2,868 matches
-
o făcu pe Angela să tremure, iar trupul ei de copilă se cambra, în timp ce o senzație a dorinței de nestăvilit o cuprinse între pulpe. Însă bărbatul nu părea deloc grăbit, savurând fiece moment, căutând să înlăture orice urmă cât de firavă a gândurilor despre care simțea că îi tulbură mintea. Regretele nu-și mai aveau rostul acum, când preludiul pasiunii lor era în maximă desfășurare și frustrat deja de prea puține contacte amoroase, ca bărbat încă tânăr, trăia o senzație de
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
ce-n noapte, De dor se zvârcolește, auzindu-te-n șoapte. Oare când mi-este dat pe pieptu-ți iar s-adorm, Mâna să-mi ții pe suflet, să-i alini crudul dor? Prin păru-ți să-mi trec degetele lungi, firave, Ce-s îmbătate de durere, de sentimente grave. Referință Bibliografică: Oare când? / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1889, Anul VI, 03 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
OARE CÂND? de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363551_a_364880]
-
-le venirea, sperând că vor aduce odată cu primăvara și liniștea de care aveam atâta nevoie. Între timp, viața mea s-a aranjat, dar oricât m-aș zbate, nu mai găsesc drumul spre ea. Uneori, mi se pare că o zăresc firavă și neclară pe potecile vieții ce se întretaie, alcătuind desene enigmatice în această sălbăticie a mileniului trei. Timpul s-a scurs pe nesimțite, dar căutările mele n-au dat roade. Stând în bătaia vântului, la marginea albastrelor ape neliniștite ale
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363536_a_364865]
-
un lucru normal, făcut de nenumărate ori. Stând singură în noapte, nici nu-și dădea seama cât timp a trecut de la plecarea lui Radu, sau ce oră a fost atunci. Pe sub draperiile de la fereastra dormitorului începu să se strecoare raze firave de lumină. Însemna că zorile nu sunt atât de departe. Auzi cum bufnița aciuiată de câțiva ani în coșul de pe acoperișul "Casei cu lei", huhuiește. Își aduse imediat aminte cum bunică-sa i-a spus când a fost la țară
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362319_a_363648]
-
Mă rog, s-or fi bucurat și dumnealor... Dar iapa, mama lui, tare s-a mai bucurat! Până într-atâta era de mândră și bucuroasă, că arată oricui și oriunde poze de-ale feciorului, de când era un mânz mic și firav, de abia se ținea pe piciorușe, până la fotografii de la studii, adică de la grădiniță de copii unde fusese fruntaș, din școala primară, din liceu și de la universitate și o poză colorată frumos, unde un profesor respectabil îi strângea membrele anterioare și
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
pe toate! - Ți l-am adus pe tânărul principe, Mihai Valdescu, viitorul stăpân și Domn al ținuturilor Vâlcelelor, Gorjiilor, Severinelor și Dunărenilor, ca să primească de la tine binecuvântare! - Apropie-te cu încredere, tinere cavaler! Principele vrea să îngenuncheze, dar un braț firav și slăbit i se așează pe umăr: - Niciodată să nu-ți pleci genunchii, nici în fața dușmanului, dar nici în cea a prietenului! Tu ai menirea să domnești peste marile ținuturi ale acestui neam! Fii binecuvântat și Bunul Dumnezeu să-ți
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
așezat pe malul stâng al Fiordului de Vest sub poalele muntelui. Casa copiilor mei este așezată chiar sub stânca muntelui. Munții de aici nu sunt falnici ca la noi, sunt mai mărunți și numai din granit. Copacii sunt rari și firavi și întâlnești mai puțin coniferele. Orășelul se întinde pe o lungime de vreo 4km începând de la malul fiordului și urcând spre munte. Au două magazine alimentare mari, o grădiniță, școală pentru copiii până în clasa a V a, apoi alta pentru
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
trage poetului basarabean Ionel Căpiță și faptul că e "veșnicul îndrăgostit", că așa se numește una din poeziile sale, semnificativă pentru ceea ce este Omul-Poet Ionel Căpiță (ca să termin în nota în care am început clinchetul meu de clopoțel, ca răspuns firav la un pătrunzător..."Dangăt de dor" basarabean): "N-am ce face, că-așa-s eu - / Un îndrăgostit mereu.../ Daru-i de la Dumnezeu!". * Răspunsul meu modest - de cititor comun - la "dangătul de dor" al poetului chișinăuian nu putea fi, firește, decât un
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
la un pătrunzător..."Dangăt de dor" basarabean): "N-am ce face, că-așa-s eu - / Un îndrăgostit mereu.../ Daru-i de la Dumnezeu!". * Răspunsul meu modest - de cititor comun - la "dangătul de dor" al poetului chișinăuian nu putea fi, firește, decât un firav "clinchet" de dor, prin natura diferențelor culturale dintre cei doi emitenți de semnale. Dar "clinchetul de dor" are aici, prin subțirimea lui - iau asupra mea această povară -, și semnificația durută a răspunsului spiritual și politic de pe malul drept al Prutului
