6,294 matches
-
noblețe, așa l-ar fi caracterizat filozoful. Adică o amestecătură de întîmplări și conversații semănînd izibitor cu pestrițătura haotică a unei rubrici de fapt divers: detalii adunate alandala, ca într-un evantai amețitor ce nu poate reda substanța unui spirit filozofic. Și totuși, repudierea dosarului nu o putem împărtăși. Pentru exegeți și biografi, paginile de față sunt o mană cerească. Cu o condiție însă: să ai discernămîntul de a citi selectiv, dînd la o parte pojghița deformatoare a opticii celor care
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
omenirii va lua sfîrșit. Tocmai de aceea cartea lui Baudrillard se numește Cuvinte de acces. E ca și cum, revoltat de aplatizarea crescîndă a limbii, autorul vrea să se oprească asupra acelor cuvinte care încă nu au murit de tot; cuvinte care, filozofic vorbind, nu au devenit niște gropi comune adăpostind zestrea noastră de conformism mental. Astfel de vocabule vii ne pot servi drept căi de acces către alte forme de înțelegere a lumii, dar o înțelegere care, în loc să ne blocheze gîndirea, ne-
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
la desprinderea psihologiei, cîteva decenii mai tîrziu. Sensul, acest Sfînt Graal nu numai al lingvisticii, dar și al filozofiei, psihologiei și neuroștiinței, cum îl numește Ray Jackendoff, rămîne, deocamdată, greu de prins într-o teorie. Însă, chiar dacă o teorie lingvistică, filozofică, psihologică, neurologică sau toate la un loc, va fi formulată la un moment dat, ea va rămîne mereu incompletă deoarece, în ultimă instanță, avem de-a face cu mintea umană, cel mai complex mecanism din cîte vor exista vreodată pe
Despre dilemele semnificației by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7351_a_8676]
-
său secret, Stauff își vede îndeplinită misiunea, lăsîndu-și discipolul "să se dedice dificilei meniri de a trăi și apoi de a muri cu demnitate." Romanul lui Bruno de Cessole este o carte admirabilă, un roman inițiatic, un manual de educație filozofică și intelectuală, un exercițiu de admirație critică față de cîteva venerabile tradiții ale gîndirii occidentale. Ora închiderii în grădinile Occidentului este însă deopotrivă și expresia unei iubiri aproape filiale pe care autorul a resimțit-o față de scrierile lui Cioran în tinerețe
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
simple, nu prin tragism și cutremur (e un timp anti-dostoievskian, s-ar spune): Oliveira se gândește (în timp ce și simte) la cât de important este, de pildă, să îți ții de talie iubita. Rezonarea sa, însă, este complicată ca un verset filozofic: Și aceasta putea fi o explicație, un braț înlănțuind o talie subțire și caldă, în mers se simțea jocul ușor al mușchilor ca un limbaj monoton și stăruitor, un limbaj îndărătnic, te iu-besc te iu-besc te iu-besc. Nu o explicație
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
o dată în Janus. Cititorul să îmi îngăduie acest citat prelung, întrucât el își are rostul său, după cum se va vedea în cele ce urmează. Iubirea poate fi numită, deci, doar după abandonarea ei (nu și pierderea ei), aceasta este taina filozofică a lui Oliveira. Nu poți să recunoști lăuntric și oficial lucrul esențial, decât după deposedare, întrucât printr-o asemenea recunoaștere îl investești cu o formă de eternitate încrustată și concentrată. Lucrurile nu stau, totuși, neapărat astfel: Oliveira descrie mai sus
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
umoarea postișă a unor discuții de politețe previzibilă și stearpă, de felul convorbirilor acelora în cursul cărora protagonistele, sub cuvînt că pun accentul pe idei, se pun pe ele însele în lumină, aici dăm peste un dialog de veritabilă ținută filozofică. "ținută filozofică" însemnînd: îndrăzneală, lipsa spiritului servil și flerul lucrurilor importante. Și, peste toate aceste însușiri, un sentiment neașteptat pentru lumea în care trăim: mîndria de a fi profesoare la un colegiu avînd tradiția celui de pe strada Italiană nr. 17
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
a unor discuții de politețe previzibilă și stearpă, de felul convorbirilor acelora în cursul cărora protagonistele, sub cuvînt că pun accentul pe idei, se pun pe ele însele în lumină, aici dăm peste un dialog de veritabilă ținută filozofică. "ținută filozofică" însemnînd: îndrăzneală, lipsa spiritului servil și flerul lucrurilor importante. Și, peste toate aceste însușiri, un sentiment neașteptat pentru lumea în care trăim: mîndria de a fi profesoare la un colegiu avînd tradiția celui de pe strada Italiană nr. 17, un colegiu
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
