1,275 matches
-
33 {EminescuOpXV 34} stratul convertirii rămâne pururea ca masa și se poate constata că reprezintă o sumă constantă, nu e îndoială că toate prefacerile sunt numai accidenții și că toate accidențiile reprezintă asemenea un număr care, sleit odată în seria fenomenologică a transfor//mismului, se reîntoarce ca cercul în sine și reîncepe a se preface de unde începuse, din capul locului. Așa: S/t [plus] S/t [plus] S/t etc. etc. în infinitul timpului rotațiune S/a substanța/diviză prin accidenți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
stâncile răsună De amarul meu suspin, Cerul stă la îndoială, Lui sau ție mă închin? {EminescuOpXV 145-169} {EminescuOpXV 170} ["DACA ÎNSĂ SUMA DE PUTERE... "] 2267 Dacă însă suma de putere a Soarelui scade, atunci se-nțelege că și termenii echivalentului fenomenologic de mișcare *** pe suprafața Pământului scad asemenea - daca se urcă, se urcă și aceștia, și progres sau regres nu atârnă de noi. FIZICĂ ["O GRAVĂ CHESTIUNE METAFIZICĂ"] 2258 Dacă celeritatea crește în patrat, atuncea aceeași masă de materie, de greutatea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
EminescuOpXV 283-293} {EminescuOpXV 294} ["LIMBA UNIVERSALĂ... "] 2267 Limba universală. Limba de formule, adecă de fracțiuni ale celor trei unități - timp, spațiu, mișcare. ["CE E NATURA NATURANS?... "] 2267 Ce e natura naturans? O cantitate de mișcare. Ce e natura naturata? Termenii fenomenologici ai cantității de mai sus. a = a. ["KABALLA... "] 2292 [... ] II Kant idealitatea lumii 294 {EminescuOpXV 295} [PRINCIPIUL INDEPENDENȚEI ABSOLUTU[LUI]"] 2275B Cauzalitatea lui Kant e mișcarea - dar cea absolută. Pentru ea stă asemenea principiul independenței absolutu[lui]; ea nu devine
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu clătinarea lui prin o putere esterioară, unitatea tuturor fenomenelor psihice și fizice. Esperiența e numai izbirea de dinafară care mută punctul de gravitație. Nu de acea izbire avem cunoștință, ci de mutarea punctului de gravitație. 2255 Adevăruri [... ] și adevăruri fenomenologice [ADEVĂR ORGANIC ȘI ADEVĂR ELEMENTAR] 2263 religie = adevăr organic știință = adevăr elementar phaenomenon = adevăr organic noumenon = adevăr elementar 322 {EminescuOpXV 323} [ARTA ȘI ȘTIINȚA] 2255 I Arta = adevăr fenomenolog[ic]. [... ] Legile simțurilor Legile judecății Simțuri: scădere gradată după depărtare Minte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Minte: infinit suma * gradului * *** egalitatea unităților de valori finit, suma oricării valori concrete [... ] ["TREI SOIURI DE ADEVĂRURI"] 2263 Trei soiuri de adevăruri * Infinit - progresiune ca atare finit - constante - raport[uri] constante între mișcare - raport constant între finit și infinit ["ADEVĂRURI FENOMENOLOGICE"] 2267 În orice caz o cerință a minții omenești este rațiunea infinită, deci sistemul, dar această cerință apriori * nu preface minciuna în adevăr, adevărul în minciună. Și tocmai Spinoza este omul destul de cutezant * pentru a o spune aceasta. Baruch Spinoza
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
caz o cerință a minții omenești este rațiunea infinită, deci sistemul, dar această cerință apriori * nu preface minciuna în adevăr, adevărul în minciună. Și tocmai Spinoza este omul destul de cutezant * pentru a o spune aceasta. Baruch Spinoza... Sapienti sat. Adevăr fenomenologic, dar și acesta trebuie să-și aibă rațiunea lui de a fi. Noi vedem așa*, dar desigur există. Adevăruri fenomenologice - cele mai multe - și cele artistice. Adevăruri [... ] ca atari cele matematice și mecanice. Matema[tică] timp Geome[trie] spațiu Mecanica cauzalitate [... ] 323
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