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
pe fetița aceea, și ani de zile chiar am căutat-o, pînă cînd m-am lăsat cuprins de grijile zilelor și am uitat-o, dar undeva, în adîncul memoriei mele, privirile ei mi s-au întipărit pentru totdeauna. Era slăbuță, firavă, cu genunchii mari, strîngea la piept un ursuleț și avea o lopățică de plastic, galbenă. Observasem că nu se juca cu ceilalți copii, nu zicea nimic, mă privea doar și, cînd i-am întins napolitana, a luat-o cu un
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
ce prăpăstii te îndrepți sau pe ce culmi te poți înălța. Dacă în Canada cunoscutul avocat a atins înălțimile în carieră, prăpastia din suflet rămânea aceeași - depărtarea de locurile și oamenii pe care i-a iubit dintotdeauna... „Sunt un băiat firav, cu părul de lan / Cu ochii pierduți, cu fruntea de ceață. / În fiecare dimineață / M-a fugărit fata Morgana-n Bărăgan” - spune Nichita în prima strofă a poeziei „Eu”, o adevărată radiografie a sufletului său, dăltuit din lutul Bărăganului. „Pe
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
mică. Îi zic că nu-i dau îl întreb de mamă și de tată, de frați, de surori, și-i întind mâna protectoare. Se uită la mine căpiat și-mi cere iarăși bani. Colțul bodegii răsună de alte trei glasuri firave ce râd și chicotesc, înțelenite, de noi și de toate. Sătul de reprezentația fără plată o gonește jigărit ca un câine și fug împreună vânați de vedenii și frici. Nu știu ce e mai rău că lumea zace-năuntru moartă sau că
DETALII NESEMNIFICATIVE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1203 din 17 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360997_a_362326]
-
apă și om, dr. ing. Emil Vamanu, în convorbiri și opinii exprimate fără rigoarea expunerilor științifice, personifica și portretizează afectiv apă, asemănând-o cu femeia. Apă, în firul descriptiv al dr. ing. Emil Vamanu este precum femeia, frumoasa, urâtă, grandioasă, firava, mirabila, teribilă, lină, spintecătoare, tăcută, tunătoare, calmă, dezlănțuita, sacra, diabolica, mama trupeasca, mama sufletească, mama vitregă, iubitoare, trădătoare, răi, iad...! Ocrotitul, întreținutul, iubitul femeii se translează din perspectiva opiniilor inginerului Emil Vamanu și în nevoia de a păstra, îngriji, adoră
DR. ING. EMIL VAMANU. APA, MATERIE VITALĂ ŞI ACT ESTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360976_a_362305]
-
declarația a fost considerată ca începutul războiului rece. Dar occidentul fusese conștient încă din anul '44 că Stalin nu va întârzia să colonizeze teritoriile respective iar când procesul începuse să se desfășoare sub ochii lor nu putuseră decât sporadic și firav să lanseze slabe proteste, mai mult formale pe care sovieticii le-au ignorat cu nonșalanță. Dar șirul nesfârșit de crime și atrocități care au inundat aceste țări nu pot fi privite de o conștiință morală occidentală ca străine. Vinovăția nu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
cele mai plăcute suspine de satisfacție, de uitare de sine, de fericire... Nu s-a liniștit decât când trupurile noastre erau vlăguite și buzele frământate aproape sângerau. Întinsă pe spate, cu respirația întretăiată de suspine din ce în ce mai rare, cu sânii tresăltând firav sub palmele-mi ocrotitoare, îmi prezenta, printre dulci săruturi, planul activității noastre amoroase și surprizele pentru următoarele zile! M-a rugat să-i dăruiesc slipul. Dorea să-l păstreze ca amintire... Nu se mai confecționează asemenea slipuri. Acum sunt din
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
magnetizați De putere, vânzând țara Altor și mai mari magnați... Nu salvăm țara bolnavă Oferind-o pe nimic Ori la Est pe tava slavă, Ori la Vest, alt inamic... Nu salvăm țara de ulii Ce ne cred blânzi porumbei, Când firavi, noi, mulții, nulii Nu mai suntem pui de lei... Nu salvăm țara cu vize Între maluri de sfânt Prut, Cu accize la accize Și coplată pe strănut... Nu salvăm țara prin vorbe, Când beau rușii-n Cernăuți, Când francezul tot
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
culturale, asemenea manifestări se organizau anual, bianual, trimestrial, de șase ori pe an și chiar lunar 70 , o serie de comune organizând conferințe publice, lunar, și serbări peste norma stabilită de regulament ( o dată pe an ). Este, de fapt, doar începutul firav al împlinirii unui întreg sistem unitar de educare a adulților din mediul rural, un început de muncă eroico -romantică a învățătorimii satului, pătrunsă tot mai mult de cuvintele - îndemn ale marelui patriot, Spiru Haret : Lumina poporului este cea mai înaltă
