1,523 matches
-
în linia Heidegger-Gadamer-Ricoeur- Vattimo. Ideea centrală, potrivit căreia corpusul mioritic ar abrevia o concepție ontologică similară celei heideggeriene, e plauzibilă, chiar dacă indică o anumită predispoziție către suprainterpretare. Eseul cuprinde și o serie de precizări substanțiale cu privire la dimensiunea inițiatică a baladei, fenomenologia morții, experiența temporalității, conceperea Mioriței ca răscruce intertextuală (și nu ca simplu evantai de variante dezvoltate în jurul unui text-cadru), structura actanțială a discursului, „pasivitatea” ciobanului, componenta orfică ș.a. În ultimele două decenii P. a realizat și numeroase traduceri, având un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
al culturilor, comunicația Orient-Occident, în particular, capătă sens. La început, așa cum era și firesc, doar "de departe", ca luare de cunoștință a unora de alții. Căci, pentru recunoașterea celuilalt era nevoie, mai înainte de orice, de cunoașterea celuilalt. Recunoașterea, în această fenomenologie a interculturalității, înseamnă puțin altceva decît ne-o spune limbajul comun. Recunoașterea este o cunoaștere prin asimilare pentru întregire. Recunoașterea presupune cîștigarea conștiinței nevoii de celălalt. Este ceea ce au întreprins, în modernitate, mai cu seamă, romanticii. Demetrio Marin demonstreaza exemplar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
titlu pur informativ, s-ar putea face referiri la probabilitatea ca și subiectul, nu doar o bună parte a substanței mai multor lucrări hegeliene, să fi fost sugerat filozofului din Stuttgart de meditația asupra anumitor concepte indiene. Astfel, de exemplu, Fenomenologia Spiritului și Știința Logicii nu încearcă să fie altceva decît meditații asupra aspectului Ătman Brahman (= Logos), precum și Filozofia Naturii își propune să exploateze speculația asupra aceleiași realități absolute, privite însă din punctul de vedere al prakrti [361]. Cine are
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Rusalii și Sân Toaderi, Cronica existențială a românilor: poezia lui George Bacovia, Colindele românești și vechimea lor, Călușarii de Octavian Buhociu). Critica literară - inclusă la rubrica „Semnalări” - aspiră spre expozeul complex, susținut de incursiunea în politică, istorie, istoriografie literară, estetică, fenomenologie literară, filosofie, așa cum se întâmplă în cazul amplului comentariu dedicat de Paul Costin Deleanu (sub pseudonimul Andrei Flor) „cazului” Vintilă Horia, legat de obținerea și retragerea Premiului Goncourt. Adevărat model de analiză literară a semnificațiilor romanului Dieu est né en
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
a posibilelor paralelisme identificabile între firul narațiunii și evenimentele istorice contemporane, eseul țintește către formularea unor concluzii menite a-i împiedica pe români „să mai suporte o a doua asemănătoare” întâmplare. În sumarul publicației e prezent și un text inedit, „Fenomenologia spiritului” de G. W. F. Hegel, aparținând lui Constantin Noica, ce se tipărește și în volum separat, iar necrologul consacrat lui Lucian Blaga e însoțit de reproducerea poemului Peisaj transcendent. Dar mai mult decât orice, S. devine un prilej de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
împănările" unui text rafinat și bine documentat cu o serie de texte ideologice din perioada proletcultistă. Iată o mostră de "împănare"din această carte: "Astfel, de la gestaltismul lui von Ehrenfels și Koehler, reînvierea pe plan psihologic a apriorismului kantian, a fenomenologiei lui Husserl, a psihologiei înțelesului a lui Dilthey, a psihologiei trăirii (Erlebnis), a hegelianului Spranger, a funcționalismului lui Brentano, sau a psihologiei raporturilor funcționale a lui Carl Stumpf, toate aceste școli de psihologie cu tendințe reacționare au exploatat acea terra
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ușor de văzut și corelația ideologică între aceste școli, în care idealismul era practicat cu frenezie, și regimurile politice din Germania care au dus la fascism și la război" (Ralea, Botez, 1958, p. 687). Deși se fac afirmații categorice contra fenomenologiei, gestaltismului și altor școli psihologice "cu tendințe reacționare", la bibliografia lucrării nu figurează lucrări de Edmund Husserl, Christian von Ehrenfels, Wolfgang Köhler, Max Wertheimer, Kurt Koffka, Carl Stumf, reprezentanți de marcă ai curentelor psihologice în discuție. Cât despre corelația unor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
în urma centrării kantiene prin subiect: dincolo de „experiența posibilă”; înperspectivă fenomenologică: actul de „vizare” este „transcendent”în raport cu „obiectul”, care, la rândul lui, este, „transcendent” înraport cu actul prin care e pus). 2. Interacțiunea transcendenței cu imanența este deosebit declară la nivelul „fenomenologiei cunoașterii”, al relației de„sesizare” (Erfassen): „În orice cunoaștere - scria N. Hartmann - seaflă laolaltă un cunoscător (ein Erkennendes) și un cunoscut (ein Erkanntes), un subiect și un obiect al cunoașterii. Relația care existăîntre ele este cunoașterea însăși. În afara ambilor membri
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
