9,041 matches
-
nr. 24/2000, să poată fi cunoscute, între altele: motivul emiterii actului normativ - cerințele care reclamă intervenția normativă, cu referire specială la insuficiențele și neconcordanțele conținutului în vigoare al art. 497 din Codul de procedură civilă, la principiile de bază și finalitatea reglementării propuse, cu evidențierea elementelor noi, a lucrărilor de cercetare, a evaluărilor statistice, referirile la documentele de politici publice sau la actul normativ pentru a căror implementare a fost elaborat proiectul; impactul asupra sistemului juridic - implicațiile pe care noua reglementare
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
infracțiunile din aceeași categorie pot fi săvârșite în maniere foarte diferite, care să denote un pericol social diferit. Altfel spus, individualizarea pedepsei este necesară pentru atingerea scopului său, pedeapsa trebuind să corespundă nevoilor de reeducare ale făptuitorului. Pentru realizarea acestei finalități, individualizarea pedepselor penale este făcută etapizat, mai întâi de legiuitor, prin dispozițiile legii penale, apoi de instanțele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor penale, iar, în final, de către organele administrative ale locului de detenție, fiecare dintre ultimele două categorii
DECIZIA nr. 480 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265175]
-
programă, profesorul poate utiliza la alegere mediile de învățare/simulare, în funcție de resursele (materiale, umane) de care dispune: roboți virtuali și/sau roboți fizici. Se recomandă utilizarea următoarelor metode didactice pe parcursul derulării opționalului: investigația științifică și realizarea de proiecte cu finalitate practică. Investigația științifică se va realiza cu respectarea etapelor acesteia: Identificarea problemei care va fi investigată Formularea unei ipoteze de lucru, care va fi testată Documentarea problemei identificate, utilizând diferite surse de informare Desfășurarea investigației în acord cu un plan
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
și specifice, precum și în relație cu interesele de învățare ale elevilor și cu specificul comunității locale, susținând scopul opționalului integrat, anume sensibilizarea elevilor față de problematica identificării și păstrării patrimoniului. Sugestii metodologice Opționalul integrat Educație pentru patrimoniu are ca finalitate să creeze conexiuni active între patrimoniu și societate, trezind interesul elevilor pentru a cunoaște, a aprecia, a promova și a păstra aceste valori, ca reprezentând un vector de identitate în comunitate și de dialog între generații. În același timp, programa
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
inițiativa și creativitatea, prin implicarea în luarea de decizii asupra proiectelor pe care le vor desfășura, prin căutarea unor soluții etc. Pentru derularea opționalului, se recomandă utilizarea unor metode didactice care să valorifice investigația științifică și realizarea de proiecte cu finalitate practică. Investigația științifică se va realiza cu respectarea etapelor acesteia: Identificarea problemei Formularea unei ipoteze Documentarea problemei identificate Desfășurarea investigației și verificarea ipotezei Analizarea rezultatelor Concluzii ale investigației. Exemple de investigare științifică: Experimente simple prin care se determină proprietățile unor
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
și a libertăților fundamentale, instituind o disciplină procesuală, tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. Procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de
DECIZIA nr. 286 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258795]
-
garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. În privința cererii de chemare în judecată, Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de
DECIZIA nr. 286 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258795]
-
se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument dintre multe altele ale unei metode interpretative. Faptul că aceasta nu este suficient de precisă sau că nu lămurește
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
4 din 3 ianuarie 2013, făcând referire la jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că instituția prescripției, în general, și termenele în raport cu care își produce efectele aceasta nu pot fi considerate ca îngrădiri ale accesului liber la justiție, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. Totodată, exercitarea
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
c) pct. (i) din Legea nr. 7/1996, prin introducerea a noi subiecți care pot încheia procesul-verbal de vecinătate, persoane care nu au nici reprezentarea situației de fapt, nici pe aceea a situației de drept - istoricul proprietății, al hotarelor etc. -, cu finalitatea unor înregistrări în cartea funciară mai mari cu mai mult de 15%, fără limită superioară, decât suprafața deja înscrisă, încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție referitoare la dreptul de proprietate privată. Pe de altă parte, autorii sesizării arată că sintagma
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Curtea a subliniat că, în acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator. ... 23. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecție trebuie să cuprindă o soluție legislativă care păstrează concepția de ansamblu a acesteia și să fie adaptate în mod corespunzător, prin stabilirea unei soluții legislative
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
procedură ce implică mai multe etape. Astfel, pentru soluționarea sesizărilor referitoare la posibila săvârșire a unor abateri disciplinare de către magistrați, Inspecția Judiciară procedează, mai întâi, la efectuarea unor verificări prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, a căror finalitate este aceea de a determina dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare [art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004]. În acest scop, inspectorii judiciari pot solicita, în condițiile legii, inclusiv conducătorilor instanțelor sau parchetelor, orice informații, date, documente sau
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 nu trebuie confundată cu punctul de vedere emis de Guvern conform art. 11 lit. b^1) din Legea nr. 90/2001, cele două documente generate de Guvern având un regim juridic și, implicit, finalități diferite. Cu privire la efectele pe care le produce lipsa fișei financiare, Curtea a stabilit că, în lipsa unei fișe financiare reactualizate la momentul adoptării legii conform art. 15 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 și în lipsa unui dialog
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
