2,230 matches
-
în cadrul sistemului de gîndire indian. Într-adevăr, dacă spiritul universal sau Realitatea ultimă (fie că s-ar defini pozitiv ca Brahma sau negativ ca Nirvăna etc.) se răspîndește deopotrivă în întregul cosmos: în corpurile umane, ca și în acela al feluritelor viețuitoare și "viețuitoare", după concepția indiană, sînt și lucrurile, care, după noi, sînt "neînsuflețite" -, cum am putea aduce cea mai mică vătămare unui semen al nostru, în sensul cel mai pregnant al cuvîntului, cînd vătămarea respectivă pe deasupra se răsfrînge direct
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fac să înțelegi bine mărirea și decadența acestui popor și schimbările, tensiunile și peripețiile vieții noastre politice, luptele de natură diferită pe care le-am avut, pe care le avem și pe care le vom avea, cine știe cît timp; feluritele corupții pe care avem a le combate în fiecare zi și aș putea adăuga, pentru că discut cu tine, martiriul pe care îl îndurăm". Tonul nu este, totuși, la fel de negativ întotdeauna: Kogălniceanu, făcînd bilanțul muncii generației sale de la 1848 la 1866
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ia foc adesea cînd se apropie de el vreo flacără. [...] Din 1860, a început să se simtă importanța acestei exploatări: s-au săpat puțuri, în număr mare, în diferite localități și s-au creat uzine pentru a extrage din petrol feluritele produse pe care le cuprinde". Documente oficiale, Monitorul avantajelor petrolifere române, al cărui prim număr datează din aprilie 1900, devin prolixe în ultimii ani ai secolului XIX. Oameni de știință, economiști și politicieni se lansează în aventura petrolului: un prim
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
situației ministeriale. Astfel vedem că, așteptând înturnarea trimisului nostru extraordinar, toate încercările pentru premenirea ministerului par a nu fi fost decât niște jocuri menite a distrage atenția publică de la adevărata cauză a prelungirii acestei situații anormale. S-au vorbit despre felurite combinații, așa de felurite încît un moment chiar d. Ureche a visat că vântul norocului ar fi aruncând un portofoliu și înspre redacția "Frățiliei întru dreptate". S-a vorbit acum în urmă despre d. Docan, căruia i s-ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ai Prusiei s-a cerut Parlamentului libertatea pentru guvernul imperial de-a aplica într-un sens mai blând legile din mai privitoare la biserica catolică. {EminescuOpXI 184} În privința încheierii ministeriale s-a făcut mult zgomot; ea a dat loc la felurite interpretări cari tindeau a arăta că prințul de Bismarck, silit a face concesiuni catolicilor, își ascundea înfrîngerea cerând un vot necategoric. Scrisoarea prințului de Bismarck a risipit orice îndoială în privința înțelesului concesiunilor ce guvernul imperial este dispus a face în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o fac cu bună știință! Înaintea negrei străinătăți care împînzește țara cad codrii noștri seculari și, împreună cu ei, toată istoria, tot caracterul nostru. Moartea, decreșterea populației îndeplinește apoi restul: stârpirea fizică a neamului românesc. E deci... iubirea de adevăr din partea feluriților noștri adversari politici de-a nu mai vedea altă cauză de rele în țară decât reacțiunea. Și cu toate acestea ar trebui să știe toți că dac-am fi închipuiți și dacă n-am ști bine că nu există nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
șeful statului de-a-și fi apropriat avere de-a epitropiei brâncovenești, când cu cumpărarea Pietrii-Arse. Cităm aceasta pentru ca publicul să-și aducă aminte ce zicea același ziar, fără umbră de probe, în contra miniștrilor și a altor funcționari ai statului. Sânt felurite mijloace de-a spune neadevărul, zice "Romînul"; sânt felurite mijloace de-a-și apropria averea publică, adăugăm noi, și a releva practica patrioților în această privire poate să fie foarte jignitor acelei onori a d-lor, mai prețioasă decât averea, decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
epitropiei brâncovenești, când cu cumpărarea Pietrii-Arse. Cităm aceasta pentru ca publicul să-și aducă aminte ce zicea același ziar, fără umbră de probe, în contra miniștrilor și a altor funcționari ai statului. Sânt felurite mijloace de-a spune neadevărul, zice "Romînul"; sânt felurite mijloace de-a-și apropria averea publică, adăugăm noi, și a releva practica patrioților în această privire poate să fie foarte jignitor acelei onori a d-lor, mai prețioasă decât averea, decât viața chiar, însemnează însă a spune adevărul, iar nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de "lut de-alcătuire", încărcat de divinitate, încă nemăsurat de orologiile timpului: Pentru aș închipui careva metaforic lumea ar putea să iee o bucată de lut eternă aceeași, care prin urmare nu cunoasce timp și să-i dea cele mai felurite forme, când una, când alta, când așa, când așa. Lutul rămâne'n orice cas acelaș ..." (ms. 2285, f. 127). Ideea nu era nouă și Eminescu o putea afla în opera lui D. Cantemir: "Desfătările tale: pulbere și fum, care cu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
