10,713 matches
-
cu ceilalți și cu Dumnezeu, având consecințe nefaste atât în timp, cât și în veșnicie. Ca un doctor, Paulescu nu omite să remarce faptul că patimile au remedii, fie generale (legile), fie creștin-ortodoxe (Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe). Convingerile sale filosofice și creștine se îmbină în activitatea socială. Îl vedem astfel pe Paulescu smerit, ca epitrop al bisericii parohiale; milostiv, ca întemeietor al unor așezăminte medicale sociale; patriot, ca întemeietor Uniunii Creștine Naționale și ca publicist în ziarul „Apărarea Națională”. Criticile
MEDICUL TREBUIE SA FIE UN APOSTOL AL MORALEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380141_a_381470]
-
cu oameni și pomi înfloriți...“ Dintre privirile aruncate nouă înșine ca popor, „Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român“ este probabil cea mai originală, complexă și documentată lucrare. Spre deosebire de viziunea istorică și caracterologică a lui Dumitru Drăghicescu sau de cea filosofică a unor Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu sau Constantin Noica, autori care au dedus ethosul românesc din poezia cultă și populară sau din studiul limbii populare, Ernest Bernea împletește filosofia și sociologia cu cercetarea etnografică, rezultând o viziune integratoare, bine argumentată
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
din noi și din jurul nostru; e prima datorie. În fața răului trebuie să rezistăm până nu se instalează, fie că apare în lume, în societate sau în inima noastră. Viața noastră e un teren de luptă pentru spirit!“ (Ernest Bernea, „Meditații filosofice“, 2010, 31-32). Despre timp și forme exterioare de cultură Ernest Bernea dezvoltă în lucrările sale o adevărată teorie a formelor exterioare de cultură. Spre deosebire de cultura populară, care este una a interiorității, orașul a dezvoltat o „cultură periferică“, a formelor exterioare
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
femeia aduce acestei vieți o notă de labilitate psihică și frivolitate. Viața ei sufletească e prea mult angajată în senzație și plăcere și prea ruptă de o activitate a spiritului, unde în trecut ea a excelat“ (Ernest Bernea, 2010, „Meditații filosofice“, p. 28, 55-56). Prin cercetările asupra obiceiurilor și credințelor populare, dar mai ales prin studiul despre gândirea populară, Ernest Bernea a argumentat strălucit afirmația lui Mircea Vulcănescu că „ceea ce constituie un neam este o realitate care stă la încheietura metafizicii
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
și etnografie românească. Ordinea spirituală, Editura Vremea, București, 2009. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, Editura, Vremea, București, 2006. Bernea, Ernest, Treptele bucuriei, Editura Vremea, București, 2010. Bernea, Ernest, Cel ce urcă muntele, Editura Ars Docendi, București, 2008. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală, Editura, Predania, București, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, Editura Predania, București, 2011. Levi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, Editura Polirom, Iași, 2011. Huizinga, Johan, Amurgul Evului Mediu, Editura Univers, București, 1970. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
uman. CARPE DIEM ! Mulți sfinți și-au prevăzut ceasul morții prin meditație, însă și oameni obișnuiți pot avea acest presentiment care se află întipărit în subconștient, infraconștient sau supraconștient, cum mai este interpretat, denumit, din punct de vedere metafizic și filosofic, acest loc ascuns unde ne regăsim în fapt cu adevărat, dar nu material, ci doar spiritual. (va urma) Referință Bibliografică: SPIRITUL LUI SAPIENS - VEȘNIC, FĂRĂ DE MOARTE / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1933, Anul VI, 16 aprilie 2016
VEŞNIC, FĂRĂ DE MOARTE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380168_a_381497]
-
a acordat Domnului Profesor Mihail Diaconescu titlul de Doctor honoris causa pentru întreaga sa operă literară și științifică. În anul 2005 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Brad din județul Hunedoara „pentru prestigioasa sa activitate literară, publicistică, filosofică și didactică”. În anul 2007 a primit titlul de cetățean de onoare al comunei Vulturești din județul Argeș și titlul de cetățean de onoare al județului Argeș „pentru întreaga activitate depusă”. Este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. O
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
a acordat Domnului Profesor Mihail Diaconescu titlul de Doctor honoris causa pentru întreaga sa operă literară și științifică. În anul 2005 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Brad din județul Hunedoara „pentru prestigioasa sa activitate literară, publicistică, filosofică și didactică”. În anul 2007 a primit titlul de cetățean de onoare al comunei Vulturești din județul Argeș și titlul de cetățean de onoare al județului Argeș „pentru întreaga activitate depusă”. Este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. O
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
