1,621 matches
-
prin metoda Mohr. 8. Determinarea lactozei 1. Scop și domeniu de aplicare Această metodă face posibilă determinarea nivelului de lactoza din furaje ce conțin mai mult de 0,5% lactoza. 2. Principiu Zaharurile sunt dizolvate în apă. Soluția este supusă fermentației cu drojdie de Saccharomyces cerevisiae ce lasă lactoza intactă. După clarificare și filtrare conținutul de lactoza al filtratului este determinat prin metoda Luff-Schoorl. 3. Reactivi 3.1. Suspensie de Saccharomyces cerevisiae: se suspendă 25 g de drojdie proaspătă în 100
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180691_a_182020]
-
4. Comerț***) 5. Protecția mediului și refacerea siturilor naturale. NOTĂ: Activitățile din domeniile de producție, prestări de servicii și comerț, care nu beneficiază de facilitățile prevăzute în anexa nr. 2 sunt: *) fabricarea băuturilor alcoolice distilate și fabricarea alcoolului etilic de fermentație; **) alimentația publică necuprinsa într-o investiție în domeniul turismului;
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123584_a_124913]
-
tipul coli: ... a. media geometrică a numărului de microorganisme de tipul coli din eșantioanele de efluent prelevate în timpul perioadei de încercări ar trebui să nu depășească 250 microorganisme/100 ml (cel mai probabil număr), așa cum a fost determinată prin analiza fermentației în tuburi multiple sau printr-o altă procedură analitică echivalentă; b) standardul pentru materii solide în suspensie: ... (i) în cazul în care instalația este încercată la uscat/la uzina constructoare: media geometrică a conținutului total de materii solide în suspensie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178794_a_180123]
-
azbest, din celuloza, din kieselguhr, etc. ... c) Dezaerarea, realizată pentru a elimina oxigenul care ar altera culoarea și gustul. ... d) Omogenizarea, în cazul anumitor sucuri obținute din fructe sau legume foarte cărnoase (tomate, piersici etc.). ... e) Sterilizarea, realizată pentru prevenirea fermentației. Ea se realizează prin diferite procedee: pasteurizare prelungită sau rapidă (pasteurizare flash), sterilizare electrică în mașini cu electrozi, sterilizare prin filtrare, conservare sub presiune de anhidrid carbonic, conservare la rece, sterilizare chimică (prin folosire de anhidrid sulfuros, de benzoat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
urmă îndeplinesc, în rest, toate condițiile cerute pentru a fi clasificate în această poziție, în special cea privitoare la raportul între diferitele componente prevăzute la paragraful 4) de mai jos. 3) Produse destinate să asigure conservarea șucului sau să prevină fermentația (de exemplu anhidrida sulfuroasa, anhidrida carbonica, enzime etc.). 4) Produse destinate să asigure uniformitatea calității (cum ar fi acidul citric, acidul tartaric), să refacă, șucului, elementele distruse sau deteriorate în procesul de fabricație (de exemplu vitamine, coloranți) sau să fixeze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
cristale (în ultima formă, este cunoscut comercial că zahăr din struguri sau miere de struguri și poate fi folosit în produsele de cofetărie sau de patiserie, pentru fabricarea de bomboane, de turtă dulce etc.). Musturile de struguri parțial fermentate cu fermentația oprită sau nu că și musturile din struguri nefermentate, cu adaos de alcool, cele două produse având o concentrație alcoolică funcție de volum peste 0,5% vol., se clasifică la poziția nr. 22.04. Poziția exclude de asemenea: a) Sucuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
brandy, rom, rachiu de vin, rachiu de fructe și rachiu de tescovină. 2. Referințe normative ISO 3696:1987: Apă pentru uzul laboratorului - specificații și metode de testare. 3. Definiție Congenerii sunt substanțe volatile formate în același timp cu etanolul pe parcursul fermentației, distilării și maturării băuturilor spirtoase. 4. Principiu Congenerii din băuturile spirtoase sunt determinați prin injectarea directă a băuturii spirtoase sau a băuturii spirtoase diluate corespunzător într-un sistem de cromatografie cu gaz (GC). Un standard intern corespunzător se adaugă băuturii
jrc4880as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90048_a_90835]
-
Aceste mențiuni nu se aplică în cazul amestecurilor de băuturi alcoolice care sunt preparate în restaurant; - recipientele de băuturi alcoolice vândute în restaurante trebuie să aibă indicate vizibil și lizibil denumirea specifică, țara producătoare și concentrația alcoolică. 20. Oțet de fermentație a) conținutul minim în acid, exprimat în grame acid acetic la litrul de produs; ... b) înscrierea pe etichetă a denumirii "oțet" sau "esență de oțet" pentru produsele obținute din alte materii prime decât acidul acetic de fermentație este interzisă. ... 21
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177099_a_178428]
-