savantul A. D. Xenopol ca motto la prima și cunoscuta-i sinteză a istoriei naționale: “iară nu sînt vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi”. Rostite mult prea adesea în răstimp, pentru a sugera, îndeobște, neputința individului confruntat cu feluritele și nebănuitele obstacole ivite în calea propriului destin, asemenea cuvinte se potrivesc, parcă, mai curând generației de sacrificiu reprezentată de (și prin) Leonid Boicu, decât „vremilor” lui Vodă Vasile Lupu, la care făcea trimitere cronicarul moldav. Reluând câteva idei, fapte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o cale de comunicație predominant austriacă. În cadrul general al intereselor ei în Orient erau înglobate și Principatele Române, asupra cărora Austria își avea de multă vreme îndreptată atenția. Din motive pe care doar le enunțăm, ea și-a manifestat în felurite chipuri tendința de a le acapara. Pentru industria austriacă, care pășise pe calea revoluționării sale, Principatele Române constituiau o sursă de materii prime indispensabile. În aceeași măsură era apreciată importanța țărilor noastre ca piață de desfacere pentru mărfurile austriece. Considerente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eșuat în cele din urmă. În 1857, Anton Schiler și comp. „a deschis” la Iași, „în mahalaua feredeului turcesc, de vale de curtea domnului Mihai Sturdza, o fabrică pentru mașini agronomice, în care fabrică se pot pregăti - spune proprietarul ei - felurite mașini precum: mașini mici și mari pentru treierat pâine albă la 40 și cea a doua până la 80 de merțe, mașini de desfăcat păpușoi, care dau pe zi iarăși cel puțin 200 merțe, apoi mașini de curățit și altele. Totodată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adâncire a diviziunii sociale a muncii, a căror contribuție în procesul de separare a orașului de sat, de consolidare și dezvoltare a funcțiilor economice specific orășenești a fost foarte însemnată. O altă categorie de locuitori ai orașelor, având cele mai felurite ocupații, și care constituia o parte a populației orășenești, legată de agricultură într-o măsură mai mare decât altele, o formau birnicii. În 1845, în cinci din principalele orașe din punct de vedere economic ale Moldovei, birnicii alcătuiau 11% din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cumpărat. Pentru cultivarea acelor loturi ajunse în proprietatea unui orășean mai înstărit trebuiau brațe de muncă salariate, năimite cum se spunea în acea epocă. Cei mai mulții dintre birnici, chiar dacă aveau în posesie mici loturi de pământ, practicau cele mai felurite îndeletniciri. Ei erau socotiți „oameni de adunătură niște săraci, carile toți se găsesc argați pe la unii și alții, negăsind (e vorba de 90 de birnici din Bârlad - n.n) la ei un bou măcar”. Dintre birnicii orașului Roman, parte au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e tot așa de felurită ca și costumele și un observator de moravuri, stând la fereastră o jumătate de ceas, ar avea de observat destul, ca să poată face cunoștință cu zece popoare și să călătorească totodată în Franța, Germania și în Orient... Oricum ar fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un anume moment, cu cea a lui Constantin Brâncoveanu. Pentru cel dintâi, actul de referință rămâne așa-zisul tratat de alianță încheiat la Luțk cu Petru I. El a fost și continuă să fie judecat și calificat în cele mai felurite chipuri, între care nu lipsesc extremele: de la progresist și binefacere, la faliment sau catastrofă diplomatică. În caracterizările univoce se ignoră, fie și parțial, unul sau mai mulți din factorii definitorii: natura feudală a gândirii și acțiunii politice în epocă, raportul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1998. * Petru Ioan, "Logica dinamică a contra-dictoriului în retrospectivă", Cronica, nr. 8, 8 august 1998. * Vasile Sporici, "O propunere", Sinteze, nr. 42, 23 octombrie 1998. * Sanda Stolojan, "Exilul intelectual la Paris", Memoria, nr. 25, 1998. * Basarab Nicolescu, "Fundoianu, Lupașcu și felurita splendoare a ființei", Convorbiri Literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * "Benjamin Fundoianu către Ștefan Lupașcu", Convorbiri literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * Vasile Sporici, "Ștefan Lupașcu: Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei", Convorbiri literare, nr. 2 (38), februarie 1999. * Vasile Sporici, "Prolegomene