întreține discuții ample, pasionante, fondate pe variate sisteme de argumentare. Faptul că Prelegeri de estetica Ortodoxiei a provocat și întreține dezbateri teoretice atât de evidente și de insistente este semnificativ pentru evoluția actuală a culturii române și europene. Abordarea problemelor filosofice, respectiv estetice, dintr-o perspectivă spirituală este o caracteristică a epocii de cultură în care ne înscriem. Acest fapt este riguros și amplu comentat sau argumentat de către Domnul Academician Alexandru Surdu în Studiul - Prefață. Ca știință despre frumos estetica s-
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Sfântul Ioan Damaschin l-a intitulat Sursa cunoașterii a constituit obiectul unei atenții sporite în cadrul instituțiilor de învățământ de diferite grade, întreținute în diverse epoci de Biserica noastră. Este un tratat cu o structură tripartită. Prima parte, Dialectica sau Capete filosofice (Kefalia filosofica) demonstrează modul cum Sfântul Ioan Damaschin se raportează la cugetarea antică precreștină, pe care o admiră, dar și la marii doctrinari ai Bisericii de până la el. se află în această primă parte a tratatului Sfântului Ioan Damaschin o
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Damaschin l-a intitulat Sursa cunoașterii a constituit obiectul unei atenții sporite în cadrul instituțiilor de învățământ de diferite grade, întreținute în diverse epoci de Biserica noastră. Este un tratat cu o structură tripartită. Prima parte, Dialectica sau Capete filosofice (Kefalia filosofica) demonstrează modul cum Sfântul Ioan Damaschin se raportează la cugetarea antică precreștină, pe care o admiră, dar și la marii doctrinari ai Bisericii de până la el. se află în această primă parte a tratatului Sfântului Ioan Damaschin o exprimare sistematică
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
de Nyssa, Sfântul Dionisie Smeritul și Areopagitul, Leontius Byzantinus, Sfântul Maxim Mărturisitorul și alții, autorul Dogmaticii realizează o expunere de o înaltă valoare doctrinară a credinței noastre. Important este faptul că logica severă a demonstrațiilor și puritatea dogmatică a scrierilor filosofice și teologice ale Sfântului Ioan Damaschin, înalta, exigenta și severa lor ținută intelectuală le-au asigurat o mare autoritate doctrinară și o excepțională capacitate de atracție în timp și în lume, până în zilele noastre. Răspunzând interesului profund pe care opera
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
un mărturisitor, un propovăduitor și, deci, un scriitor de strălucită vocație. Atunci când scria Trei cuvântări apologetice contra celor ce resping sfintele icoane, sau Contra maniheilor, sau Contra nestorienilor, Sfântul Ioan Damaschin se manifesta ca un polemist de mari resurse teologice, filosofice și expresive. Lucrările sale omiletice, capodopere ale oratoriei și artei retorice, îl arată a fi unul dintre cei mai mari creatori din istoria literaturii universale, ca, de altfel, și imnele sale sacre - adevărate modele de poezie cu o rafinată versificație
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
patristici din prima jumătate a celui dintâi mileniu al erei creștine. Însă tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei este una dintre realizările fundamentale ale culturii române, contemporane. El exprimă nu doar vocația speculativă a autorului, ci și forța cugetării teologice și filosofice autentice, românești, impuse în întreaga lume prin operele unor mari, adânci și profunzi gânditori și autori... Încheiere Cu alte cuvinte, Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, pe care ținem să-l felicităm pentru această lucrare „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”, ediția
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
îi aparții, a rezona, a te păstra în tonalitatea unui popor care frecventează Sfintele Liturghii, care înalță troițe (coloane ale cerului) la răscruci și pe notarul satului, care își crește copiii întru credința și frica de Dumnezeu. Să urmăm conceptul filosofic al lui Țutea care în gândirea sa și, CE GÂNDIRE! s-a situat mereu „între Dumnezeu și neamul său“. Născut și crescut la sat, în Marga de Caraș-Severin cu o moștenire etnofolclorică rar întâlnită (v. Folclor din Marga, 1979, 450
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
Commisions (IOSCO), David Wright, a anunțat într-un interviu acordat pentru Bloomberg că bancherii necinstiți vor fi sancționați cu amenzi usturătoare și pedepse privative de libertate. Amin! Furtul democratic e o profesie pe cinste! La nivel de uniune se numește filosofic deturnare de fonduri, adică o înțelegere sau mai multe, parafate pe furiș între trepădușii șefi - confirmări în plus că o asemenea construcție unională nu prea mai are justificări. Declarația lui Francoise Le Bail - demnitar al Comisiei Europene șochează în acest
De la 1 Octombrie luați bancherii de guler, și la judecată cu ei! [Corola-blog/BlogPost/94195_a_95487]
-
