2,721 matches
-
avea o revoluție fără femei. Femeia este totul. Bărbatul face ceea ce aceasta gândește și îi sugerează. Dacă știți să câștigați prețuirea femeilor, atunci jumătate din munca voastră este înfăptuită"1, afirma eroina romanului Dragoste comunistă (Red Love), scris de militanta feministă Alexandra Kollontai, sintetizând cel mai bine, în opinia noastră, faptul că feminismul a fost puternic influențat de revoluții, inclusiv Revoluția americană și cea franceză din secolul al XVIII-lea. În privința legăturii dintre feminism și mișcarea socialistă, în concepția marxistă femeia
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
strănepoți. A existat, de asemenea, familia patriarhală condusă de tatăl-stăpân, a cărui voință avea putere de lege pentru toți ceilalți membri ai familiei, chiar în zilele noastre se mai pot vedea în satele rusești astfel de familii țărănești". Și militanta feministă continua, arătând cum va fi viața femeii în comunism: Într-o societate comunistă, lucrătoarele nu vor mai pierde prea rarele lor ore de răgaz gătind, având în vedere că în societatea comunistă vor fi restaurante publice sau bucătării. Același lucru
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ipoteze, de multe ori ipoteze cu totul arbitrare, își are sorgintea într-o necesitate personală, anume aceea de a-și justifica față de morala burgheză propria sa viață sexuală anormală, hipertrofiată, și de a-i solicita toleranță"20. La inițiativa militantelor feministe din cadrul partidului, în august 1919 a luat ființă Jenotdel, sau Departamentul de Femei al Secretariatului Comitetului Central din cadrul Partidului, condus inițial de militanta feministă Inessa Armand, care, în 1914, înființase un ziar pentru femei intitulat Rabotnița (Muncitoarea), încurajându-le să
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
propria sa viață sexuală anormală, hipertrofiată, și de a-i solicita toleranță"20. La inițiativa militantelor feministe din cadrul partidului, în august 1919 a luat ființă Jenotdel, sau Departamentul de Femei al Secretariatului Comitetului Central din cadrul Partidului, condus inițial de militanta feministă Inessa Armand, care, în 1914, înființase un ziar pentru femei intitulat Rabotnița (Muncitoarea), încurajându-le să se organizeze în comitete și sindicate ale fabricilor. Deși partidul era împotriva ideii creării unor organizații separate pentru femei, succesul publicației a determinat organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mai oprimată 23. Venirea la putere a lui Stalin a schimbat concepția bolșevicilor despre rolul pe care femeia trebuia să-l joace în societate. În 1930, Jenotdel, care începuse să fie numit bab-kom (comitetul babelor), a fost acuzat de derivă feministă și desființat. Femeia care se dedicase complet partidului și care își neglijase complet bărbatul și copiii a devenit acum obiectul criticilor 24, Stalin numindu-le pe astfel de femei "heringi cu idei". Fiica sa, Svetlana Alilueva a caracterizat astfel situația
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
al partidelor comuniste într-o manieră pasivă, doar ca subiect al opresiunii capitaliste și nu ca un participant activ la transformarea societății 38. În acord cu sarcinile trasate de către Internaționala Comunistă, Partidul Comunist din România a fondat mai multe organizații feministe, care nu s-au dovedit însă viabile, astfel încât mai târziu nici istoricii partidului nu au găsit nimic relevant în activitatea lor39. 3. Condiția femeii în România comunistă și modelul activistei dedicate partidului. De la Ana Pauker la Elena Ceaușescu Așa cum observa
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
societății, noțiunea de gen variază din punct de vedere istoric și constituie una din modalitățile prin care sunt imaginate, constituite și legitimate statele 68. Una din marile promisiuni ale comunismului a reprezentat-o egalitatea tuturor cetățenilor și emanciparea femeii. Teoriile feministe mai vechi și mai noi au contestat această pretenție a regimului comunist, opinând că analiza marxistă nu reușește să argumenteze de ce femeile sunt opresate ca femei, fără deosebire de clasă socială. Marxismul nu s-a focalizat pe diferența între experiențele
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în mod obișnuit această experiență a necesitat mult prea multe griji, dezamăgiri și durere, și deoarece mult prea multe energii au fost irosite fără sens. (...) Apoi am rămas din nou singură"76. Chiar și pentru militantele comuniste care nu erau feministe, cum a fost cazul Anei Pauker, loialitatea față de partid trecea peste orice considerente personale. Astfel, aflată în închisoarea Dumbrăveni, în 1938, aceasta nu s-a revoltat în nici un fel atunci când a auzit despre "lichidarea devierii de dreapta a lui Marcel