20. Oțet de fermentație a) conținutul minim în acid, exprimat în grame acid acetic la litrul de produs; ... b) înscrierea pe etichetă a denumirii "oțet" sau "esență de oțet" pentru produsele obținute din alte materii prime decât acidul acetic de fermentație este interzisă. ... 21. Ape îmbuteliate, altele decât apa minerală și apa de izvor a) se inscripționează cu denumirea "apă de masă gazoasa" sau apă de masă carbogazoasa" apă potabilă la care s-a adăugat dioxid de carbon alimentar; ... b) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177099_a_178428]
-
individuale mai mari de 5 l, destinate agenților economici care prepară și furnizează hrană pentru populație 5. Pâinea, produsele de panificație, patiserie și de cofetărie, care prin natura lor sunt consumate în 24 de ore de la fabricare 6. Oțetul de fermentație 7. Sarea de bucătărie 8. Zahărul solid 9. Produsele zaharoase care sunt alcătuite aproape în totalitate din zahăr aromatizat și/sau colorat 10. Gumă de mestecat și produsele similare de mestecat 11. Porțiile individuale de înghețată. Anexă 1c) --------- la normele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177099_a_178428]
-
LISTA cuprinzând alimentele scutite de obligația indicării ingredientelor 1. Fructele și legumele proaspete, inclusiv cartofii, care nu au făcut obiectul unei curățări, tăieri sau altor tratamente similare 2. Apele carbogazoase în a caror denumire apare această caracteristică 3. Oțetul de fermentație care provine în mod exclusiv dintr-un singur produs de bază și care nu a suferit adăugarea nici unui alt ingredient 4. Brânzeturi, untul, laptele și smântână fermentata, în măsura în care nu au suferit decât adăugări de produse lactate, enzime și culturi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177099_a_178428]
-
este băutură: - obținută din unul sau mai multe produse vinicole, inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare, excluzând vinul de masă "retsina", cu sau fără adaos de musturi de struguri și/sau musturi de struguri proaspete oprite din fermentația alcoolică; - la care s-a adăugat alcool prin utilizarea unuia sau mai multora dintre produsele menționate la art. 3 pct. 4; - care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanțelor aromatizante naturale și/sau preparatelor aromatizante naturale, definite la art. 1 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143525_a_144854]
-
minimă egală sau mai mare de 17,5% în volume. Pentru produsele care poartă mențiunea "sec" sau "extrasec" concentrația alcoolică totală este de minimum 16% în volume, respectiv 15% în volume. Vinurile și/sau musturile de struguri proaspete, oprite din fermentație, utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate, trebuie să fie prezente în produsul finit într-o proporție de minimum 75%. Denumirea "vin aromatizat" poate fi înlocuită cu cea de "aperitiv pe bază de vin". Utilizarea termenului "aperitiv" în acest context nu limitează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143525_a_144854]
-
zahăr, exprimat în zahăr invertit, este de maximum 80 g/l. 2. Petiant din struguri aromatizat - băutură fabricată exclusiv din must de struguri, cu o concentrație alcoolică dobândită de maximum 4% în volume și cu anhidrida carbonica provenind exclusiv din fermentația mustului de struguri. 3. Cocteil aromatizat pe bază de vin perlant - băutură fabricată din vin aromatizat cu extracte naturale din plante, impregnat cu bioxid de carbon, având o concentrație alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. Articolul 7 Denumirile "vin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143525_a_144854]
-
din regiunile cerealiere din Polonia, Belarus, Lituania, Ucraina și Rusia europeană. Are de asemenea rădăcini vechi în Scandinavia. De multe secole, băuturile conțineau ceva alcool. S-a estimat că 14% era cantitatea maximă, deoarece la atâta se putea ajunge prin fermentație naturală. Inițial, băutura nu era numită votcă — se folosea termenul „lichior diluat” (хлебное вино; hlebnoe vino). Până spre mijlocul secolului al XVIII-lea, conținutul de alcool a rămas relativ scăzut, nedepășind 40% alcool pe volum. Era comercializată mai mult prin
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
din secară și grâu sunt considerate superioare. Votca mai este făcută și din cartofi, sfeclă de zahăr, boabe de soia sau struguri de viță-de-vie. În câteva țări din centrul Europei, precum Polonia, o parte din votcă este produsă doar prin fermentația unei soluții din cristale de zahăr și drojdie. În Uniunea Europeană sunt vorbe de standardizare a votcii, dar țările din „Centura de votcă” insistă ca doar băuturile alcoolice făcute din grâne, cartofi și sfeclă de zahăr să fie comercializate ca „votcă
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
natural. Este folosit ca aditiv alimentar și este de obicei vândut ca potențiator de gust. Acesta are codul HS 29224220 și codul E621. în comerț se mai folosește sub denumirea de Ajinomoto, Vetsin, Accent și Tasting Powder. El provine din fermentație bacteriană. MSG este obținut din fermentație de carbohidrați bacterieni. Din 1909 până la mijlocul anilor 60’, MSG a fost preparat din hidroliza glutenului de grâu, care este aproximativ 25% acid glutamic. Acidul glutamic este unul dintre cei mai puțin solubili aminoacizi