comicul deopotrivă, filmul lui Porumboiu se plasează la 16 ani de la revoluție departe de epicentrul deflagrației, într-un oraș de provincie, Vaslui, spre exemplu, un fel de "loc unde nu s-a întâmplat nimic", într-o emisiune televizată unde dubitativul filozofic hamletian, to be or not to be, se transformă într-un chestionar abisal, "a fost sau n-a fost" (revoluție în orașul nostru?). Camera se fixează asupra unui cotidian cenușiu, într-o dimineață plumburie, care parcă își lasă un gust
Locul unde nu s-a întâmplat mai nimic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7253_a_8578]
-
sub umbrela filozofiei. Odată declanșat, mecanismul deriziunii funcționează perfect, debutând cu panseurile aiuritoare ale moderatorului emisiunii despre mitul Peșterii la Platon și filozofia lui Heraclit rezumată în apoftegma " Nimeni nu se scaldă de două ori în apa aceluiași râu", brumă filozofică extrasă dintr-un dicționar de mitologie cu care Virgil își doxează când și când emisiunile. Emisiunea ocupă jumătate din filmul lui Porumboiu, cealaltă jumătate este dată de traseele celor trei personaje implicate, Mănescu lichidându-și datoriile făcute la cârciumă, oferind
Locul unde nu s-a întâmplat mai nimic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7253_a_8578]
-
al concretului, astfel încât prima ciocnire cu cuvintele survine ca urmare a unei discuții în doi peri cu soția, Anca (Irina Săulescu), profesoară de limba română și care ascultă unul dintre hiturile de odinioară ale Mirabelei Dauer. Cântecul nu emite pretenții filozofice, el oferă ca majoritatea poncife sentimentale îmbrăcate în câteva metafore uzuale, material din care se fabrică retorica erotică ușor desuetă a unei alte generații. De altfel, cum și mărturisește, tânăra nu este interesată de cuvinte și numai curiozitatea soțului agasat
Polițist, dubitativ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7163_a_8488]
-
interpretare devenit act de justiție. Înainte de a fi condamnați, vom asista la judecata cuvintelor, iar tânărul polițist este silit să constate subiectivitatea poziției sale, legea morală situându-se în afara legii statului, singura operativă pentru căpitanului cu nume angelic care cântărește filozofic sufletele subalternilor săi. Este vorba de constrângerile radicale ale unei Fiat justitia, et pereat mundus? Nicidecum, este vorba de relația cuvintelor cu puterea. În fața tânărului polițist se află un magister ludi, un dialectician, trimiterea numaidecât la comunism care asigură reperul
Polițist, dubitativ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7163_a_8488]
-
personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) care prevăd că prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice sunt permise dacă este
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
un imbold autobiografic: autorul privește înapoi și își evocă mentorii, prietenii sau colaboratorii (de la Blaga și Barbu pînă la Heisenberg sau Michel Camus), seria de crochiuri retrospective fiind întreruptă în volumul al doilea de un număr de eseuri de ordin filozofic. Cum autorul nu are o limbă ale cărei virtuți literare să atragă prin ele însele, atenția cititorului se mută de pe personajele evocate pe ideile colportate, de aceea, la o privire mai minuțioasă, constați că paginile cu miez sunt cele din
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
ea. Te sfătuiesc din inimă și părintește să nu dai curs imediat înzestrării d-tale pentru filozofie, ci să-ți faci, cum ți-ai propus, o carieră clară, cu studii care, în fond, ți-ar putea servi și pe plan filozofic. Și mai ales: nu abuza de timpul și tinerețea d-tale. Nu încerca să faci totul dintr-odată, cum a încercat pe vremuri o Iulie Hasdeu. Îți făgăduiesc, dacă ești înțeleaptă cum mi-ai părut, să te ajut pe cât pot
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
adună în cuvinte o energie disperată, explică, reia fraze-cheie, gesticulează aprins, încearcă să-l plătească pe cel de care se agață cu disperare, iar Nelu îi răspunde în română câte un cuvânt ici și colo. Limbuția lamentației și laconismul aproape filozofic se ciocnesc hilar și emoționant, comicul este aici un efect secundar; tensiunea dramatică, în schimb, se află în prim-plan. Nelu îi dă haine curate și uscate, îl adăpostește în pivniță, încearcă fără succes să-l scoată din țară, apoi
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]
-
un mort s-a bucurat de o apreciere deosebită încă de la apariție. Socotiți că este - așa cum au afirmat criticii - cel mai bun roman pe care l-ați scris până acum? Cred că este cel mai bine scris și cel mai filozofic dintre romanele mele de până acum, prin faptul că limbajul oscilează între simplitate și descriere complexă, iar cartea se ocupă de probleme foarte generale - viață, moarte, sex și artă. Cele patru povestiri nu au ritmul amețitor al celui de-al
Sarah Hall: „Sunt mai curând o scriitoare intuitivă” by Virginia Costeschi () [Corola-journal/Journalistic/5703_a_7028]
-