prin raportare la noțiunile deja consacrate în legislație și în jurisprudența Curții, respectiv cele care privesc securitatea națională și apărarea națională. Practic, atât securitatea cibernetică, cât și apărarea cibernetică sunt părți componente ale securității și apărării naționale și au ca finalitate însăși protejarea securității naționale și apărarea națională în spațiul cibernetic, definit în legea analizată ca „mediul virtual generat de rețelele și sistemele informatice, incluzând conținutul informațional procesat, stocat sau transmis, precum și acțiunile derulate de utilizatori în acesta“. ... 42. Așadar
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
noțiunea de securitate națională este un concept plurivalent, care vizează securitatea militară, socială, economică, informatică, financiară, iar noile domenii introduse prin legea criticată, respectiv securitatea și apărarea cibernetică, sunt de fapt componente ale securității și apărării naționale și au ca finalitate însăși protejarea securității naționale și apărarea națională în spațiul cibernetic. ... 44. Analizând criticile formulate cu privire la dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
date de conținut, prin urmare, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare de către persoanele prevăzute la art. 3 din legea analizată a obligației de confidențialitate pe care o au față de clienții lor, în condițiile în care solicitarea are ca finalitate cunoașterea, prevenirea și rezolvarea unor incidente de securitate cibernetică, ale căror efecte pot prejudicia inclusiv clienții celor care au obligația legală a notificării. ... 95. Pentru aceste considerente, nu poate fi reținută nici încălcarea, prin dispozițiile art. 25 din legea criticată
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
exprimare, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 26 și la art. 30 din Constituție. ... 96. Totodată, având în vedere considerentele mai sus invocate, Curtea constată că art. 25 din legea supusă controlului de constituționalitate reglementează obligații ce au ca finalitate descoperirea unor faptele de natură ilicită, lato sensu. Aceste aspecte nu exclud însă obligația furnizorilor de servicii tehnice de securitate cibernetică de a sesiza organele de urmărire penală, în ipoteza în care constată comiterea unor fapte prevăzute de legea penală
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
criticat se axează pe organizarea și desfășurarea activităților din domeniile securitate și apărare cibernetică, mecanismele de cooperare și responsabilitățile instituțiilor cu atribuții în domeniile menționate. Astfel, într-o interpretare comparativă, sistematică și teleologică, rezultă că cele două acte normative au finalități diferite, care se reflectă și în modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor legilor amintite, inclusiv în ceea ce privește înțelesul termenilor și expresiilor utilizate. Un alt argument în sensul celor anterior menționate decurge tot din modalitatea diferită de reglementare
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
598 din Codul de procedură penală la scopul contestației la executare, Curtea apreciază că restrângerea de către legiuitor a sferei cazurilor în care se poate formula contestație la executare la cele prevăzute de textul de lege criticat este justificată de finalitatea instituției analizate - aceea de a soluționa anumite incidente ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării pedepsei. ... 20. Curtea reține că textele criticate reprezintă opțiunea legiuitorului în acord cu politica penală a acestuia, exprimată
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
de apărare prevăzute în favoarea persoanei ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate sau amenințate, pe când, în cazul acțiunii în răspundere civilă delictuală, caracterul ilicit al faptei constituie doar una dintre condițiile cumulative ce trebuie îndeplinite pentru admiterea acțiunii, finalitatea urmărită fiind acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârșirea faptei ilicite, prejudiciu care poate fi patrimonial sau nepatrimonial. ... 69. Distincția este și mai clară prin raportare la natura juridică a celor două cereri, cererea întemeiată pe art. 253 alin. (1) lit. c
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, invocând, în acest sens, Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018. Arată că textul legal criticat are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzelor prin invocarea abuzivă în cadrul căii extraordinare de atac a contestației în anulare a unor motive ce ar fi putut fi invocate și pe calea apelului sau recursului. Accesul liber la justiție presupune posibilitatea
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
formulate în prezenta cauză, instanța constituțională constatând constituționalitatea acestora. Prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, Curtea a reținut că textul legal criticat are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzei, prin invocarea abuzivă în cadrul căii extraordinare de atac a contestației în anulare a unor motive care ar fi putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului. Odată invocate excepțiile pe calea apelului
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
formuleze cererea de recuzare este pronunțarea hotărârii judecătorești. Astfel, cererea de recuzare nu este o acțiune de sine stătătoare, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, iar stabilitatea hotărârilor judecătorești este condiționată de pronunțarea lor în condițiile legii, finalitatea contestației în anulare fiind tocmai aceea de a se remedia neregularitățile privind competența și procedura de judecată prevăzute de lege. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
lostriței pentru biodiversitate și managementul speciei la nivel local, regional și național; 5. fundamentarea măsurilor de management. Planul de management va conține și Planul de acțiune la nivel național al lostriței - Hucho hucho. A.15.2. Derularea de studii științifice care au finalitate îmbunătățirea măsurilor de management și menținerea unei stări favorabile de conservare a speciei Hucho hucho Cercetarea aplicativă este esențială pentru a identifica cele mai bune măsuri de management adaptate condițiilor locale/naționale. Doar prin îmbinarea armonioasă dintre cercetare și implementare se
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
Monitorizarea planurilor individualizate de asistență și protecție respectiv a calității serviciilor de asistență implementate are un caracter permanent, dată fiind dinamica progreselor/stagnărilor victimei în program și este realizată de fiecare furnizor de servicii specializate pentru victime. Activitatea are o dublă finalitate: aprecierea modului în care serviciile furnizate răspund nevoilor pentru care au fost inițiate; operarea de schimbări în planul de intervenție/actualizarea obiectivelor și serviciilor. Considerații finale După depășirea perioadei de asistență în situație de criză asistența pentru reintegrare este acordată de
MECANISM NAȚIONAL din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265243]