3,956 matches
-
La casa unui mac m-adăpostesc în serile când plouă,acolo-ntotdeauna mi-e ușa larg deschisă,nu mi se cere plată și-s bine omenitădin când în când din inimă îmi rupca să-i împrospătez culoarea,timid ca un fecior la-ntâia horăși-apleacă gazda roșul la pământa mulțumire.la el găsesc oricând frunze curate-ntr-un sertarmă schimb și gândurile mi le șterg, le strâng apoi în coc regal,îi cer și-mi dă fărâma de culoare ce-i trebuie
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze și de la școală, ca să meargă la plug cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi explica de ce a lipsit feciorul de la școală. Nu era singurul care proceda așa. Și cadrele didactice se adaptau din mers situației de la sate. Trebuia să învețe și din urmă, că apoi cine stătea cu genunchii pe boabele de porumb în colțul clasei, sau lua zece
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Țuțea „de multe ori, adaptarea la împrejurări se cheamă conformism și conformismul se deosebește de ploșniță doar prin aceea că ea n-are rațiune”. Obiceiurile, dar mai ales faptul că oșanul căruia îi făceam vizite la domiciliu, ca diriginte al feciorului său, ne obliga să bem o horincă-două-trei și să mâncăm slană... (căci dacă nu beam însemna că îi suntem dușman!), nu ne plăceau deloc. Asta ne-ar fi obligat să fim mereu cu „capul plin”... adică beți! Greu ne-am
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
la marea iubire, orașul Drăgășani! Așa cum își intitulase un volum de poezie prietenul meu, Anghel Dumbrăveanu, numit „Fluviile vizează oceanul”... așa și eu am considerat că „oceanul meu” a fost și este orașul natal. Acolo s-au născut cei doi feciori ai mei, Florin, care, astăzi, este specialist în imagine la televiziune, autor de reportaje, și Ionuț, doctor în istorie și drept, autor a 16 cărți publicate. George ROCA: Sunteți o familie complexă de artiști și oameni de litere. Mai întâi
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
și-nseninând pământul. Vremea iscusiților Conducători ai Neamului a înfrățit în clipa milostivă durerile cu bucuria, dimineața cu nunta, visurile cu curcubeiele, lacrimile cu fecioarele, dorul cu jalea, legea cu sărbătorile, azurul cu poveștile, rugile sacre cu răzvrătirile sfinte, codrii cu feciorii, apele cu cântecele lor, Oltul cu Nistrul, Mureșul cu Cerna, Crișul cu Jiul, Târnavele cu Prutul, Argeșul cu Siretul, Ialomița cu Bistrița, Dunărea cu Marea, Glia cu Crucea, Răstignirea cu Învierea, Jertfa cu mântuirea: „Mult iscusita vremii slovă/ Nu spune
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
frate,/ Urlai țărilor amarul /Mâniei tale-nfricoșate.// Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de tată/ Grăbeau din codri la poiene,/ Strângând săcuri la subțioară,/ Feciorii mândrei Cosânzene.// Zdrobită-n praf, murea arama,/ Și codrul chiotea, viteazul;/ Iar tu, frăține, mare meșter,/ Biruitor frângeai zăgazul/ Și-nbujorându-te la față,/ Treceai prin văile afunde,/ Înconvoindu-ți îndărătnic/ Mărețul tău grumaz de unde.// Slăvite fărmituri a vremii,/ De mult v-am
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
vegheze drumul celor trei care era considerat a fi un drum presărat cu multe primejdii. Solii goneau pe câmpii pustii, pe cărări neștiute... Spune-ne, tu, care înșiri cu atâta tâlc istorii străvechi din surele stepe, spune-ne de ce plecară feciorii Împăratului Tătarilor la un drum atât de greu și plin de primejdii? Și de ce n-au fost trimiși, ca soli, niște oameni de rând? Răspuns aș găsi la orice, de-aș fi în stare să înțeleg îndemnul inimii. Căci la
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
suferă „cu trupul“, ceea ce determină „refuzul sâmburelui de a se naște“, aidoma eroului din pântecul maicii-împărătese, așteptând a i se făgădui [ara-Tinereții- fără-Bătrânețe-și-Vieții-fără-Moarte, ceea ce permite, în schimb, a se înfățișa în limba română superbul verb a fiì („a face mulți feciori / fecioare“) - cu infinitivul lung, substantivat, «fiìre»: În miez, o cât de suav / sâmburele nu mai vrea să se nască... / Obârșia lui împărătească / e de aur bolnav // Deasupra, - ce greu / să fii rază strivită / între oră și clipită / cu pleoape de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
creștinii aflați în afara hotarelor țării, în Moldova, Transilvania, precum și la Locurile Sfinte. Averea lui imensă însă, râvnită de turci, precum și intrigile de la Curte, i-au grăbit sfârșitul. Dar astfel, voievodul și-a încununat fruntea lui, ca și a celor 4 feciori și a lui Ianache Văcărescu, primul său sfetnic și dregător, care era și unchiul soției sale, cu sfântul nimb al muceniciei pentru credința ortodoxă, pe care nu a părăsit-o nici în fața călăului. Astfel, în apropierea Paștelui anului 1714, printr-