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
amatoare de articole de lux, cărora le evalua prețurile cu o mentalitate comunistă 18. Aspect interesant pentru redefinirea rolului social al femeii în perspectivă marxistă. De fapt, comunismul a creat un raport specific cu anumite puncte de vedere ale mișcărilor feministe. 2. Femeia în comunism Concepția despre rolul femeii în societatea comunistă este o consecință, pe de o parte, a criticii marxiste a societății burgheze, pe de altă parte, a principiului egalității depline între indivizi. La originea acestei concepții se află
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
transformării lor în forță de producție. 4. Feminismul în România pre-comunistă În România interbelică societatea părea puțin interesată de situația femeii, existând probleme sociale mai importante, mai ales după recuperarea tuturor teritoriilor românești, la finele Primului Război Mondial. În orice caz, mișcarea feministă luase ființă după Unirea Principatelor din 1859, ea avea un caracter elitist și un program de emancipare, căci modelul său erau revendicările din Occident 37. În perioada interbelică, accentul se schimbă: În comparație cu formulările dinaintea Primului Război Mondial, emanciparea femeilor se identifică mai
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și societatea românească, adică "[...] o societate cu dominantă rurală covârșitoare [care] nu cunoscuse forme asociative feminine moderne decât în anumite enclave urbane, în medii educate și cosmopolite, sub forma unor grupuri care se integrau în tradiția binefacerii sociale, cu nuanțe feministe și pretenții intelectuale"73,74. Desigur, Ana Pauker venea ca purtătoare a modelului sovietic atât la nivel politic general, cât și în ceea ce privește raporturile dintre bărbați și femei. Elena Ceaușescu a fost cunoscută mai târziu, în altă epocă și reprezintă deja
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sociale pe care nu le avusese nicicând altădată. Debutul emancipării femeii românce se produce în perioada interbelică. Lucruri aparent minore - precum dreptul de a purta pantaloni, de a-și tunde părul, de a face sport - devin drepturi câștigate de mișcarea feministă 18. Emanciparea în plan intelectual o continuă pe cea de pe planul personal. Desigur, emanciparea femeii este o mișcare de sus în jos, pornită de la doamnele din marea societate, cu contacte în Europa, posesoare ale unor diplome universitare, care se învârt
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dynamique de la population en Roumanie de 1912 à 1992 - Considérations générales", în Revue Roumaine de Géographie, tome 40, București, 1996. Muresan, Cornelia, Shimbările comportamentului familial în Romania, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2012. Păunescu, Ramona, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012. Rotariu, T. (coord.), Anchetă asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, Metro Media Transilvania, Cluj-Napoca, 2005. Rotariu, T. (coord.), Inerție și schimbare. Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Editura Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
își asumă "dubla zi de muncă" (ce revine, aproape invariabil, în sarcina femeilor, în baza rolului de gen tradițional), cât și pentru că sunt mai bine valorizați social prin întreg arsenalul mecanismelor socializării de gen diferențiate. Încă din anii '70, studiile feministe și cercetările cu privire la dinamica relațiilor sociale dintre sexe arată că problematica egalității între femei și bărbați este necesar să fie abordată la intersecția dintre spațiul public și cel privat pentru că inegalitățile din zona vieții private se proiectează, inevitabil, și se
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
specială, fiind considerate "loc de refugiu" în fața ingerințelor autoritare ale puterii politice, oferind un minim spațiu de libertate, precum și o necesară rețea socială de suport 25. Așadar, semnificația raportului public/privat nu era nici pe departe cea atribuită de mișcarea feministă a anilor 1970 și sintetizată în sintagma "ceea ce este personal este politic". Felul în care era valorizată sfera privată în comunism explică, în bună măsură, atitudinea de respingere a feminismului și a sloganului de mai sus, în perioada postcomunistă, atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
et emploi des femmes, ediția a III-a, Éditions La Découverte, Paris, 2006. Miroiu, Mihaela, " Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Miroiu, M., Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004a. Miroiu, M., Hașdeu, I., "En Roumanie, le féminisme académique a un ascendant sur le féminisme militant: Entretien avec Mihaela Miroiu, foundatrice des Études Genre en Roumanie", în Nouvelles Questions Féministes, vol. 23, nr. 2, Postcommunisme: Genre