adevărul în minciună. Și tocmai Spinoza este omul destul de cutezant * pentru a o spune aceasta. Baruch Spinoza... Sapienti sat. Adevăr fenomenologic, dar și acesta trebuie să-și aibă rațiunea lui de a fi. Noi vedem așa*, dar desigur există. Adevăruri fenomenologice - cele mai multe - și cele artistice. Adevăruri [... ] ca atari cele matematice și mecanice. Matema[tică] timp Geome[trie] spațiu Mecanica cauzalitate [... ] 323 {EminescuOpXV 324} [ADEVĂR MECANICO-MATEMATIC ȘI ADEVĂR FENOMENOLOGIC] 2264 Un adevăr este sau mecanico-matematic, adecă absolut, căci nu ne putem imagina
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aibă rațiunea lui de a fi. Noi vedem așa*, dar desigur există. Adevăruri fenomenologice - cele mai multe - și cele artistice. Adevăruri [... ] ca atari cele matematice și mecanice. Matema[tică] timp Geome[trie] spațiu Mecanica cauzalitate [... ] 323 {EminescuOpXV 324} [ADEVĂR MECANICO-MATEMATIC ȘI ADEVĂR FENOMENOLOGIC] 2264 Un adevăr este sau mecanico-matematic, adecă absolut, căci nu ne putem imagina cum două puteri egale dar opuse să nu se ție-n echilibru, precum n-am înțelege cum cea mai mare să nu determine în diagonală mersul celei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ție-n echilibru, precum n-am înțelege cum cea mai mare să nu determine în diagonală mersul celei mai mici și viceversa - sau un adevăr reprezintă raportul capacității noastre de-a percepe față cu mărimi absolute, și atunci adevărul e fenomenologic, e artistic, e un adevăr de perspectivă. p/ = 0 p/d ajunge la ecuație, la reacțiune egală cu acțiunea. [BISERICĂ ȘI ADEVĂR] 2255 Biserica condamnă pe Giordano Bruno și pe Darwin pentru că ei descopăr secretele coteriei. Biserica știe de mult
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ajunge la ecuație, la reacțiune egală cu acțiunea. [BISERICĂ ȘI ADEVĂR] 2255 Biserica condamnă pe Giordano Bruno și pe Darwin pentru că ei descopăr secretele coteriei. Biserica știe de mult ceea ce acești învățați descopere. Dar biserica ține oamenii în cercul adevărurilor fenomenologice. De la noumenon ea respinge pe omul de rând și e în fond aristocratică, deși nu aristocrație de caracter, ci de inteligență. ["MIȘCAREA LUMII MARI REFLECTATĂ ÎN CEA MICĂ"] 2267 precum o parte nu poate fi un întreg și precum întinderea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ponderabile = mișcare. Asta e nota comună. ["PROCESUL LOGIC AL FORMĂRII UNITĂȚEI"] 2275B Procesul logical formării unităței = Kaestner. SFERA VOLITIVĂ ["ACT DE VOLIȚIUNE ȘI MIȘCARE"] 2267 [1] Sistemul nostru solar este în orice moment o unitate de forțe ale cărui manifestațiuni fenomenologice sumate la un loc dau pururea aceeași unitate. Dar sistemul fiind o unitate fiece parte a lui este asemenea o unitate, e un păhar plin, la care, dacă s-adaogă ceva, se varsă pe de laturi. E de ajuns ca
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
decât predispoziții moștenite de la părinți: adecă o direcție de mișcare dată care, în decursul timpilor, se coadaptează, după o linie aprioric de indicat mediilor succesive. SFERA VALORILOR MORALE [ORDINEA MORALĂ ȘI ORDINEA MECANICĂ] 2267 Ordinea morală a Universului, ca șir fenomenologic văzut și aprețiat de cugetul nostru, trebuie să aibă drept corelat un echivalent de altă ordine, mecanică. ["ECUAȚIUNI MORALE ÎN PROVERB... "] 2267 Ecuațiuni morale în proverb: Fiece om are bunul lui și răul lui. Bun, bun. Rău de bun. Orice
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
urmare, partea a treia, cea documentară și analitică, am citit-o mai mult ca un amator decât ca un expert. Din punct de vedere metodologic, lucrarea este bazată pe o cunoaștere intimă a metodelor diferite din studiul religiilor: sociologice și fenomenologice. Doamna Cristina Gavriluță utilizează perspective de analiză a religiilor, începând cu Max Weber, Émile Durkheim, Marcel Mauss, până la Mircea Eliade și la metoda lui Ioan Petru Culianu ce se ocupă cu combinațiile invarianților. Este amintită și metoda imaginară, așa cum este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