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
anii grei, Și-așteptând copiii mei, Ca să mai vorbesc cu ei. - Măicuță, rouă de flori, Priviri dulci în ochișori... Raze de soare în zori, Sufletul ni-l încălzesc, De tine ne-amintesc - Din inimă te doresc: O fetiță și-un fecior, Care se topesc de dor. În cumpăna nopților... Măicuță, nu odihneai, Cu dragoste ne creșteai Și de grijă ne purtai. Măicuță, lumini de stele, Ochi senini de viorele... Strângene-n brațele tele, Și sărută-ne cu dor, C-a ta fată
MĂICUŢĂ, LUMINI DE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351896_a_353225]
-
se topesc de dor. În cumpăna nopților... Măicuță, nu odihneai, Cu dragoste ne creșteai Și de grijă ne purtai. Măicuță, lumini de stele, Ochi senini de viorele... Strângene-n brațele tele, Și sărută-ne cu dor, C-a ta fată și fecior - Sunt cu tine în pridvor. Referință Bibliografică: MĂICUȚĂ, LUMINI DE STELE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 776, Anul III, 14 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MĂICUŢĂ, LUMINI DE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351896_a_353225]
-
totuși îmi iau inima în dinți și îi dau drumul. Că doar n-oi ține-o doar pentru mine... Trebuie să vă mai descrețesc și dumneavoastră frunțile ridate de atâtea griji cotidiene! A fost odată... pe vremea când era Bunelu fecior... Īn fiecare an, în toamnă, aveau loc ședințe comune cu partenerii de „cliring” (nu știam pe vremea aia că se scrie clearing), adică erau tratative comerciale cu partenerii noștri din „lagărul socialist”, adică mai pe șleau, țările vasale URSS-ului
AH... TÎ, GHERACLE ! de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351888_a_353217]
-
cu cât, mai ales în ultima vreme, parcă ne doare gura să ne apreciem unii pe alții. Impulsul l-a constituit o recentă vizită la Chelința, o întâlnire cu părintele Radu, dar mai ales audierea C.D.-ului, „Emil Gavriș -Mândru fecior din Chelința”. Parcurg site- ul personal www.radubotis.ro. Dau peste o cămară în care părintele și-a adunat roadele. O cămară care îmi relevă omul harnic, destoinic, plin de har. Îi găsesc profesiunea de credință : pilda talantului. Își află
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
totuși îmi iau inima în dinți și îi dau drumul. Că doar n-oi ține-o doar pentru mine... Trebuie să vă mai descrețesc și dumneavoastră frunțile ridate de atâtea griji cotidiene! A fost odată... pe vremea când era Bunelu fecior... Īn fiecare an, în toamnă, aveau loc ședințe comune cu partenerii de „cliring” (nu știam pe vremea aia că se scrie clearing), adică erau tratative comerciale cu partenerii noștri din „lagărul socialist”, adică mai pe șleau, țările vasale URSS-ului
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
totuși îmi iau inima în dinți și îi dau drumul. Că doar n-oi ține-o doar pentru mine... Trebuie să vă mai descrețesc și dumneavoastră frunțile ridate de atâtea griji cotidiene! A fost odată... pe vremea când era Bunelu fecior...Īn fiecare an, în toamnă, aveau loc ședințe comune cu partenerii de „cliring” (nu știam pe vremea aia că se scrie clearing), adică erau tratative comerciale cu partenerii noștri din „lagărul socialist”, adică mai pe șleau, țările vasale URSS-ului
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
lui voinici Cănd prin lunca ta, cărare făceau printre venetici? Cum de stai curgând alene și privești cu nepăsare Haita fiarelor viclene ce te ține la hotare? Când vei spulbera tu norii cei spurcați din răsărit Ce ne-au otrăvit feciorii, neamul ni l-au pângărit?... Prutule, ți-am pus gând rău, îți aduci aminte oare Când voit-a Dumnezeu să nu mai avem hotare? Milcovul, fratele tău, în clipa de mântuire, Prinzând hora-n jurul său, l-am secat dintr-
PRUTUL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352493_a_353822]
-
Să pună pace cu trecutul Și să mai aibă și-un răstimp, Să nu zdrobească începutul. Și cu răbdarea lui frumoasă Să replanteze-n suflet flori, Să dea speranță pentru viață, Printre cadavre și tumori. Cum scrie cel mai bun fecior, Când îl cuprinde de-ai lui dorul, El, timpul binefăcător, Să scrie-n gânduri viitorul! Și dacă până numai doare, Dezleagă el orice mister, Ar fi o ultimă favoare, Ce timpului etern i-o cer! În timp ce sufletul se înalță Și
TRAMVAIUL LUI LABIŞ (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350586_a_351915]