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
văd doar picioarele-i 230 Ca niște stîlpi de pară călătorind prin întuneric și neant". Astfel se vaită ea zi și noapte, silită să trudească-n suferință. Zadarnic auzea Luváh vaietele ei: zadarnic dragostea-i Îl aducea naintea ei în felurite chipuri, totuși ea nu-l știa, Totuși îl detesta, chemîndu-i numele și neștiindu-l, 235 Totuși de ură plină, si totusi iubitoare, trudind mereu în fum. [Și Los și Enitharmon se înveseliră; sorbiră cu-înzecită bucurie Din toată-a lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de aur Să lege Trupul Omului de cer ca să nu cadă în Abis87. Și fiecare își lua locul și se porni la drum cu-ndurerare și cu grijă. Numărate toate în grupuri de sapte 88, zece, cincizeci, sute, mii, 270 Potrivit feluritelor lor puteri, lui Urizen supuse Și fiilor săi după rangurile lor și chipeșelor sale fiice, Urmîndu-și în tăcută măreție căile ce fostu-le-au fixate În linii drepte ce nu se măsoară 89 prin proporții de număr, greutate Și măsúră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din moarte înviat?157 sau ești nemuritor? De ești acela tu, ascultă-mi țelul deznădăjduit, și moarte dă-mi, Căci moartea mi-este mult mai bună decît viața, dorința mea e moartea Pe care în zadar am căutat-o pe felurite căi, si totusi trăiesc încă. 60 Trupul Omului fostu-mi-a dat. Degeaba caut să îl nimicesc, Fiindcă tot se iscă-n pești și iezme-ale adîncurilor, Și-n aste chipuri de dihanii în Veșnic chin Trăiesc, Și tu, O Urizen
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
peste-ale sale stînci întunecoase Sub arborele Tainei, care în groaznicul Abis În aprigă durere să înflorească începu, dînd muguri care se zbăteau În chinurile facerii; și-acuma, florile căzînd, ivitu-s-au 215 Strălucitoare fructe de culori multe și-avînd otrăvuri felurite, Urgii ascunse-n globuri sclipitoare ce lăstărit-au peste arborele viu. Năluca lui Urthona văzu Umbră lui Enitharmon Sub Arborele Tainei printre frunze și fructe. Împurpurîndu-se, strașnicul demon otravă Dragostei duioase-o pregăti. 220 Se frămîntắ de pe o parte pe-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
apoi fost-a ascunsă-n Sînul lui Satan falsă Femeie, ca într-un chivot și-ntr-un val 290 Pe care Hristos trebuie să-l rupă, pe ea dezvăluind-o. Fiicele ei se cheamă Tirța; Ea e Rahab numită; și feluritele lor chipuri dezbinate se cheamă Fiicele-Amalecului, Canaanului și Moab-ului, înlănțuind de stînci Victimele lor, si cu junghére chinuindu-le, cîntînd scăldate-n lacrimi Deasupra victimelor lor. Ascultați cîntecul Femeilor Amalecului: 295 "O, biată făptura omenească! O, biet copil al suferinței
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
peșteră cu țări fiori mi-o zguduie;" (Vala, V, 238-39). 232 Cartea a II-a (p. 68): "Le stau alături Orcus și cu Hades,/ Demogorgon, cu numele-i temut,/ Rumoarea, Întîmplarea și Tumultul,/ Învălmășeala, încîlcita foarte,/ Discordia cu mii de felurite,/ Cumplite guri... Satan, de-a dreptul, însă,/ Cutezător, pe Haos îl întreabă: [...]." 233 Aceste lanțuri înfășoară centrul Pămîntului vezi Vala, V, 168. 234 Vala, ÎI, 423-424. 235 Cf. Theofil Simenschy, Gramatică limbii sanscrite, 1959, p. 56. 236 Klaus Mylius, Wörterbuch
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cuptoare/ Sub care vine trec, de foc lichid,/ Din lac împins aici, prin stăvilare;/ Topește-o altă ceață, prin minuni/ De dibăcie, minereul greu,/ Pe soiuri alegîndu-l și spălînd de zgura-i și de spumele-i plămada./ A treia ceață felurite forme/ Închipuie-n pămînt și-n ele varsă/ Materia ce-n oale da în clocot,/ Prin țevi ciudate îndrumînd-o pînă/ În colțurile cele mai ascunse. Și, iată, din pămînt, un edificiu/ Imens se-nalță, ca un țîșnet nalt,/ În dulce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Hristos, / 9. și să pun în lumina înaintea tuturor care este isprăvnicia acestei taine, ascunse din veacuri în Dumnezeu, care a făcut toate lucrurile; / 10. pentruca domniile și stăpînirile din locurile cerești să cunoască azi, prin Biserică, înțelepciunea nespus de felurita a lui Dumnezeu, / 11. după planul vecinic, pe care l-a facut în Hristos Iisus, Domnul nostru." 330 (IX, 640) Nu pentru noi, ci pentru Veșnică familie trăim: Vezi Sf. Pavel. Nu știți că [...] voi nu sînteți ai voștri? Căci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]