permite fiecăruia să acceadă la cea mai bună autonomie posibilă, în cadrul vieții sociale. În această perspectivă socializarea nu se poate identifica cu condiționarea și asimilarea normelor socio-culturale ale momentului. Această concepție face din socializare un scop în sine. Concepția noastră fenomenologică prelungită prin reflexia sistemică este cu totul alta. Omul, ca organism, nu se poate dezvolta și realiza decât în relația sa cu mediul înconjurător. Acest mediu este alcătuit din obiecte și persoane ceea ce numim societate, reprezentată de ansamblul persoanelor care
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
structurii intime a lumii umane? Să judecăm variantele de răspuns din perspectiva unei metafizice "teorii a latențelor difuze", comprimată de Ilie Bădescu într-o esențială "ecuație noologică": y = a + ai.(-xi), unde a este binele generic, ai este proporționala sa fenomenologică (manifestată în real), inteligibilă grație variației lui xi, adică a răului din lume [1997:61-62]. În consens cu această ecuație, prezența răului (a minciunii inclusiv) în lume este explicată în două posibile maniere [Bădescu, 1997:62-63]: • una reducționistă în sens
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este incitat spre căutarea conotațiilor, mai mult, spre descoperirea unei enigme, pe care ironistul refuză să o dezvăluie." Reticența ironică determină faptul că decodarea este defazată și ulterioară lecturii, există un timp al ambiguității În care enigma se păstrează. Orientarea fenomenologică, realistă și rațională este doar o pistă falsă (nu este preferința autentică a autorului), dar, menținută multă vreme, poate produce, În final, o răsturnare a criteriilor raționalității. Intr-o povestire a lui Kafka, Colonia penitenciară, este descrisă, În spiritul exactității
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în care societatea noastră este organizată, pentru a urmări valorile asociate. Acest punct de vedere este sprijinit de alți gânditori critici internaționali, în special de Kimberly Hutchings, a cărei versiune a teoriei critice internaționale este foarte mult influențată de versiunea fenomenologică a criticii imanente a lui Hegel. Critica imanentă este realizată "fără referire la o metodă articulată independent sau la criterii transcendente" (Hutchings 1999: 99). Urmând sfatul lui Hegel, teoria critică internațională trebuie să recunoască faptul că resursele pentru critică și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
el naturalizat, și cum anume este făcut să apară ca și cum ar avea o esență. În măsura în care postmodernismul caută să explice condițiile care fac posibil fenomenul statului ca fiind ceva ce afectează în mod concret experiența de zi cu zi, el este fenomenologic. Totuși, nu este vorba aici despre fenomenologia obișnuită. Poate fi numită cel mult o "cvasi-fenomenologie" deoarece, după cum s-a menționat deja, se ocupă în mod egal de explicarea condițiilor ce destabilizează fenomenul și amână actualizarea sa completă. În această secțiune
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
arheologică. Se pune, deci, întrebarea dacă se poate contura, pe baza datelor arheologice și cu ajutorul unui demers regresiv, sprijinit pe informațiile oferite de istoria religiilor, la o nuanțare a interpretărilor privitoare la viața spirituală a populațiilor preistorice. Pornind de la hermeneutica fenomenologică a lui Mircea Eliade și acceptând ca finalitate a acesteia existența arhetipurilor ca „modele exemplare”, pe care imaginația le reproduce, le reactualizează și le repetă fără încetare, se poate afirma o relativă autonomie a simbolismelor față de istorie. Trebuie ținut totuși