-
o statură ce trimite cu gândul la uriașii hiperborei. Grecii îi menționează sub numele de gugani. În Dacia exista o localitate Goganis (Tabula Peutingeriană). Hercules, despre care anticii spun că era pelasg, recunoscut în legendele românești ca fiind Iovan Iorgovan „fecior de mocan”(I. Teodorescu-Poezii Populare), mai are, la egipteni, epitetul de Gigon (Hesychius). ” (Prof. Maria Ciornei) Lângă Caransebeș este menționată așezarea Gagni, vatră a acestor gugani străvechi. „Gagate” sau „ambra vrăjitoarelor” (cărbune sapropelic) este piatra sacră a planetei Pluto. Sumerienii
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
și ne legam cu lanțurile de pe atunci, să nu fie libertatea deplină pentru zborul de mai târziu, să nu cădem pe pământul țării să-l împovărăm suplimentar, și zburam spre cer fără nori, doar cu lumina albastră aprinsă, nu știu cum făcea feciorul dar venea după mine înverșunat și se arunca feroce în aer, doar de lanț ținut, trupul tăind văzduhul și mă prindea în aerul acela rarefiat, din scaunul lui înaripat și mă răsucea cu atăta putere, de simțeam cum se împrăștie
CARUSELUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351468_a_352797]
-
PREA DORITĂ! Țara mea iubită, Mamă, mult dorită, Ție vin să-ți cânt Dorul ce m-apasă ... Ție, Mamă scumpă, Care mă așteaptă Cu pâine și sare ... Și celor de-acasă. Mamă adorată ... Ești nemuritoare! EROI LEGENDARI Plânge Mama Țară, feciorii și-adună: Dragii mei copii, luați armele-n mână, Pământul meu sfânt să-l eliberați! La luptă, la luptă! În război plecați!” Au sărit în luptă vitejii eroi ... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte
NONE1 DECXEMBRIE 1918-2011 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351527_a_352856]
-
națională.” Locuitorii aflați până în momentul acela într-o dulce toropeală sunt treziți de trompeta unui țigan, secondat de un altul cu o tobă, conduși la rândul lor de un căpitan. Cu o neliniște și agitație ce trădează spaima căpitanului „un fecior de boier velit”, vizibil impacientat, acesta țipă la țiganul trompetist: „-Suflă cigane că te tai! Să vie mai mulci! Să vie toți isnafii. Trâmbițașul începe să-măleze trâmbița, umflându-și bucile și holbând ochii, iar toboșarul bate din răsputeri. Când toată
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
PREA DORITĂ! Țara mea iubită, Mamă, mult dorită, Ție vin să-ți cânt Dorul ce m-apasă ... Ție, Mamă scumpă, Care mă așteaptă Cu pâine și sare ... Și celor de-acasă. Mamă adorată ... Ești nemuritoare! EROI LEGENDARI Plânge Mama Țară, feciorii și-adună: Dragii mei copii, luați armele-n mână, Pământul meu sfânt să-l eliberați! La luptă, la luptă! În război plecați!” Au sărit în luptă vitejii eroi ... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte
NONE1 DECEMBRIE 1918-2011 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351530_a_352859]
-
dintr'un copil de cîrciumăraș, un avocat ilustru, care, în câțiva ani, din sărac lipit, ajunge milionar; dintr'un fiu al unui ministru remarcabil, un mititel agitator, trepăduș electoral, la solda unui ambițios politic deja ajuns la culme, fost odinioară fecior în casă la casa răposatului ministru.” Aceasta va fi poziția sa exprimată în cunoscuta lucrare -1907 din primăvară până'n toamnă - scrisă la Berlin, unde se afla volintir pe banii moșteniți de la Momuloaia. Auzind despre memorabila răscoală a țăranilor reacția
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
ursit, Tot ce mi-a fost drag pe lume am părăsit. Am lăsat pe mama lăcrimând la poartă, Tristă, lovită cumplit de cruda-i soartă, Ca acum la bătrânețe să-și înece dorul Doar cu fotografia în care-i e feciorul. Și tata-n bastonel în drum mă conducea, Ce se întâmpla de fapt nici el nu-nțelegea. Tristețea și amarul învăluiau și chipul său Că pe acest tărâm este din ce în ce mai rău. Aceeași durere-n suflet purta și soacra mea, Cu
GUSTUL AMAR AL DESPĂRŢIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350861_a_352190]
-
cheamă? MIHAI ( Printre clipocitul apei și împletindu-se cu ea se aude un cântec cristalin și duios.). Un nume ciudat! Dar frumos! Cozia! COZIA (Cântând în depărtare. ). Hei, hei, munților Voinicilor Doar voi îmi știți Al meu dor După un fecior De Domn bun ... Hei, hei, pădurilor În care s-a născut un dor După un fecior ... Hei, hei, Oltulr ... Doina mi-o ști Dorul mi-l vei mântui. Scena 2. POVESTITORUL Mihai, Postelnicul și Constantin privesc în direcția de unde vine
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]