779 matches
-
Comisia ar trebui să elaboreze o publicație comunitară. (23) După recoltare, organismele oficiale ar trebui să emită un certificat general pentru toate materialele de reproducere derivate din materialul de bază aprobat. (24) Este necesar să se garanteze că, pe lângă calitățile fenotipice sau genetice cerute, materialul de reproducere care este destinat comercializării sau care este plasat pe piață este identificat în mod adecvat de la prelevare până la livrarea la utilizatorul final. (25) În plus, trebuie introduse standarde comunitare separate de calitate pentru butași
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
de plopi. (26) Semințele trebuie comercializate pe piață doar dacă corespund anumitor standarde de calitate și sunt ambalate în pachete sigilate. (27) Pentru a avea garanția că în momentul comercializării sunt satisfăcute anumite cerințe, cum ar fi cele ale calității fenotipice sau genetice, identificarea adecvată și standardele de calitate externă, statele membre trebuie să prevadă sisteme adecvate de control. (28) Materialul forestier de reproducere care corespunde cerințelor respective trebuie să se supună doar acelor restricții de comercializare care sunt prevăzute de
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
un arboret. (g) Regiunea de proveniență: Pentru o specie sau o subspecie, regiunea de proveniență este acea suprafață sau acele suprafețe supuse unor condiții ecologice suficient de uniforme în care se găsesc arboreturi sau surse de semințe, care prezintă caracteristici fenotipice și genetice similare, luând în considerare limitele de altitudine, acolo unde este cazul. (h) Producția: Producția include toate etapele generării unei semințe, transformarea de la o sămânță la semințe și creșterea materialului săditor din semințe sau porțiuni de plante. (i) Comercializarea
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
localizat în cadrul unei singure regiuni de proveniență și care îndeplinește cerințele prevăzute în anexa II; (ii) "Selectată" Materialul de reproducere derivat din materialul de bază, care este un arboret localizat în cadrul unei singure regiuni de proveniență, ce a fost selectat fenotipic la nivel de populație și care îndeplinește cerințele prevăzute în anexa II; (iii) "Autorizată" Materialul de reproducere derivat din materialul de bază care este plantaj pentru semințe, părinții familiilor, clone sau amestecuri clonale, ale căror componente au fost selectate fenotipic
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
fenotipic la nivel de populație și care îndeplinește cerințele prevăzute în anexa II; (iii) "Autorizată" Materialul de reproducere derivat din materialul de bază care este plantaj pentru semințe, părinții familiilor, clone sau amestecuri clonale, ale căror componente au fost selectate fenotipic la nivel individual, și care îndeplinesc cerințele prevăzute în anexa IV. Nu este necesar să se inițieze sau să se finalizeze testarea; (iv) "Testată" Materialul de reproducere derivat din materialul de bază care constă din arboreturi, plantaje pentru semințe, părinții
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
plasarea pe piață a însămânțării și plantării pe tot teritoriul sau numai în parte a materialului reproductiv specificat. O astfel de autorizație nu este acordată doar dacă există motiv să se creadă că: (a) Folosirea materialului reproductiv amintit, în conformitate cu caracteristicile fenotipice și genetice, au un efect advers asupra domeniului forestier, mediului înconjurător, resurselor genetice sau asupra biodiversității pe tot teritoriul statului membru sau doar în parte bazându-se pe - dovada aflată în legătură cu regiunea de proveniență sau a originii materialului sau, - rezultatele
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
luarea deciziei de a începe tratamentul cu PREZISTA administrată concomitent cu 100 mg ritonavir , trebuie avute în vedere istoricul tratamentului dat fiecărui pacient și modelul mutațiilor asociate cu medicamente diferite . Utilizarea PREZISTA trebuie să fie ghidată de testarea genotipică sau fenotipică ( când sunt disponibile ) și istoricul tratamentului . Doze și mod de administrare 4. 2 PREZISTA trebuie administrată întotdeauna pe cale orală cu 100 mg ritonavir , ca potențator farmacocinetic , și în asociere cu alte medicamente antiretrovirale . De aceea , înainte de inițierea tratamentului cu PREZISTA
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
