800 matches
-
descoperă realitatea printr-un filtru mitologic. De aceea ni se pare că, în esență, universul coșbucian are structura feericului, caracterizându-se prin fantezia grațioasă [...] Lumea lui Coșbuc ne apare ca un spectacol inventat, de la ceremonialul general-uman, nunta și moartea, la feeria arhaic-infantilă, hibernală sau estivală [...] până la feericul pur. PETRU POANTĂ SCRIERI: Blestem de mamă, Sibiu, 1885; Pe pământul turcului, Sibiu, 1885; Fata craiului din cetini, Sibiu, 1886; Draga mamei, Sibiu, 1886; Fulger, Sibiu, 1887; Balade și idile, București, 1893; Fire de
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Mircea Eliade din Insula lui Euthanasius sunt structurale prozei lui C.), al lui „Purus.a”, indicul. Visul (REM, Gemenii, Organistul) este un manual complet de mitologie psihanalitică. Specificul fantasticului cărtărescian rezidă în chiar această ars combinatoria de mister psihologic și feerie agresivă, de ingenuitate și demonism, de Bradbury, meraviglia, Wajda și Bulgakov, de psihism tanatic, jubilație fantasmagorică, strada Mântuleasa și strada Venerei. Tradusă în franceză (Le Rêve, Paris, 1992), cartea a fost nominalizată la Premiul Médicis, pentru cea mai bună carte
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
-n vânt, subțiri și vani... Pomii ceilalți, prevăzătorii, / așteaptă-n tihnă ora florii,/ cu crengi cuminți, muguri închiși,/ străini de moartea din caiși”. Situarea cea mai potrivită pentru C. este în maniera suprarealistă, valorificând propensiunea spre miraculos, fantastic și ludic. „Feeria” și umorul aplicate întâmplărilor cotidiene le salvează de la banalitate. Paul Celan, care a cunoscut-o pe poetă în tinerețea lui bucureșteană, a ales spre traducere un astfel de text: „Ala, bala, alandala,/ o pădure cu rădăcinile-n sus,/ un val
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
papagal”, „Lumea”, „Viața românească”, scrie la „Curier israelit”, „Jurnalul”, „Democrația”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Bis”, „Revista literară”, „Veac nou” ș.a. Acum îi apar romanul Revolte (publicat în 1945, dar scris în 1938), monografia C. Dobrogeanu Gherea. Viața și opera (1947), eseul Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului (1947), câteva scrieri cu tezele ideologice ale zilei (Patru ciudate întâmplări, 1957, Jurnalul lui Andrei Hudici, 1958) și literatură pentru copii (În valea Marelui Fluviu, 1955, Amiralul oceanului, Cristofor Columb, 1957, Un călăreț pierdut în
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
și pref. H. Zalis, București, 2001; Revolte, București, 1945; ed. îngr. și pref. H. Zalis, București, 1999; Domnișoarea din str. Neptun. Zeul iubirii. Omul descompus, pref. T. Vianu, București, 1945; C. Dobrogeanu-Gherea. Viața și opera, București, 1947; ed. Iași, 2003; Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului, București, 1947; În valea Marelui Fluviu, București, 1955; Amiralul oceanului, Cristofor Columb, București, 1957; Patru ciudate întâmplări, București, 1957; Jurnalul lui Andrei Hudici, București, 1958; Un călăreț pierdut în stepă. Din vremea lui Petru cel
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
răspunsese cu un gest aprobator, discret din cap, semn că este în regulă, poate să semneze. Dacă ziua New York-ul este un oraș frumos, seara este un oraș fascinant. Nu degeaba i se spune orașul care nu doarme niciodată. O feerie de lumini și zgomote scăldau limuzina în drum spre casă. Numai că John nu are timp să-și admire orașul așa cum ar fi dorit pentru că ecranul de control al mașinii se aprinde brusc și apare fața zâmbitoare a mamei sale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în sala cu oglinzi”, ca să vă citez... Cornelia TURLEA-CHIFU:Dacă tot ați adus în discuție acest subiect, să spunem că în fiecare an pregătiți cu elevii Studioului de Dans „Ana Valkay” două spectacole deja tradiționale pe scena Operei din Timișoara: „Feeria fulgilor de nea”, în preajma Crăciunului și „Gala micilor balerini”, în iunie, la încheierea anului de studiu. Cronicile le caracterizează ca fiind o explozie de culoare, grație, candoare. Cine le semnează coregrafia, regia, cine vă asigură costumația? Ana VALKAY:Tot ce
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
terminologic, pe care ne-o asumăm!) că, în actul diversificat al recepției, își manifestă, pe de o parte, sensibilitatea acută, cu valente imaginative, a poetului, pe de altă exigenta sobra, metodica, a criticului. În primul timp, avem a face cu feeria generoasă a cuprinderii sensibile, a "echivalării" poeziei cu poezia. În al doilea timp, constatăm funcționarea refuzului, precum un rezultat al aplicării criteriului unic de valorizare critică, al cărui avers pozitiv n-ar fi fost cu putință fără reversul negativ... Atît
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