Glutamat monosodic () [Corola-website/Science/321661_a_322990]
-
și este de obicei vândut ca potențiator de gust. Acesta are codul HS 29224220 și codul E621. în comerț se mai folosește sub denumirea de Ajinomoto, Vetsin, Accent și Tasting Powder. El provine din fermentație bacteriană. MSG este obținut din fermentație de carbohidrați bacterieni. Din 1909 până la mijlocul anilor 60’, MSG a fost preparat din hidroliza glutenului de grâu, care este aproximativ 25% acid glutamic. Acidul glutamic este unul dintre cei mai puțin solubili aminoacizi,care facilitează purificarea sa. Simptomul complex
Glutamat monosodic () [Corola-website/Science/321661_a_322990]
-
este o mâncare relativ nouă chiar și în Japonia. A fost gătitită pentru prima oară la începutul secolului al XIX-lea. Înainte vreme, orezul acrit cu oțet era folosit ca metodă de conservare prin fermentație a peștelui, peștele fiind învelit complet în astfel de orez. Exista diverse tipuri de sushi: rulouri infășurate in foi de alge marine presate, bucăți mici de orez frământate de mână și servite cu pește crud sau icre, bucăți de pește
Sushi () [Corola-website/Science/309669_a_310998]
-
sub formă de cură fără indicație medicală. În cura internă (prin consumul direct a apei minerale), izvoarele din Borsec sunt indicate: • În boli ale tubului digestiv și ale glandelor anexe: gastrite cronice hipo-sau normoacide, dispepsii, enterite ușoare, enterocolite, colite de fermentație. • În hepatite cronice, stări posthepatitice, afecțiuni biliare, sechele după intervenții pe căile biliare. În boli de nutriție: diabet zaharat tip II compensat și echilibrat, gută și diateză urică. • Boli endocrine : hipertiroidii ușoare. • În boli ale rinichilor și ale căilor urinare
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
alimente de origine animală, cantitatea fiind exprimată în mg la 100 grame de aliment: este produsă din glucoză prin două metode principale. Procesul Reichstein, dezvoltat în anii 1930, folosește o singură pre-fermentare, urmată de o cale pur chimică. Procesul de fermentație modern în doi pași este originar din China, dezvoltat în anii 1960, și folosește fermentația adițională pentru a înlocui parțial pașii chimici următori. Ambele procese transformă în vitamina C aproximativ 60% din glucoza introdusă. În 1934, compania farmaceutică elvețiană Hoffmann-La
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
produsă din glucoză prin două metode principale. Procesul Reichstein, dezvoltat în anii 1930, folosește o singură pre-fermentare, urmată de o cale pur chimică. Procesul de fermentație modern în doi pași este originar din China, dezvoltat în anii 1960, și folosește fermentația adițională pentru a înlocui parțial pașii chimici următori. Ambele procese transformă în vitamina C aproximativ 60% din glucoza introdusă. În 1934, compania farmaceutică elvețiană Hoffmann-La Roche a fost prima care a produs sintetic, industrial, vitamina C, sub numele de marcă
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
implicării lor politice și a faptului că nu sunt cu nimic mai prejos decât cei aflați sus. De fapt, Janez Janša șterge orice diferență sus-jos și dă naștere unui sistem orizontal de participare la putere. Numele trece astfel prin multiple fermentații și decantări. Fiecare dintre cei intervievați și proiectați pe ecran în timpul spectacolului vorbește despre numele său și, implicit, despre tradiția, semnificația, moștenirea, legătura intimă sau, dimpotrivă, distanțarea de acesta. Spectacolul devine un montaj de nume și de relații individuale și
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
apare și o formulare a legii conservării masei. Această lucrare a exercitat o puternică influență asupra lui Robert Boyle, deci van Helmont poate fi considerat un deschizător de drumuri în descoperirea acestei legi fundamentale a chimiei. Van Helmont a studiat fermentațiile și a observat că acestea se datorează unor substanțe, pe care le-a numit "fermenți" și astfel poate fi considerat unul dintre întemeietorii enzimologiei. Deși în domeniul fiziologiei a aplicat concepții filozofice idealiste și era un alchimist convins cu privire la transformarea
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
de izomerie. Biochimia își are originile în chimia organică, dar debutează ca știință de sine-stătătoare atunci când, în 1833, chimistul francez Anselme Payen (1795 - 1871) descoperă prima enzimă, numită astăzi amilază. În 1896, chimistul german Eduard Buchner (1860 - 1917) explică mecanismul fermentației alcoolice. Un alt eveniment important îl constituie descoperirea genei și a rolului jucat de aceasta în transferul informației celulare, când asistăm la apariția unui domeniu nou, biologia moleculară. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, James D. Watson
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]