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
formal și substanțial, normal și normativ, Editura Polirom, Iași, 2013. Okin, M. S., Justice, genre et famille, Flammarion, Paris, 2008. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Păunescu, Ramona Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012. Phillips, A., "Espaces publics, vies privées", pp. 405-416, în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L. (eds.), în Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000. Pinker, S., Paradoxul sexelor. Bărbații, femeile și adevărata prăpastie
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 99-112. 2 Mihaela Miroiu, "Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 3 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 138. 4 Idem, p. 154 5 Mihaela Miroiu, op. cit., 2003, p. 24. 6 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 114. 7 Alain Touraine, Lumea femeilor, traducere din limba
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 3 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 138. 4 Idem, p. 154 5 Mihaela Miroiu, op. cit., 2003, p. 24. 6 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 114. 7 Alain Touraine, Lumea femeilor, traducere din limba franceză de Magda Jeanrenaud, Grupul Editorial ART, București, 2007, p. 45. 1 Radu Clit, La sexualité collective, de la révolution bolchevique à nos jours, Editions du Cygne
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din limba franceză de Magda Jeanrenaud, Grupul Editorial ART, București, 2007, p. 45. 1 Radu Clit, La sexualité collective, de la révolution bolchevique à nos jours, Editions du Cygne, Paris, 2007, pp. 8-15. 2 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 199-213. 3 Jurgen Habermas, Legitimation Crisis, Beacon Press, Boston, 1975, pp. 68-75. 4 Teresa Rees, Mainstreaming Equality in the European Union, Routledge, New York, 1998, pp. 26-33. 5 Susan Gal & Gail Kligman (eds.), "Introducere", în Reproducerea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
unibuc.ro/istorie/ciupala/ anonimatul femeii.htm. 2 Susan Gal, Gail Kligman, Politicile de gen în perioada postsocialistă. Un eseu istoric comparativ, traducere de Delia Răzdolescu Editura Polirom, Iași, 2003, p. 77. 3 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 139-142. 4 Corina Doboș, (coord.), Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 112-117. 5 M. Luciana Jinga, S.F. Soare, Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, vol. II, Instituții și practici, Editura Polirom, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
health and reproductive rights: Romanian experience", în Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996, pp. 235-245. 9 V. Ghețău, Declinul demografic și viitorul populației României, Editura Alpha MDN, Buzău, 2007, p. 20. 10 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 140-141. 11 C. Morar-Vulcu, " Între noi și ei: identitatea politică a femeii în discursul comunist", în Ghizela Cosma și Virgiuliu Pârâu (coord.), Condiția femeii în România în secolul XX, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
revistele: Revue Française de Socio-Économie, 2008/2, nr. 2; Travail, genre et sociétés, 2001/2, nr. 6; 2010/2, nr. 24; 2011/2, nr. 26; Cahiers du Genre, 2009/1, nr. 46. 10 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004a, pp. 69-71. 11 Georgiana Waylen, "Le genre, le feminism et l'Etat: un survol", în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L., (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp. 216-221. 12 Anne
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Monica Tudora, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 36-64. 14 Termenii de "conciliere" sau "reconciliere" - utilizați cu referire la politicile Uniunii Europene care au în vedere echilibrarea sferei profesionale cu sfera vieții de familie și personale - sunt considerați, în cadrul cercetărilor feministe actuale, ca fiind inadecvați pentru faptul că păstrează ideea de diviziune și segregare "naturală" a muncii între femei și bărbați. Ca alternative, sunt preferate conceptele de echilibru sau articulare între toate componentele muncii, timpului și activității sociale (timp profesional/ timp
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Reprezentări și percepții asupra muncii ale mamelor sau ale celor care se pregătesc să devină mame", în Maria Nicoleta Turliuc (coord.), Gen și diferențe de gen în studii empirice, Editura Institutul European, 2014; Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012. 29 Gilles Lipovetsky, A treia femeie, traducere din limba franceză de Radu Sergiu Ruba și Manuela Vrabie, Editura Univers, București, 2000, pp. 171-176. 30 Elisabeth Badinter, Le conflit. La femme et la mère, Éditions Flammarion, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]