânătoare bine conservate, cu dresajul potrivit pot fi folosiți și la această activitate. Este folosit la vânătoarea de iepuri, fazani, vulpi, chiar urși. Este un bun și căutat companion.
Beagle () [Corola-website/Science/312288_a_313617]
-
munte, tarul, takinul, Seroul, goralul, Capreolusul, cerbul nobil, moscul siberian, cerbi, mistreți. Pe lângă acestea, din când în când ei se hrănesc cu animale mici, care nu constituie hrana lor tipică, așa ca spermophilus, pica și păsări (alectoris, curcani de munte, fazani). În munții Pamir ei se hrănesc, în mare parte, cu capre de munte, mai rar cu argalii. În munții Himalaya leopardul zăpezilor vânează caprele de munte, goarali, berbeci sălbatici, cerbi mici, iepuri tiberieni, etc. În Rusia, hrana de bază a
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
Stânca Iedului, Bujdeie"), acoperită parțial cu pădure de molid ("Picea abies"), pâlcuri de mesteacăn ("Betula"), poieni și fânețe. Rezervația găzduiește și asigură condiții de cuibărire pentru cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), o specie de pasăre care face parte din familia fazanilor ("Phasianidae"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
Izvoarele Mihăiesei () [Corola-website/Science/311376_a_312705]
-
IUCN), astfel: Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare (cu specii de "Dendrocopus major" sau "Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), zaica ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), Uliu-păsărar ("Accipiter nisus
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul, șoarecele de câmp, cârtita, iar dintre păsări amintim cioară, vrabia, ciocârlia, potârnichea, prepelița, coțofana și fazanul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sacadat se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,92%). Principalele minorități sunt cele de romi (9,69%) și maghiari (1
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani; dropia nu s-a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani, popândăi, șoareci de camp sunt destul de numeroase. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt cele care provoacă pagube
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
a primit suma convenită de 500.000 de écu. După căsătoria prin procură cu regele francez la Fuenterrabia, Maria Tereza a devenit cunoscută ca "Marie-Thérèse". Tatăl ei, Filip al IV-lea și întreaga curte spaniolă au însoțit mireasa până la Insula Fazanilor situată pe râul Bidassoa, unde Ludovic și curtea sa a întâlnit-o. La 7 iunie 1660 ea a părăsit țara natală Spania. Ca și tatăl ei, noua mireasă știa că era foarte puțin probabil să se mai vadă vreodată; nu
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, cioara de semănături, vrabia, guguștiucul (Streptopelia decaocto) și rar rața și gâsca sălbatică precum și fazan (Phasianus colchicus), prepelița (Coturnix coturnix) și potârnichea (Perdix perdix). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări răpitoare, mai ales care se hrănesc cu rozătoare precum: vânturelul roșu ( Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo), uliul porumbar și uliul păsărar. Dintre
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul, hârciogul, dihorul, iepurele de câmp, vulpea, lupul, mistrețul și căprioara. Multe din animalele enumerate sunt obiecte de vânătoare iar altele sunt pe cale de dispariție fiind ocrotite prin lege. Conform
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
fratele ei Ludovic cu infanta Ana. După căsătoria prin procură cu Prințul de Asturia și căsătoria prin procură dintre Ludovic și infanta Anna, Elisabeta și fratele ei și-au întâlnit soții pentru prima dată la 25 noiembrie 1615 pe Insula Fazanilor situată pe râul Bidassoa care despărțea Franța de Spania. A fost ultima dată când Ludovic și-a văzut sora. În Spania, numele franțuzesc al Elisabetei s-a transformat in "Isabela". Ceremonia religioasă a avut loc la Catedrala Sfânta Maria din
Elisabeta a Franței () [Corola-website/Science/310468_a_311797]
-
ocrotire a naturii, de taxonomie, filogenie și ecologie. Parterul muzeului prezintă colecția cinegetică. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. De asemenea, muzeul include un interior vânătoresc (realizat cu obiecte din coarne căzute, blănuri, fazani și capete de căprior naturalizate) și Sala Trofeelor (unde sunt expuse trofee de blană, trofee de coarne și trofee de colți de mistreț, adunate din această regiune). Muzeul de Etnografie din Vatra Dornei, situat pe Strada Mihai Eminescu nr. 17
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
etc. Aici cuibăresc și majoritatea răpitoarelor, ca. uliul păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Acolo unde locul pădurilor a fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus), clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi). Vânătoarea
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
facem excursie, hranim impreuna animalele. Copii sunt incantați de plimbarile pe cai"", spune administratoarea gradinii zoo. Gradina zoo de la Bardar prezintă interes deosebit pentru turiștii moldoveni, dar și pentru cei din afară. Aici turiștii pot admira cai sălbatici, ponei, păuni, fazani, lebede negre, rățuște și șoimi. O dovadă că animalele sunt bine îngrijite aici, este că anul trecut, pe data de 18 aprilie, la zoo, o căpriță a dat naștere la doi ieduți de mărimea unor pisoi. Ieduții și mama lor