se înțeleagă cu Washingtonul asupra împărțirii clare a zonelor de influență." Cartea prezentată: Strategia sovietică în Orientul Mijlociu, de C. Kaminsky și S. Kruk. (8) "Ludwig Binswanger, părintele "Daseinanalizei" își propune să descrie aici bolile mentale din punct de vedere al fenomenologiei transcedentale." Cartea prezentată: Melancolie și manie, de Ludwig Binswanger. (9) " Locurile, monumentele, ființele, materialele, perioadele, obiectele morții si ale vieții: toate schemele care alcătuiesc umanitatea sînt aici reunite." Cartea prezentată: Dicționar de Preistorie, de André Leroi-Gourhan. (10) "Iată principalele articole
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Chiar dacă în jurul definiției și validității mecanismelor de apărare descrise de Kernberg în cazul stărilor-limită s-a stârnit o controversă de proporții, ele s-au dovedit a fi conceptualizări utile, în sensul că explică natura - adeseori violentă, derutantă sau imprevizibilă - a fenomenologiei manifestărilor clinice, cât și a evoluției pacienților (Buckley, 1995). Cum am afirmat și în introducerea lucrării, interesul pentru mecanismele de apărare a crescut neîncetat în decursul ultimului sfert de secol. Examinarea lucrărilor contemporane în domeniu reflectă existența unui interes deosebit
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
într-atât se simte dezrădăcinat" (Theaitetos, 175d). Și totuși, este important să realizăm o astfel de dezrădăcinare, dacă vrem să fim capabili să înțelegem diferitele efervescențe prin care se exprimă cultura postmodernă. Așa cum au semnalat-o, în diverse moduri, toți fenomenologii, a gândi înseamnă a arăta și a permite, astfel, unui lucru să se arate 64. Suntem departe de acea demonstrație care, foarte adesea, nu face decât să desprindă o idee convenită. Monstrarea recunoaște că ceea ce este poate fi monstruos. Dar
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
țara cea mai industrializată. La aceste condiții social-istorice se raportează evoluționismul agnostic al lui Herbert Spencer (1820-1903), cu cele mai pozitive influențe asupra dezvoltării științelor naturii, în prealabil fertilizat de spiritul logicii inductive a lui Francis Bacon, ca și de fenomenologia dinamicii subiectivității lui David Hume (1711-1776). Psihicul se afla în centrul preocupărilor lui Spencer. În clasificarea pe care o va da diverselor domenii ale științelor naturii, realizată în prima parte a lucrării sale Principiile psihologiei, el îi conferă psihologiei o
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
recunoaște acestuia doar o dimensiune eternă și absolută. Este locul unde "eu"-l se face dependent de un imperativ moral absolut, dumnezeiesc, de manifestare a vieții sufletești. Pe de altă parte, omul concret, în lucrarea de căpătâi a lui Hegel, Fenomenologia Spiritului care a apărut în 1807 a fost abordat dintr-o perspectivă mai completă. Acestuia i s-a luat în considerare conștiința, ca un produs natural, rezultat al unei construcții cognitive individuale, al unui sine, elaborat în raport cu obiectele pe care
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
oficializate ideologii ale urii interetnice, revanșarde. Celelalte încercări filosofice, ale lui Henri Bergson (1859-1941) sau Friedrich Nietzsche (1844-1900) aveau prea puține șanse să fie însușite, să mai servească drept soluție rațională cu acceptare largă. Alte izvoare au fost căutate în fenomenologie, în pragmatism, în materialismul dialectic. În acea vreme a intrat pe scena disputelor filosofice Edmund Husserl (1859-1938) profesor de filosofie tot din Göttingen, cu un program reformator fenomenologic aparte. Acesta și-a fixat ca obiectiv reformularea fundamentelor logicii, ca o
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la izvoarele activității mentale și ale manifestărilor de conștiință. Analiza fenomenologică face abstracție de legătura primară, empirică a omului cu natura, pentru a se centra pe abordarea fenomenelor de conștiință din perspectivă și cu metode intuiționiste. Era soluția pe care fenomenologia a propus-o pentru a putea ajunge la esențele " pure " ale cunoașterii. Husserl recunoștea deci valoarea investigativă a introspecției, scopul lui fiind acela de a pune la îndoială celelalte căi de abordare a fenomenelor de conștiință. El a pus accentul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a se distinge în raport cu prima. Aceeași problemă a explicației formelor complexe de comportare, abia devenise teren de dispută între încercările experimentale ale cercetătorilor aparținând curentului gestaltist și behaviorist. În fața aceleiași probleme, a formelor complexe de comportare, curentul gestaltist, inspirat din fenomenologia husserliană, a ajuns la formularea intervenției unor mecanisme mentale izomorfe, a existenței unei realități fenomenale care ascultă de alte legi decât cele de funcționare a sistemului nervos. Acestea mecanisme sunt cele ale gestaltului, care face referire la forme sau structuri
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