sigur pentru copiii din Roșia Montana - promisiuni râncede, care ignoră realitatea violentă a tratării minereului măcinat cu cianură, și falsifică evoluția locului. Roșia Montana devine, în variantele de colonizare a statului și corporației, un tărâm magic al tuturor posibilităților, o feerie occidentală, în care va curge cu job-uri și oportunități, în care tinerii nu vor mai pleca să muncească în străinătate pentru că vor avea o șansă. Aparent, RMGC a mizat pe politici sociale abile, pe care, de fapt, statul ar
Capitalismul morților () [Corola-website/Science/295616_a_296945]
-
Vă așteptăm în zilele de 9, 10 și 11 octombrie, la ora 19.00, la spectacolul CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ. Evenimentul are loc în cadrul Platformei de Teatru Politic 2015: CENTRUL DE TEATRU EDUCAȚIONAL REPLIKA (Str. Lânăriei nr. 93-95, București). Intrarea este liberă și se face pe bază de rezervare. Contact rezervări: Ionuț Sociu (ionut sociu@yahoo.com, 0729743952) Echipa
Comunicat: CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ () [Corola-website/Science/296022_a_297351]
-
Sociu (ionut sociu@yahoo.com, 0729743952) Echipa spectacolului: Mădălina Brândușe, Paul Dunca, Adela Iacoban, Mihaela Michailov, Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Cătălin Rulea, David Schwartz, Ionuț Sociu, Andrei Șerban, Marius Bogdan Tudor. Teaser: CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ</a><b> „Ce-am fi dac-am ști” este un proiect teatral de documentare și ficționalizare a istoriei mișcărilor muncitorești de rezistență din România, din 1918 până în 2000. Este o feerie politică în care dimensiunea utopică a istoriei
Comunicat: CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ () [Corola-website/Science/296022_a_297351]
-
Teaser: CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ</a><b> „Ce-am fi dac-am ști” este un proiect teatral de documentare și ficționalizare a istoriei mișcărilor muncitorești de rezistență din România, din 1918 până în 2000. Este o feerie politică în care dimensiunea utopică a istoriei și cea profund realistă se întrepătrund într-un demers de cercetare performativă a acțiunilor contestatare de revoltă împotriva nerespectării unor drepturi fundamentale, împotriva delegitimării unor clase sociale care, prin acțiunile lor radicale, au
Comunicat: CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ () [Corola-website/Science/296022_a_297351]
-
Franceze. Piesa este reprezentată de treizeci și șapte de ori la Paris, iar apoi va putea fi văzută în provincie sau în orașe ca Bruxelles, Londra, Breslau, Geneva și Milano. Urmează "Lazare" în 1893, "Messidor" în 1897, "Violaine la chevelue", feerie lirică în cinci acte și nouă tablouri care nu va fi pusă niciodată pe muzică, "Uraganul" ("L'ouragan") în 1901, "Copilul rege" ("L'enfant roi") în 1905 și "Sylvanire sau Parisul în dragoste" ("Sylvanire ou Paris en amour"), terminat de
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
era, în epocă, o inițiativă curajoasă. Sorin Stănescu a mai publicat în colecția „Povestiri științifico-fantastice” nuvela „Frumoasa din planeta adormită” unde formele vii sunt reproiectate sub o altă formă de agregare a materiei, cristalină și simetrică, ca în basmele în feeria cărora fusese inițiat de prima soție, ilustratoare de cărți de povești pentru copii. Tot ca în basmul de la care lucrarea își trage titlul se produce deznodământul, eliberarea prin sărut a lumii încremenite în vraja declanșată cândva de un experiment nenorocit
Sorin Stănescu () [Corola-website/Science/307045_a_308374]
-
Premiu Național (1947), Ordinul Muncii cls. II (1948), membru corespondent al Acad. Rom. (1948-1956, 1966-1974), Premiul de compoziție al Acad. Rom. (1949), Premiul de Stat (1954), Ordinul Meritul Cultural cls. I (1969). Creație MUZICĂ DE TEATRU • Cenușăreasa, opus 11 (1929), feerie în 2 acte (cântece, coruri, balet), textul de Cecilia Hallunga, premiera la Iași, 1930, Teatrul Național, Carol Nosek (Suita simfonică Cenușăreasa, primă audiție, București, 9 noiembrie 1930, Filarmonică, George Georgescu, Orchestra RTV, Emanuel Elenescu); • Taina, opus 17 (1932), balet în
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
la Conservatorul din București și dirijor al Teatrului național din București. A fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei române ("Mama soacră", "Cometa" și "Scaiul bărbaților"). A compus o dramă lirică, feeria muzicală "Sânziana și Pepelea", prima simfonie românească, "Simfonia în la major", Uvertura națională, două sonate pentru pian și, respectiv, pentru violoncel și pian, un octet pentru coarde și suflători, un cvartet pentru coarde și unul pentru coarde, flaut și pian
George Stephănescu () [Corola-website/Science/308717_a_310046]
-
înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri). În conferința ținută la 14/26 februarie 1888, Alexandru Odobescu declara: "„N-ar fi o adevărată minune a artei picturale feeria de scene din istoria națională cu care dorim a vedea acoperită friza ce înconjoară sala circulară a viitorului nostru ateneu?”" Câțiva ani după aceea, pe peretele circular al ateneului a fost scris cu literele aurite: "„Loc rezervat marei fresce ce
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
a putut realiza în acele condiții. Trebuie subliniată lipsa aproape totală a experienței, ținând cont că doar Grigore Brezeanu și Ar. Demetriade au mai avut contacte anterioare cu producția de film — însă și acesta cinematografieri de piese de teatru și feerii pentru proiecție teatrală. De asemenea, nici una dintre producțiile străine nu se îndreptase înspre direcția apucată de ei. Cu toate acestea, succesul covârșitor la public a arătat că realizarea merită o notă bună, fiind făcută cum s-a putut mai bine
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
exasperat de inerția și suspiciunea lui Leon Popescu — pentru a difuza peste hotare mărturia gloriei faptelor de arme a poporului său și artei actorilor români”". Avea să se mai dedice doar unor proiecte cinematografice de anvergură mai mică, în 1913: feeria „Scheci cu Jack Bill” și filmul de succes în epocă „Oțelul răzbună”. Grigore Brezeanu avea idealuri mari: "„visul meu ar fi să întemeiez o casă mare de filme. M-am încredințat însă că aceasta e imposibil”". În următorii doi ani
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
pe efectele comice. Aceste schimbări asigurară în fine succesul de public al piesei. După preluarea funcției de director la "Le Théâtre de la Gaîté" Offenbach speră să repete succesul pe care-l repurtase în 1858, transformând "Orfeu în infern" într-o feerie. Schimbările atraseră după sine decoruri și costume mai fastuoase, precum și unele numere de balet. Acțiunea era în noua prelucrare des întreruptă, de pildă de dansul elevilor la conservator, de baletul orelor în Olimp sau de cel al muștelor în Infern
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
uitate sau aprig contestate acum, așa ca în cazul operei "La Grande-Duchesse de Gérolstein", Offenbach și-a definitivat proiectul "Le Roi Carotte", cu anumite schimbări aduse de Sardou pentru a evita referirile la evenimentele din trecutul apropiat. Premiera așa-zisei „feerii” a avut loc la 15 ianuarie 1872 pe scena de la "Théâtre de la Gaîté", un teatru dintr-un centru comercial care începuse sub conducerea lui Maurice Boulet să reprezinte operete și feerii. Colaborarea cu această instituție a început sub bune auspicii
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
referirile la evenimentele din trecutul apropiat. Premiera așa-zisei „feerii” a avut loc la 15 ianuarie 1872 pe scena de la "Théâtre de la Gaîté", un teatru dintr-un centru comercial care începuse sub conducerea lui Maurice Boulet să reprezinte operete și feerii. Colaborarea cu această instituție a început sub bune auspicii. Parțial și datorită decorurilor fastuoase, dar mai ales datorită criticii care viza în același timp atât fostul imperiu cât și republicanismul radical, piesa a reușit să-l reabiliteze oarecum pe compozitor
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
Le Gascon" de Théodore Barrière (1823-1877), cu care se inaugurase stagiunea la 2 septembrie 1873. Offenbach a renunțat în mod precipitat la aceste proiecte ambițioase, apucându-se în schimb să-și transforme primul său triumf, "Orfeu în infern", într-o feerie muzicală. Succesul enorm pe care l-a avut această adaptare cu decoruri fastuoase și noi numere de balet, prezentată publicului la 7 februarie 1874, i-au redat compozitorului vigoarea și optimismul. Accesele sale de gută s-au rărit și în
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
adaptare cu decoruri fastuoase și noi numere de balet, prezentată publicului la 7 februarie 1874, i-au redat compozitorului vigoarea și optimismul. Accesele sale de gută s-au rărit și în aceste condiții cea de-a o suta reprezentație a feeriei a fost dirijată de Offenbach personal. Cu toate îndatoririle care decurgeau din conducerea teatrului, al cărui ansamblu s-a bucurat în acea perioadă de măriri de salariu, muzicianul a continuat să livreze cu regularitate noi compoziții, mai ales operete de
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
și în scurt timp, a ruinat teatrul "Gaîté" cu înscenări exorbitante dar de calitate îndoielnică, precum drama "La Haine" de Sardou, continuată în stagiune de nu mai puțin penibila prelucrare a operetei "Geneviève de Brabant". Nici bunele încasări de pe urma reprezentării feeriei "Wittington and his Cat" în 1875 la Londra nu au mai reușit să acopere deficitul uriaș al teatrului parizian, care a dat faliment la mijlocul lunii mai 1875. Compozitorul și-a pierdut întreaga avere plătind datoriile teatrului și salariile rămase restante
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]