57,520 matches
-
editor!! Ce figură de pișicher, de coțcar galant cu damele (căci ele au sîni, căci ele au șolduri), de curtean cu fălcuțe și bărbie dublă, ce figură de mustață cu nas, de nas cu chelie, de chelie cu cîrlionți, ce figură ai în G. L.! Stam cu ziarul desfăcut și rîdeam și mă bucuram. Și deodată m-am simțit foarte singur. Desigur, desigur, vreau versurile (cele 200 de strofe - dar, iartă-mă, scrii ca un buhai!). Voi face o listă și
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
plan traducerea unui volum de versuri antiimperialiste, de poetul sovietic A. Malîșko, precum și a lucrărilor pentru copii ale lui Maiakovski."; Zaharia Stancu: "Este de datoria mea să demasc în cuprinsul unei cărți, care va purta titlul Cavalerii de Santa Croce, figurile mârșave ale spionilor americani și englezi și ale cozilor lor de topor, care au încercat să acționeze pe teritoriul Republicii noastre Populare, împotriva cuceririlor democratice ale poporului și care și-au primit dreapta pedeapsă din partea justiției..." În numărul din 25
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
justiției..." În numărul din 25 ianuarie își face cunoscute proiectele și A. E. Baconsky: Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să urmăresc transformarea lor pe toate planurile și să realizez într-un poem o figură de tânăr inginer." Sărim peste cinci ani și ajungem în 1957, ca să constatăm că mașinăria anchetelor de Anul Nou funcționează la fel. În Gazeta literară din 3 ianuarie 1957 sunt reproduse răspunsurile mai multor scriitori la întrebarea La ce veți
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
ceva mai indulgent. Lichidați, zise, printr-o discuție în Comitetul Central și apoi în adunări de partid lărgite acest grup de deviaționiști. Ești mulțumit, Gheorghe?" În memoriile sale, Sorin Toma, fost redactor-șef al "Scânteii", una dintre cele mai triste figuri ale momentului, are altă părere despre Gheorghe: "În calitatea sa de secretar al CC, Ana Pauker răspundea de îndrumarea agriculturii și de raporturile cu țărănimea. Aici intrau, în afară de politica prețurilor, dificultățile legate de colectivizare, comasarea terenurilor colectarea produselor agricole, atitudinea
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
proporții mari în conștiința unui om este cum să nu se piardă pe sine.," Întrebarea va rămâne până la ultima carte, răspunsurile se vor schimba de la roman la roman. În deceniul dintre Ana Roșculeț și Risipitorii, Utopia începe să devină o figură de stil. Nu o posibilitate a devenirii lumii, ci un instrument de lucru al scriitorului, mai preocupat de imaginarul său mântuitor decât de soluțiile socialismului științific. Cornel Ungureanu Post scriptum. Paginile de mai sus erau scrise, când am primit revista
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
Mălăncioiu nu este deloc una centrifugală, întoarsă spre lume, ci, mai curând, una centripetă. Majoritatea versurilor sale sunt construite în vederea configurării unei mitologii a eului, cu universul său apăsat de taine și de vini neștiute, de fantasme tulburătoare și de figuri ale neputinței ori morții. Sensibilă la ultragiul realității, vocea poetică se modulează, de multe ori, în arpegiile melancoliei dense, ori ale unui patos sublimat. Lirica Ilenei Mălăncioiu nu este una a adeziunii la valorile exteriorității, ci, mai degrabă, una a
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
într-o bună zi că sună cineva la ușă. - Bună ziua, doamnă. Aici șade, mă rog frumos, domnul Jianu? - Da' cine ești dumneata? - Eu mi-s din Târnăveni, doamnă dragă. Rozalia mă cheamă. Mi-o lăsat domnu' adresa... Era îmbujorată, scârba, figură de țărancă zdravănă, n-avea mai mult de douăzeci de ani. Iar el, trecut bine de patruzeci. Se vedea cât de colo la ce venise, că se îmbrăcase "ca la oraș", se rujase și purta pantofi cu toc înalt. Arăta
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
de la Timpul. Ruxandra Cesereanu pare a avea nevoie să recurgă la Eminescu, Caragiale și Arghezi ca la supreme argumente privind violența imaginarului românilor, doar că îi abordează nu în dimensiunea lor profundă de scriitori canonici, ci ca mituri mediatice, ca figuri fatalmente reificate, verificând astfel, fără voie, viabilitatea fenomenului de mitologizare, așa cum îl înțelegea, de pildă, Roland Barthes. Așa încât, la o întrebare subînțeleasă pe care i-ar adresa-o presupusul cititor al cărții sale (una de genul "De ce e invocat aici
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
negative, de fapt duale, căci majoritatea se simt atrași și striviți de capitala impusă Rusiei de Petru. Și autorul-custode ne conduce de astă dată printr-un alt fel de muzeu al istoriei și culturii ruse, un gen de muzeu al figurilor de ceară, în care face opriri mai scurte sau mai ample, punând fasciculul de lumină asupra câte unui scriitor urmărit programatic prin prisma relațiilor acestuia, biografice și literar-creatoare, cu urbea monografiată. Pușkin are o atitudine ambiguă față de Petru și de