epatează, nu intrigă și nu scandalizează, nu caută să fie „cool”, este realistă și firească, așa cum sunt rugăciunile vechi ale oamenilor din popor, rugăciuni curate ce ating inima omului și ajung la inima Domnului. Unele poezii au tonuri elegiace, nuanțe filosofice, poetul se confruntă cu probleme majore existențiale: nașterea și moartea, timpul ireversibil, iubirea și ura, păcatul și izbăvirea, mântuirea sufletului, teme serioase, demne de un teolog care predică despre Hristos. Așa predică acest poet de la amvonul sufletului său, în cuvinte
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
este eternitatea însăși. Dumnezeul Brahmanilor este cosmosul care se naște, trăiește și moare, dar cu proprietatea păsării Foenix de a se renaște din propria cenușă spre a îmbrăca eternitatea deoarece și cosmosul are fizic această proprietate (teoretic, mai bine spus filosofic). Timpul este o noțiune parte a eternității. Abia durata, scurgerea de timp măsurabilă cu cronometrul este o entitate palpabilă considerată, prin unitatea ei secunda, a patra dimensiune a spațiului. Noțiunea timp apare față de entitatea secundă precum noțiunea infinit față de entitatea
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
forma ce se împlântă în materie”. Deși bazele filosofiei au fost puse de Platon, Aristotel a tras concluziile necesare, a dezvoltat ceea ce a găsit de cuviință și a întemeiat știința politică ca o știință de sine stătătoare. A sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. Este considerat de unii ca fiind cel mai inteligent om care a mers vreodată pe această planetă. Putem spune că a fost un monument de gândire. Poate că Aristotel ar fi dobândit o formație
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
de toate formele de organizare politică. Importante sunt și tratatele de științe naturale, iar fizicii îi adaugă modul logic al Metafizicii în care tratează principiile ființei; Etica Nicomahica o consacră moralei care este pentru prima oară studiată ca un concept filosofic, iar în Poetica tratează problemele esteticii. Prin tradiție, Aristotel a fost considerat în primul rând un filosof, de unii privit însă ca un om de știință. Mintea lui curioasă se interesa de procesul și de tehnica gândirii și le făcea
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
dimensiuni. Ulterior, Einstein a venit cu modelul lui relativist adăugând dimensiunea timpului, precum și curbura spațiului, lumea constituită fiind într-un tablou cuadri-dimensional. Cu toate acestea, în introducerea la „Fizica” lui Aristotel - lucrare de fundamentală însemnătate în istoria gândirii științifice și filosofice - se menționează: „cititorii din era zborurilor cosmice vor găsi că această carte nu și-a istovit capacitatea de a fecunda nu numai gândirea filosofică, ci și pe cea teoretică naturalist-științifică”. Meritul lui Aristotel este cel de a fi introdus conceptele
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
acestea, în introducerea la „Fizica” lui Aristotel - lucrare de fundamentală însemnătate în istoria gândirii științifice și filosofice - se menționează: „cititorii din era zborurilor cosmice vor găsi că această carte nu și-a istovit capacitatea de a fecunda nu numai gândirea filosofică, ci și pe cea teoretică naturalist-științifică”. Meritul lui Aristotel este cel de a fi introdus conceptele de materie, formă, putere, act, noțiuni de care s-a folosit gândirea europeană secole întregi, de exemplu: o statuie este compusă din materie (aramă
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
scop al tuturor țelurilor din natură; el este atât cauza finală cât și cauza dintâi”. Materie denumește ceea ce nu are prin sine nici o existență determinată, nici o oarecare cantitate sau categorii care determină ființa, ca atare, materia este substanță. În sistemul filosofic al lui Aristotel, Dumnezeu este izvorul permanent al materiei, Primul motor spiritual, unic, absolut care se află în nemișcare, dar care generează mișcarea în lume. Aristotel a abordat știința din punctul în care o lăsase Democrit (cca. 460-370 î.Hr.) - fiindcă
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
de gândire occidentală și spiritualitate indiană nu ilustrează, nu sporește și - în fond - nu susține prin nimic originalitatea creației eminesciene, astfel că exegeza nu oferă conturul unei filosofii care să fie proprie gândirii poetului. Evident, el „...n-a versificat idei filosofice pentru că i s-au părut adânci sau pline de înțelepciune. Ci inspirația lui ne-a relevat ceva tainic și absolut fără de care nu-i posibilă, nici intuiția filosofică, nici iluminarea mistică, nici inspirația poetică. Eminescu - concluzionează Amăriuței - a spus ceva
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
care să fie proprie gândirii poetului. Evident, el „...n-a versificat idei filosofice pentru că i s-au părut adânci sau pline de înțelepciune. Ci inspirația lui ne-a relevat ceva tainic și absolut fără de care nu-i posibilă, nici intuiția filosofică, nici iluminarea mistică, nici inspirația poetică. Eminescu - concluzionează Amăriuței - a spus ceva nescris în cărțile de filosofie occidentală, nemaispus de nimeni până la el în poezia românească. /..../ poet-metafizician, nu s-a dedat discursului filosofic, fie el poemitizat, cum s-a spus
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]