luarea deciziei de a începe tratamentul cu PREZISTA administrată concomitent cu 100 mg ritonavir , trebuie avute în vedere istoricul tratamentului dat fiecărui pacient și modelul mutațiilor asociate cu medicamente diferite . Utilizarea PREZISTA trebuie să fie ghidată de testarea genotipică sau fenotipică ( când sunt disponibile ) și istoricul tratamentului . Doze și mod de administrare 4. 2 PREZISTA trebuie administrată întotdeauna pe cale orală cu 100 mg ritonavir , ca potențator farmacocinetic , și în asociere cu alte medicamente antiretrovirale . De aceea , înainte de inițierea tratamentului cu PREZISTA
Ro_813 () [Corola-website/Science/291572_a_292901]
-
Dominantă în genetică este (la nivelul genei) o relație de afinitate între alelele unei gene prin care o alela poate să mascheze (atenueze) expresia fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
afinitate între alelele unei gene prin care o alela poate să mascheze (atenueze) expresia fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele unei gene la organismele diploide și
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele unei gene la organismele diploide și care modifică expresia lor fenotipica. Organismele diploide au câte două alele pentru fiecare genă (sau, generalizând, pentru fiecare locus, indiferent dacă acesta corespunde unei regiuni codante sau nu), fiecare fiind situată pe câte unul din cromozomii omologi. Dacă într-o populație există două alele diferite
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
genotipul "Ăă" sunt heterozigoți. Fenotipurile asociate acestor genotipuri pot fi identice sau diferite. Dacă genotipurile "ĂĂ" și "Ăă" au același fenotip atunci alela "A" este considerată ca alela dominantă iar alela "a" că alela recesiva, prezența alelei "A" mascând expresia fenotipica a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită interacțiunii între două alele și nu sunt proprietăți intrinsece ale
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
asociate acestor genotipuri pot fi identice sau diferite. Dacă genotipurile "ĂĂ" și "Ăă" au același fenotip atunci alela "A" este considerată ca alela dominantă iar alela "a" că alela recesiva, prezența alelei "A" mascând expresia fenotipica a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită interacțiunii între două alele și nu sunt proprietăți intrinsece ale alelelor: în multe situații una
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
aplică alelelor genelor situate pe cromozomul X (cu excepția celor localizate în regiunile pseudoautozomale). La sexul heterogametic (spre exemplu la bărbații 46,XY) este prezentă doar o singură alela pentru fiecare din genele situate pe gonozomi, alele care se vor exprima fenotipic indiferent dacă în alt context genotipic ele sunt dominante sau recesive. Dominantă unei alele mutante față de alela normală, numită și alela sălbatică ("wild type" în engleză), se realizează print-un mecanism de câștig de funcție: Recesivitatea unei alele mutante față de
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
se manifestă identic atât la indivizii homozigoți pentru alela normală cât și la cei heterozigoți (ce au o alela normală și una mutanta), alela mutanta este numită "alela recesiva" (alela care nu se manifestă) iar alela normală, ce se manifestă fenotipic, este numită "alela dominantă". Alela recesiva se va putea manifestă doar atunci când organismul este homozigot pentru această alela. Alelele mutante ce determină anumite boli genetice se pot manifesta:
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
clasică termenul "alelomorfă" se folosea pentru a descrie diversele forme ale unei gene, detectate ca fenotipuri diferite. În genetica modernă alelele sunt înțelese ca fiind secvențe ADN alternative, cu același locus (poziție fizică), care pot determina sau nu în trăsături fenotipice diferite. Astfel, orice variație în secvența moleculei de ADN poate fi considerată ca reprezentând o alelă, indiferent dacă această variație este localizată într-o regiune codantă sau nu și indiferent dacă participă sau nu la realizarea unui fenotip, fie normal
Alelă () [Corola-website/Science/317314_a_318643]
-
și indiferent dacă participă sau nu la realizarea unui fenotip, fie normal sau anormal. Gena este un segment specific al moleculei de ADN (acidul dezoxiribonucleic) sau de ARN (acidul ribonucleic) care determină sinteza unui lanț polipeptidic specific și determină expresia fenotipică a unui caracter. Gena structurală este formată din secvențe codante numite „exoni” (secvențe a căror informație se regăsește în proteina codată) și din secvențe necodante numite „introni”. Numărul exonilor diferă de la genă la genă. Distanța dintre gene se măsoară în
Alelă () [Corola-website/Science/317314_a_318643]
-