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
condiții, de a fi "pe linie". Sunt multe naivități aproape inexplicabile pentru un intelectual de înalta ținută a lui Comarnescu, însă contrabalansate mereu de încrederea în artă. Un sentiment apăsător domină paginile din acești ani ale jurnalului în care întrezărim figura unui învins (nu știu cât de convins), a unui om bântuit de spaime. Atitudinea lui este oscilantă și nu o dată se contrazice de la o propoziție la alta. Deși totul îi apare nesigur, așteptându-se în orice moment că va fi dat afară
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
senzualității. Poemele propriu-zis de dragoste se impun prin fragilitatea și suavitatea imaginilor, prin puritatea desenului și senzația de intimitate, de apropiere, de comuniune delicată și profundă ce se degajă aici. Ilustrativ este poemul în dormitor, în care gesturile sunt imponderabile, figurile au un anume hieratism, alcătuind un ritual al iubirii sublimate în mișcări tandre și în ecouri, sugestii ale sentimentului candid de iubire: Nici un chip n-a căzut în paloare/ Ca al tău, adormit și frumos./ Fulgera, luminându-te-arare,/ Câte-un vis
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
poetice, liantul care favorizează agregarea stărilor de spirit și a trăirilor evocate. Trecut, de Eugen Simion, în categoria poeților fanteziști și ironici, Emil Brumaru apelează, și în volumul Cântece naive, la o tematică așa-zicând minoră, cu obiecte neînsemnate, cu figuri banale, fără anvergură ontică ori etică. Făcând un fel de genealogie a "cântecelor naive", N. Manolescu observă că "savuroase, pline de grație, rămân însă tot Cântecele naive, în care, copilărindu-se cu bună știință, poetul evocă un univers domestic, un
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
cu pistile,// Plicuri adânci pudra, sculat din zori,/ însuși directorul caleștilor!". Se poate de îndată remarca aerul de voluptate senzorială ce se degajă din aceste versuri ce au delicatețea unor miniaturi și fragilitatea unor stampe japoneze. Temporalitatea este parcă suspendată, figurile vegetale trăiesc o beatitudine a reacțiilor liminare, gesturile și mișcările au o lentoare funciară, trăiesc sub zodia imponderabilului, a ficțiunii mântuitoare și în regimul oniricului. Starea de dragoste, desenată în tonuri rafinate conduce spre un ceremonial galant, în care se
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
a reacțiilor liminare, gesturile și mișcările au o lentoare funciară, trăiesc sub zodia imponderabilului, a ficțiunii mântuitoare și în regimul oniricului. Starea de dragoste, desenată în tonuri rafinate conduce spre un ceremonial galant, în care se împletesc instinctul ludic și figurile grațiosului ritualic. În cea de a doua parte a poeziei gravitatea capătă o pondere din ce în ce mai însemnată, dicțiunea lirică își acutizează tonurile, latura serioasă se face simțită cu mai multă acuitate: "Dar crinul ce trăia în miazăzi,/ Fiind înzăpezit în datorii
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
în clin, nici în mînecă, nici în buzunar nimic dulce... Mi-am luat însă speranța drept deviză, am brodat-o-n fir subțire de aura pe haina mea din piele de antilopă neagră și umblu, cu viziera trasă bine pe figură, ca un năuc beat de propanolol, printre morile de vînt (zefiri lunguieți și musoni rotunzi!). Ce-o fi să fie, numai să pot, din cînd în cînd, dormi un secol! * Strada. Un om mic, „umilit și obidit”, în haine boțite
Aș întinde o mînă și-aș mîngîia un copac mai apropiat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13159_a_14484]
-
în franceză a unor fragmente din Țiganiada, făcută de doamna Maria Pavel. S-a inclus acolo și bibliografia critică fundamentală despre scriitor. Textul însuși, dimpreună cu cei care îl comentează în infrapagină, mai precis, comentatorii erudiți (Mitru Perea și Erudițian, figuri complementare) ne conving asupra semnificației general-umane, chiar în debutul Cântecului XI. Poetul, se spune, are în vedere “neamul omenesc”, cecitatea celor asupriți și nebunia universală. Încât reducționismul la o singură comunitate națională mutilează înțelesul universal al operei. Mai mult, scrisă
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
în care-mi pot înfige creioanele ascuțite! Fac un fel de arici cu țepi groși, galbeni, de „Koh-I-Noor”!! Cînd sfîrșesc de jumulit ariciul, s-a terminat și scrisoarea. Există pe aici și personajul Simion Pop. Și-ncă cineva a cărui figură mi-e foarte cunoscută, dar nu-i știu numele. Bea (cu H. Lovinescu) mereu la bar, are un copilaș drăguț, cu ochelari. Să nu uit cățelul minuscul al lui Sîntimbreanu! În plus, o șleahtă întreagă de tineri și tinerele care