a traducerii! Există țări în care cărțile mele sunt apreciate - dacă putem spune că astfel de lucruri trec dincolo de faptul de a avea editori loiali în aceste țări - există unele sensibilități europene care apreciază jocul ideilor din paginile cărților, căutările filozofice sau relațiile umane complexe, psihologia latentă sau chiar poezia. Mai scrieți poezie? Cum ați început să scrieți romane? Scriu poezie ocazional. Nu consider că această formă este ruptă cu totul de scrierea în proză, deși structurile diferă, desigur. Limba posedă
Sarah Hall: „Sunt mai curând o scriitoare intuitivă” by Virginia Costeschi () [Corola-journal/Journalistic/5703_a_7028]
-
și a unui nou mod de a face cultură era mai importantă decît urmărirea la zi a debuturilor literare. Așa că, după primele studii cu accent pe literatura contemporană, autorul se va ocupa predilect de valorile consacrate. Va ataca unele probleme filozofice și morale utilizînd ca argument literatura. Ceea ce frapează pe oricare frecventator al lui Maiorescu este precocitatea aproape monstruoasă a personajului: de la primul și excepționalul său studiu, intitulat Despre scrierea limbei române, publicat la vîrsta de 26 de ani, savantul pare
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
Ceea ce frapează pe oricare frecventator al lui Maiorescu este precocitatea aproape monstruoasă a personajului: de la primul și excepționalul său studiu, intitulat Despre scrierea limbei române, publicat la vîrsta de 26 de ani, savantul pare pe deplin format în domeniile lingvistic, filozofic, literar, istoric, posesor al unui stil de evidentă maturitate și care se va modifica doar prea puțin în deceniile următoare. Cînd apucase să asimileze toată cultura de care făcea acolo dovadă? Și cum? Astăzi știm, din Însemnări zilnice și din
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
Parlament și în diferite guverne, de aici întemeierea structurii Junimea - „Convorbiri literare”, singura entitate umană la care el urma să aibă întotdeauna ultimul cuvînt. Rector la 22 de ani, ministru la 30, precocitatea sa neobișnuită se afla astfel confirmată. Viziunea filozofică maioresciană s-a constituit devreme și doar pentru uz propriu. Criticul a aderat instinctiv la evoluționism, a crezut în propășirea științelor exacte, dar la un evoluționism temeinic, solid și organic, în linia lui Spencer și Buckle. Plecînd de la convingerea că
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
adevăr general valabil pentru toți oamenii, a fost, din punct de vedere etic, un kantian convins. Propovăduind, în relația umană, scepticism moderat, și-a găsit în maximele lui Schopenhauer catehismul indispensabil. Cam atît! Și-a păstrat nealterat acest mic manual filozofic de uz propriu pînă la sfîrșitul vieții. Maiorescu nu a scris mult în aria publică. Față de imensul său prestigiu, rapid dobîndit, față de protagonismul ce l-a însoțit toată viața, numărul paginilor publicate de el nu e covîrșitor. S-a priceput
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
să le aplice poetului român. Originală rămîne doar identificarea verosimilă, în însăși biografia și psihicul eminescian, a elementelor schopenhaueriene. Cel dintîi portret complet și adevărat pe care un critic i l-a închinat lui Eminescu a fost realizat în regim filozofic - și întreaga exegeză eminesciană ulterioară va purta semnele acestui debut. Analizele maioresciene au rămas cam la aceeași formă, din tinerețe pînă la sfirșit; după expunerea cîtorva principii de bază și elaborarea unei teze generale pe care respectivul autor o exemplifică
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
dezbaterii etice, el poate atinge perfecțiunea. Chiar și în cele mai originale contribuții pe teme literare ori lingvistice, în polemici, punctul înalt al textului fusese mereu marcat de un paragraf aforistic, atent compus, memorabil. Dacă întregul text dezbate o chestiune filozofică, anvergura studiului crește. Este vorba mai ales de două compuneri de maturitate numite Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare (1883) și Din experiență (1888). Cel dintîi a fost publicat, întîmplător dar simbolic, în același număr din „Almanahul” de la Viena
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
parcă, pentru ca în seara de 5 februarie 1915, restaurantul lui Jan Ephraim să se transforme, sub bagheta lui Hugo Ball, în Kunstlerkneipe, adică în cabaret, semnalizat de afișul artistului ucrainean Marcel Slodki. Afișul era gândit ca un omagiu adus scepticismului filozofic al lui Voltaire. Personajele de prim-plan s-au impus fără efort, sub ghidajul soților Emmy Hemmings și Hugo Ball: „Dintr-un capriciu al sorții (sau al norocului, care avea să devină un zeu Dada), Marcel Janco, un tânăr român
Când dadaiștii joacă șah (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5721_a_7046]