încercare de a atrage atenția asupra rolului simbolismului în raport cu mecanismele aflate în abisurile inconștiente. Psihanaliza lui Jung a dovedit un spirit larg enciclopedist, cu influență puternică în caracterologice, grafologie și psihosomatică. Studiile sale au penetrat puternic în domeniul mitologiei, în fenomenologia sacrului, în diverse domenii ale teologiei. Ele au stimulat studiile de antropologie culturală, pe cele de istoria religiilor. Unul dintre cei mai fideli și remarcabili continuatori ai săi a fost Ch. Baudoin (1898-1963). 5.3.3. Alte tendințe convergente în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
franceză. În această perioadă un Herbert Marcuse lansează problematica restructurării instinctelor din perspectivă sociologică, psihanaliza clasică freudiană se vrea revizuită. Sub influența lucrărilor de filosofie ale lui Jean Paul Sartre, ale lui Heidegger se naște o nouă tendință psihanalitică existențialistă. Fenomenologia ei este diferită, mai cuprinzătoare, o sinteză între tendințele biologice și cele sociologice. Este reluată problematica naturii divine a omului, pe care linie Wilfred Daim afirmă că "noi avem de ales între insanitatea vieții psihice și argumentele psihologice ce pot
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dintre rolurile de prim rang în istoria ideilor culturale și politice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Filosoful iudeo-german nu e preocupat de istorii parțiale, de un anume spațiu etno-cultural; e atras de rafinamentul noului curent, de fenomenologia impurului pe care o evocă într-un mod elevat. Intuiția lui profundă merge spre esență și ea se recunoaște în Phaedon oder über die Unsterbtichkeit der Seele (Berlin-Stettin, 1767) sau în Jemsalem oder über retigiöse Macht und Judentum (Berlin, 1783
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
apare în Bestimmung des Menschen, unde se află prima explicație utilizabilă a noeticii ambivalente a Iluminismului. Nu citează nici pe Aristot, nici pe Horațiu, se oprește doar la Mishna, tratatul cel mai explicit pentru particularitatea iudaismului, pentru a decripta amintita fenomenologie a impurității, dimpreună cu modalitățile de spălare a mâinilor (jadayim). În cazul lui Mendelssohn nu este vorba de reflecția unei vieți duble într-un veritabil dublu discurs. Este întotdeauna un moment unde leibnizianul nu poate fi întru totul leibnizian, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
general al artei este acela de a oferi și de a crea emoții, idealiștii secolului al XX-lea definesc arta ca o existență dependentă de conștiință, în timp ce ea există sub forma unei expresii. În acest punct arta se apropie de fenomenologie care a dus la înțelegerea artei ca un mod de auto-expresie și, mai târziu, prin Ingarden și Gadamer, arta a fost interpretată ontologic. Totodată, ideea de infinitate a artei a dus la apariția unor teorii cum e cea a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
comun ce nu reflectă adevărată natură ontologică a operei de artă, dar ne ajută în a diferenția tipul de obiect în cauză. Dacă opera de artă este o creație spirituală înseamnă că ontologia poate explica ce este această prezență cu ajutorul fenomenologiei 19. Pe de altă parte, istoricitatea operei nu este considerată de Ingarden ca fiind definitorie în înțelegerea operei de artă, deoarece Ingarden crede într-un sistem ideal al unor întrebări fundamentale demonstrate logic ce se află în relație cu anumite
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de Minuit, Paris, 1983. Deleuze, Gilles, Cinema 2. The time Image, traducere de Hugh Tomlinson și Robert Caleta, The Anthlone Press, Londra, 1989. Derrida, Jacques, Of Grammatology, traducere de Gayatri Chakravorty Spivak, John Hopkins University Press, Baltimore, 1974. Dufrenne, Mikel, Fenomenologia experienței estetice, vol. I și II., cuvânt înainte și traducere de Dumitru Matei, Editura Meridiane, București, 1976. Durand, Gilbert, L'Imaginaire. Essai sur les sciences et la philosophie de l'image, Hatier, Paris, 1994 Durand, Gilbert, Introduction à la mythodologie
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sensitiveness to the rights and claims of others - conscientiousness". cf. John Dewey, Democracy and Education, The Project Gutenberg Ebook, 2008. 19 Tudor Vianu identifică arta ca fiind determinată de nouă elemente definitorii pentru orice tip de ontologie. Plecând de la o fenomenologie simplă a conștiinței Tudor Vianu ajunge să stabilească cele nouă elemente definitorii ale unei opere de artă: 1) produsul; 2) unitar și multiplu; 3) înzestrat cu valoare; 4) obținut prin cauzalitate finală; 5) al unui creator moral; 6) dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Pascal, integrând și această problemă fundamentală unui efort programatic de depășire a metafizicii și realizând trecerea către ceea ce ar fi trebuit să substituie definitiv și hotărâtor însuși nucleul vechii maniere de a filosofa (adică însăși esența tipului clasic de raționalitate). Fenomenologia este, de aceea, una dintre cele mai semnificative repoziționări de concepție, mai ales prin ambiția sa de a deschide un nou orizont de întemeiere pentru teritoriile sale neexplorate și de a oferi o rigurozitate aparte (conformă cu originalitatea metodei sale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]