se manifestă identic atât la indivizii homozigoți pentru alela normală cât și la cei heterozigoți (ce au o alelă normală și una mutantă), alela mutantă este numită alelă recesivă (alelă care nu se manifestă) iar alela normală, ce se manifestă fenotipic, este numită alelă dominantă. Alelele recesive se manifestă doar atunci când ambele alele sunt recesive, organismul având fie aceeași alelă recesivă pe cei doi cromozomi omologi (fiind deci homozigot recesiv), fie două alele recesive diferite (fiind în acest caz heterozigot compozit
Alelă () [Corola-website/Science/317314_a_318643]
-
recesive se manifestă doar atunci când ambele alele sunt recesive, organismul având fie aceeași alelă recesivă pe cei doi cromozomi omologi (fiind deci homozigot recesiv), fie două alele recesive diferite (fiind în acest caz heterozigot compozit). În unele situații, anumite caractere fenotipice observate la heterozigoți sunt intermediare între caracterul observat la homozigoții dominanți și cel observat la homozigoții recesivi. În acest caz nu există un „raport de forță” între cele două alele, ambele se exprimându-se și sunt numite alele codominante. Un
Alelă () [Corola-website/Science/317314_a_318643]
-
pentru prima dată în mod complet de Ernst Mayr în 1952 folosind lucrări teoretice deja existente, cum ar fi cele ale lui Sewall Wright. Ca urmare a pierderii variabilității genetice, noua populație poate fi complet diferită, atât genetic cât și fenotipic, de populația mamă din care este derivată. În cazuri extreme, se consideră că efectul fondator poate participa la procesul de speciație și la evoluția ulterioară de noi specii. În figura indicată, populația originală are aproximativ un număr egal de indivizi
Efect de fondator () [Corola-website/Science/321864_a_323193]
-
colonie poate determina, de asemenea, o divergență semnificativă a celor două grupuri de-a lungul mai multor generații. Astfel distanța genetică crește, cele două populații separate putând deveni în mod clar diferite, atât din punct de vedere genetic cât și fenotipic , proces de divergență la care contribuie nu numai deriva genetică, dar și selecția naturală, migrația și mutațiile. Acest potențial pentru schimbări relativ rapide în frecvența alelelor prezente în populația coloniei a condus majoritatea oamenilor de știință să considere efectul de
Efect de fondator () [Corola-website/Science/321864_a_323193]
-
fi mai predispuși depresiei, decât gemenii fraternali. Acest lucru oferă sprijin ideii că distimia este în parte cauzată de ereditate. Un nou model, apărut recent în literatura de specialitate, în ceea ce privește axa HPA și implicarea acesteia în distimie (de exemplu, variațiile fenotipice ale hormonului de eliberare corticotropină (ACTH) și arginin-vasopresină (AVP) în reglementarea funcționării suprarenale), precum și mecanismele serotonergice ale prosencephalonului. Din moment ce acest model este provizoriu, încă mai este nevoie de cercetare. Se consideră că nivelurile scăzute ale neurotransmițătorului de serotonină joacă un
Distimie () [Corola-website/Science/326509_a_327838]
-
celulară, dezvoltare, si progresia cancerului și, prin urmare, feedback-ul pozitiv în reglarea genetic poate avea consecințe fiziologice semnificative. Mișcările aleatoare în dinamică moleculară, cuplate cu un feedback pozitiv pot declanșa efecte interesante, cum ar fi crearea populațiilor de celule fenotipic diferite de la aceeasi celulă-mamă. Acest lucru se întâmplă deoarece zgomotul poate fi amplificat de feedback-ul pozitiv. Feedback-ul pozitiv poate apărea, de asemenea, în alte forme de semnalizare celulară, cum ar fi cinetica enzimatica sau căile metabolice. Bucle de
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
de expansiunea unor clone. Interesant este faptul că acest sindrom poate fi găsit în fratria pacienților cu o formă tipică de DICS cu absența limfocitelor B în două familii distincte, ceea ce sugerează că sindromul Omenn este o formă de expresie fenotipică a unui DICS cu activare majoră a limfocitelor T autoreactive. Sindromul Omenn este cauzat de mutații în genele de activare a recombinării Rag-1 sau Rag-2 de pe cromozomul 11p.
Sindromul Omenn () [Corola-website/Science/328785_a_330114]
-
evoluției spre caracteristici moștenite, care reflectă adaptarea la mediu, deriva genetică nu este direcționată și are loc numai datorită șansei, hazardului. Ca un rezultat, deriva genetică acționează asupra frecvenței genelor la nivel de populație fără să țină cont de efectele fenotipice, spre deosebire de selecția naturală care favorizează genele a căror efecte fenotipice cresc șansele de reproducere și supraviețuire.
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]