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
de 110 hectare. 12 iazuri se află la bilanțul primăriei și sînt date în arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic: cu păduri de suprafață mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei păduroase sunt lacuri cu lebede. Ocolul silvic dispune de "Casa Vînătorului", clădire cu două etaje, loc de cazare și odihnă. Lîngă această casă
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
de priveliști foarte frumoase pe alocuri sălbatice cu păduri în mare parte de stejar,fag, brad, mesteacăn și de un aer curat, practic neafectat de vreun factor poluant. Există o bogată faună cinegetică compusă din mistreți, cerbi carpatini, iepuri, lupi, fazani, vulpi. Turismul organizat, nefiind încă dezvoltat, se află mai mult la stadiul de proiecte. Atracțiile zonei sunt bisericile vechi de lemn din Sârbi și Tusa, Izvoarele Barcăului, Păstrăvăria din Tusa, Pălinca de Prune specifică zonei. Din punct de vedere turistic
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
vii și a perdelelor de protecție contra vânturilor, în asociere cu specii de arbori. Nu prezintă pretenții în ceea ce privește solul, crește pe terenuri degradate, foarte sărace, uscate și pe nisipuri. Semințele amorfei sunt foarte apreciate de unele specii avicole, cum este fazanul. Planta produce nuiele relativ drepte și destul de lungi, dar puțin flexibile, ceea ce le face improprii folosirii pentru împletirea coșurilor. Totuși ingeniozitatea oamenilor din zonele invadate le-a găsit o utilizare în confecționarea scheletului coroanelor funerare. În timp s-au constatat
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
nordului Apusenilor. Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul(Parus caeruleus). La lacul de acumulare Cinciș s-au statornicit ratele sălbatice, iar în pădurile din apropiere au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în zona municipiului Hunedoara, retrăgându-se -în acest moment- mult în amonte datorită poluării Cernei. Se mai întâlnesc, tot mai rar, cleanul (Leuciscus cephalus), știuca (Exox lucius), mreana (Barbus
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
cerbi, mistreți, dar și cerbi sika, căprioare, moști; tigrul sumatrian — sambari, mistreți și tapiri malaezieni. Tigrii încearcă să doboare și prăzi mai mari, ca bivolul indian, gaurul, elanul. Din când în când, ei vânează animale mai „exotice” pentru ei — maimuțe, fazani, iepuri și chiar pește. Rația unui tigru adult este de 50-70 copitate pe an. Tigrii pot ucide și alte răpitoare: lupi, leoparzi, șerpi boa și chiar crocodili. Tigrii siberieni și urșii bruni reprezintă un pericol serios unii pentru alții; primii
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
pe sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe de 16 km depărtare de culcușurile lor. Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
pentru că este un câine independent și uneori încăpățânat. Trebuie familiarizat intens cu numele său și cu acele comenzi de chemare și oprire care îi pot stopa acțiunile în care pleacă să adulmece. Este folosit la vânătoare de iepuri, căprioare, vulpi, fazani, mistreți. Câine de companie foarte plăcut, liniștit și echilibrat. Recomandat persoanelor mai în etate, care nu au un ritm de viață foarte activ. Își păstrează calitățile de vânător, putând fi util în câmp pentru a lua urma vânatului rănit.
Basset Hound () [Corola-website/Science/322976_a_324305]
-
și cu copii în grupuri sociale, au beneficiat de o selecție naturală. Anumiți biologi argumentează că gradul de dimorfism sexual al unei specii este invers proporțional cu gradul de grija maternala/paternala. Specii cu un grad ridicat de dimorfism, precum fazanul, tind să fie specii în care grijă puilor este responsabilitatea exclusivă a mamei, cu foarte puțină participare a tatălui.. According to Daly and Wilson, "The sexes differ more în human beings than în monogamous mammals, but much less than în
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
soți, bucuroși din cale-afară, îl numesc Momotaro. Momotaro crește și într-o zi își ia rămas-bun de la părinți și pleacă spre Insula Căpcăunilor, să scape lumea de ei. Pe drum, Momotaro se împrietenește cu un câine, o maimuță și un fazan. Ajunși la castelul căpcăunilor, de pe insulă, fazanul zboară pe deasupra zidului și le distrage atenția la căpcăuni, maimuța se cațără pe zid și deschide poarta pe dinăuntru, după care Momotaro și câinele se năpustesc înăuntru. Căpcăunii sunt învinși și Momotaro le
Jack și bebelușul () [Corola-website/Science/319459_a_320788]
-
Momotaro crește și într-o zi își ia rămas-bun de la părinți și pleacă spre Insula Căpcăunilor, să scape lumea de ei. Pe drum, Momotaro se împrietenește cu un câine, o maimuță și un fazan. Ajunși la castelul căpcăunilor, de pe insulă, fazanul zboară pe deasupra zidului și le distrage atenția la căpcăuni, maimuța se cațără pe zid și deschide poarta pe dinăuntru, după care Momotaro și câinele se năpustesc înăuntru. Căpcăunii sunt învinși și Momotaro le ia comorile adunate peste timp de aceștia
Jack și bebelușul () [Corola-website/Science/319459_a_320788]