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Aurel 153 și Teatrul Regal 154, iar orașul este vizitat de trupe celebre de teatru și mari actori, care țin treaz gustul artistic al severinenilor. Desigur, perioada 1900-1916 este mai săracă în realizări pentru teatrul severinean. Activitatea teatrală locală este firavă și lipsită de semnificație. Manifestările teatrului sunt destul de sporadice, ( impresia este întărită și de lipsa surselor documentare) , mai ales de către elevi. Cu toate acestea, tocmai această perioadă, mai puțin fertilă pe tărâm artistic este mai bogată în realizări concrete. Acum
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
pe rânduri de cuvinte Să îmi auzi cântarea de doină și de flaut, Într-o pădure deasă eu încă te mai caut. M-aș scrie arămiu pe frunzele de paltini, Rugina să nu doară când pașii ai să-i treci Firava mea făptură migrează acum în toamnă, Prin țipăt de cocor îmi las fiorii reci. M-aș scrie versul alb în iarna cea polară, Să ningă poezie frenetic și suav Să-mi mângâie angelic și ridul din obraz! M-aș scrie
M-AŞ SCRIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368401_a_369730]
-
readucând viața în acel corp mic și slăbit ,de trei zeci de Kg.Lupta fără odihnă a medicilor ,asistentelor,a tuturor cadrelor medicale a durat trei zile,dar i-au salvat picul de viață care mai pâlpâia în acel trupușor firav.Și nu numai atât. Acea bătrânică trăia împreună cu soțul ei într-o sărăcie inimaginabilă.Aveau numai 400 de lei,pensia soțului,care în situația sănătății ei precare era neputincioasă.Trbuia să fie îngrijită,hrănită,ceea ce nu era posibil cu venitul
PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
-
mai târziu Ceaușescu. Pedeapsa lor e exemplară! Pe de altă parte Mihai Viteazul, Școala Ardeleana, pașoptiștii, Cuza, regii germani, Dej au formulat de a lungul timpului un program de emancipare fără tutela ortodoxă greco-slavă. Aderarea românilor la Europa este desigur firavă și mereu subminată de vecini. Dar în ciuda eșecurilor, proiectul este mereu actual. Baronii moldo-valahi, cu retorica duplicitară în UE, se simt mai în siguranță sub patronajul Moscovei. Frică de libertate, de necunoscut? Oricum paternalismul, corupția, iraționalismul administrativ turco-fanariot, în care
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
-ți faci griji Anca, nu-s pretențioasă. Eu beau ceai rareori, sunt în schimb o băutoare de cafea împătimită și dimineață îți voi prepara eu o cafea specială. Se străduia să pară mai destinsă, schițând chiar o tentativă de zâmbet firav în colțul gurii. - Perfect! Aștept momentul să bem cafeaua împreună! - După ce bem ceaiul, vino cu mine să-ți arăt camera unde poți să te odihnești, că din pricina mea nu ai dormit nici o clipă în noaptea aceasta. - Nu-ți face griji
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
acest traseu. Ca un veșnic căutător al frumosului, pot admira însă printre mormanele de moloz și ziduri, delicatețea detaliilor dantelate, aflate deasupra arcadelor eliptice. Mă las fermecată de misterul statuilor reci de marmură albă, ce tronează cu superioritate pe zidurile firave ale clădirilor, făcând abstracție de restul peisajului. Ca pieton, cred însă, că n-aș admira prea liniștită sabia de piatră și gata de luptă a vajnicului soldat roman, ce străjuiește deasupra intrării unei clădiri din fața mea, arborat de ziduri, care
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
opus celui de la răsărit, desfășurându-se în direcție inversă de pe înălțimea boltei cerești înspre stânci, lumina mergând de la strălucire la estompare. Soarele devine un disc strălucitor între nori, marea se retrage în sine si parcă dormitează, clipocitul ei se lovește firav de țărm. Soarele apare și dispare dintre nori. Când se arată pe cer într-o lumină strălucitoare orbitoare, marea strălucește pe margini, împrejurimile devin aurii. O ceață pare a acoperi dealurile din zare. Cerul și marea încep să aibă aceeași
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
dinspre răsărit are culoare albastră. Ca și în răsăritul soarelui pe mare se manifestă o fâșie de lumină argintie, dar mult mai palidă decât cea din răsărit. Totul este cuprins de nemișcare, marea pare că dormitează, clipocitul ei se lovește firav de țărm, stoluri de pescăruși se adună pe țărm, pregătindu-se parcă de somn. Soarele începe să își piardă din strălucire, stâncile devin alb-gălbui. Dealurile din partea de vest încep să se lumineze. Cerul dobândește reflexe aurii cu slabe nuanțe roșietice
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]