„Domnule, răspunse Reparata, nu vă pot arăta decît un singur act, cel sexual!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13362_a_14687]
-
din Comitetul Central și-o să le spun de la obraz: “Cum vă permiteți, ciclovecilor, să dați afară din casă o familie de români cinstiți?...” Și mai izbi o dată cu pumnul în masă, făcând farfuriile și tacâmurile să zăngăne. Eleonora făcu însă o figură foarte îngrijorată. “Ei, nici chiar așa, frate! Nici chiar așa, ce dumnezeu! Trebuie să dai dovadă de tact. Gândește că avem copii”. “Eleonora are drpetate. Trebuie tact”, socoti și Stelian nimerit să spună. Sever o ținea mai departe pe-a
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
reliefurile stucaturilor ce decorau plafonul, nimerisem întâmplător în fascinanta lume lermontoviană (cu corecții proletare), fumam și reciteam sonetele și madrigalurile lui Marino până alunecam domol în țara viselor. *** Din episodul bucolic cu care m-a procopsit ursita, nu pot uita figura Mutei, femeia de serviciu a școlii, ocrotitoarea mea fidelă, ce-mi aducea în fiecare dimineață un clondir cu lapte și o cană cu smântână, privindu-mă duios, admirativ, smerit, de parcă m-aș fi rupt de pe o frescă din pronaos, gângăvind
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
trează, o altă idee preluată tot de la gnostici), slăbiciunea pentru grote, catacombe și insule. N-am intrat în piramida lui Keops pentru că mie mi-a fost frică, nu ne-am dus la Philae, insula aproape scufundată, pentru că barcagiul avea o figură suspectă și nu ne-am plimbat cu feluca pe Nil la Luxor, unul dintre visele lui cele mai dragi, pentru că nu ne-au ajuns banii, dar de ce nu am vizitat la Alexandria nimic din ceea ce subliniase în ghid, nu pot
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
Ieșită dintre paginile pe care numai noaptea și numai la lumina veiozei le citeam cu toții, știind că nu e nimic de văzut la televizor, imaginea lui hamletiană a suferit transformări spectaculoase, el a devenit pe rând eroul, clovnul, cavalerul tristei figuri, în fine, propriul său personaj. În spirit civic, și-a asumat rolul, pentru ca, foarte repede, să iasă din arenă, scârbit, căci " Cine se razimă de umbră/ dă-ndată peste cap tumbă". A fost bine sau a fost rău? Poate nu
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
retorică în opera lui Jad Hatem. Scrie și poezie, din care a publicat o scurtă antologie tradusă în limba franceză în Peristyles, cahiers littéraires et artistiques 3-4 ( Beirut, primăvara-toamna 2002). ( Rodica Zafiu) Rașelica Nachmansohn este una dintre cele mai negative figuri din universul feminin al Crailor de Curtea Veche, întruchipând tipul femeii fatale și distrugătoare. Creând acest personaj, Mateiu I. Caragiale a fost fără îndoială influențat de reminiscențe din literatura romantică târzie și din cea decadentă. În portretul Rașelicăi converg cel
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
j’étais près d’une affreuse juive), putem găsi în formă embrionară personajul dezvoltat cu aproximativ șaptezeci de ani mai târziu de Mateiu I. Caragiale. De fapt în acest sonet apare singura dată în întreaga operă poetică a lui Baudelaire figura unei evreice. Criptica similitudine dintre "l’affreuse juive" și Rașelica nu este pur și simplu etnică; citind sonetul descoperim alte surprinzătoare afinități: "majesté native" pare să facă ecou la acea "trufie fără margini a stirpei alese" pe care personajul matein
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
repulsie izvorăște dintr-o dinamică dialectică mai adâncă: este vorba despre Eros/Thanatos, tânăra femeie întruchipând Erosul care omoară și, în același timp, Moartea care se folosește de Eros pentru a nimici. Aceste opoziții converg într-o aluzie biblică la figura Evei: "dânsa avea ceva respingător, în ea se simțea, mai mult decât în alte femei, Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, împrăștietoare de ispită și de moarte"3, în care putem descoperi și un alt dualism, fundamental în perceperea femininului
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
și el este înzestrat cu însușirile excepționale ale Rașelicăi? În realitate, ca și supraomul lui Gabriele D’Annunzio, personajul matein este minat de tainice tendințe dezagregante ale Eului său adânc, care se manifestă printr-o dedublare propriu-zisă a personalității. Dincolo de figura titanică a lui Pașadia se ascunde cea a eroului decadent, corupt de o boală neidentificată bine și peste care se întinde stăpânirea cruntei seducătoare, a femeii chinuitoare și dușmance, asemenea unui vampir, gata să-i sugă ultimele reziduale energii vitale
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]