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mai nuanțată, nu reușește, totuși, să se desprindă de postularea, chiar și ne-voită, a unei „obiectua lizări“ a sacrului, care, în manifestările lui, poate fi decupat, spațial și temporal, interior și exterior, față de profan. în acest punct, asumarea proiectului fenomenologic de către Eliade nu este riguros consecventă, cedând ispitei de a insti tui sacrul ca instanță, diferită de profan. în continuarea acestor demersuri de precizare și nuanțare a înțelesurilor sacrului prin raportare la manifestările lui și la ceea ce este diferit de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
autentic al unei tradiții eronat catalogate drept „idolatre“ se va închina nu idolului din piatră, ci prezenței divine care se manifestă prin ea în manieră iconică. O analiză matură și edificatoare în acest sens, purtând pregnant (și inevitabil) amprenta demersului fenomenologic, se regăsește la Jean Luc Marion, în lucrarea Idolul și distanța: „[...] trebuie să schițăm funcția sau, mai degrabă, modul de funcționare a idolului. Asta presupune, în primul rând, o rezervă nu privitoare la idol, ci la critica prea facilă a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
definițiilor sale. Astfel, avem de-a face cu utilizarea unor concepte diferite de ideologie, chiar dacă nu întotdeauna și cu folosirea unor concepții diferite asupra ideologiei. Spre exemplu, în cercetarea problemei apare distincția dintre un concept iluminist al ideologiei și unul fenomenologic, ambele fiind subîntinse însă aceleiași concepții. Astfel, conceptul iluminist de ideologie "(...) va însemna o deviație de la un standard strict al raționalității și adevărului, cauzată de dorința auto-interesată de a ajunge la o concluzie particulară înainte de a lua în considerație evidența
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
însă aceleiași concepții. Astfel, conceptul iluminist de ideologie "(...) va însemna o deviație de la un standard strict al raționalității și adevărului, cauzată de dorința auto-interesată de a ajunge la o concluzie particulară înainte de a lua în considerație evidența"12, în vreme ce conceptul fenomenologic de ideologie "(...) este invocat pentru a identifica eșecul de a fi suficient de "empatic" cu experiențele studiate, de aici rezultând distorsiunea și, finalmente, eșecul comunicării"13. În pofida distribuirii unor "roluri semantice" diferite, ambele concepte sunt implicate de aceeași concepție asupra
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
normală", fără să facă vreo referire la mecanica proceselor implicate de cunoaștere. În plus, a ne referi la teoria socială ca fiind un domeniu multi-paradigmatic (din moment ce ar include, să spunem, "paradigme" precum structuro-funcționalismul, evoluționismul social, teoria conflictelor, teoria acțiunii, sociologia fenomenologică, etnometodologia etc.), înseamnă să susținem, în contradicție cu viziunea lui Kuhn, că, într-un anumit moment, poate exista mai mult decât o singură paradigmă ascendentă 163. La Kuhn, paradigma are un caracter monopolist, în sensul că, în orice moment temporal
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a identifica aspectul pozitiv, socialmente necesar, pe care conceptul îl implică. Ca figură-cheie a imaginarului social susține Ricoeur ideologia este inseparabilă de utopie. Din punctul său de vedere, așa cum am arătat în capitolul anterior, ideologia trebuie înțeleasă aplicând o grilă fenomenologică, iar nu una funcțională, astfel încât devine evident că funcțiile sale de legitimare a autorității și de distorsionare a realității, care sunt în mod fundamental politice și care i-au atras semnificația negativă, trec în plan secund, din momentul în care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]