3,336 matches
-
și nu numai din cauza absenței credinței. „În afara lipsurilor mele spirituale, ceea ce mă face incapabil pentru viața de pustnic este regimul meu. Nu există restaurante dietetice în deșert” (III, 246). Motiv derizoriu, hilar, dacă n-am ști câtă atenție acorda Cioran fiziologiei, corpului, bolilor. Oricum, trăiește cu admirația celor care au reușit în deșert. Iată: „Sfântul Anton a stat douăzeci de ani rupt total de lume. Douăzeci de ani!” (idem). Oricum, singurătatea, ca argument al sfințeniei, i-a stat în preajmă lui
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
trupul te stăpânește e exasperant pentru Cioran. Tema aceasta, a dependenței de trup, ca și aceea a propriei identități proiectate în trup, face obiectul unor notații frecvente. Hermeneut al ființei, Cioran situează orice raționament și orice decizie lucidă în descendența fiziologiei. Ea decide, de fapt, în locul nostru. Sau, mai exact spus, nu suntem decât fiziologie și viscere, sânge și nervi. Totul, ca o consecință a cărnii. Iată: „Negația, la mine, n-a ieșit niciodată dintr-un raționament, ci dintr-un soi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și aceea a propriei identități proiectate în trup, face obiectul unor notații frecvente. Hermeneut al ființei, Cioran situează orice raționament și orice decizie lucidă în descendența fiziologiei. Ea decide, de fapt, în locul nostru. Sau, mai exact spus, nu suntem decât fiziologie și viscere, sânge și nervi. Totul, ca o consecință a cărnii. Iată: „Negația, la mine, n-a ieșit niciodată dintr-un raționament, ci dintr-un soi de disperare primordială, argumentele au venit mai târziu, ca să o susțină. Orice nu este
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pentru plictis?”. Și, continuă: „M-a chinuit întotdeauna, în toate orașele, în toate locurile unde-am trăit, la toate vârstele. Nu mi se pare că acum sufăr mai puțin. Înclin să cred că această predispoziție ține de temperamentul meu, de fiziologia mea, de starea arterelor, de nervi, de stomac, de durerile cronice cu care natura m-a dăruit cu o generozitate smintită” (II, 197). Până și melancolia e definită prin prisma cărnii. Își spune: „În fiecare celulă a trupului, acest vid
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran consideră că e o consecință a identității trupului său. Partea de rațiune, gândirea, emoțiile, totul se datorează singurului fundament real care e trupul. Astfel, „este de necrezut cum totul în mine, dar absolut totul, mai ales ideile, pleacă de la fiziologie. Trupul meu e gândirea mea, sau mai curând gândirea mea e trupul meu” (I, 31). Într-un loc, Cioran mărturisește că preferă bolii indispoziția. Căci boala, „cotropitoare, dominatoare, tinde să se substituie gândirii, mai mult: să gândească EA ÎNS|ȘI
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
acum și se comportă la fel ca înainte. I-am povestit acestui profesor că și după susținerea examenelor la cel de-al doilea doctorat, conducerea mi-a făcut necazuri. Nu mi s-a permis să susțin doctoratul la disciplina de Fiziologia plantelor la Agronomie, din motive uneori hazlii. Unul dintre acestea era că am făcut lucrările în colaborare cu colegi din alte universități. În realitate probabil că nu se voia să fiu doctor în Fiziologia plantelor ca nu cumva să cer
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să susțin doctoratul la disciplina de Fiziologia plantelor la Agronomie, din motive uneori hazlii. Unul dintre acestea era că am făcut lucrările în colaborare cu colegi din alte universități. În realitate probabil că nu se voia să fiu doctor în Fiziologia plantelor ca nu cumva să cer conducere de doctorat în acel domeniu. Eu nu am vrut conducere de doctorat în Biofizică, atunci când de fapt mi s-a sugerat la un simpozion, din mai multe motive și cu siguranța nu aș
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să cer conducere de doctorat în acel domeniu. Eu nu am vrut conducere de doctorat în Biofizică, atunci când de fapt mi s-a sugerat la un simpozion, din mai multe motive și cu siguranța nu aș fi vrut nici în Fiziologia plantelor sau Biologie. Ulterior, după mutarea mea la Biologie și susținerea publică a tezei, deși trecuse de comisia științifică, dosarul meu s-a înpotmolit la juristul Ministerului. Singurul răspuns pe care l-am primit în toamna anului 2008 era că
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
față de ceilalți. Nivelul de educație al unei persoane se poate vedea și după modul în care își controlează și utilizează propriile instincte (Hesnard, 1926Ă. Intimitate și exhibiționism Reprimarea și, ulterior, normarea utilizării instinctului sexual au operat transferul acestuia din planul fiziologiei în planul vieții morale. Acest transfer, care presupune o diminuare valorică a persoanei, este susținut de un sentiment sufletesc și moral reprezentat prin „rușine”. Rușinea este sentimentul legat de violarea sau de expunerea propriei intimități, de violarea acesteia prin expunerea
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de pericolul pus în scenă de numitul Alexa Visarion!.. Norocul a venit din partea a doi academicieni surzi, Constantin Daicoviciu, mulți ani rectorul Universității Babeș-Bolyai și Octavian Fodor, rectorul Universității de Medicină din Cluj... Aceștia, vechi cunoscători ai geografiei, istoriei, anatomiei, fiziologiei și psihologiei feței nevăzute a lunii, s-au trezit vorbind ca surzii printre înțelepții filosofi ai zilei... Ce?! Ce ți-am spus! Ce mi-ai spus? Că e bou! Cine? Idiotul? Orbul! A, vorbești despre ce ți-am spus eu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Unchiul meu din America). Născut la Hanoi pe 21 noiembrie 1914, își face studiile la l'École de santé navale (Școala de sănătate navală) din Bordeaux. Participă la război în Africa de Nord în calitate de chirurg medical, iar după război începe studii de fiziologia sistemului nervos și devine cercetător. Descoperă, în 1951, efectele clorpromazinei, substanță psihotropă ce va servi drept tratament pentru psihotici. În 1957, această descoperire a tranchilizantului le va aduce lui Henri Laborit și lui Pierre Deniker premiul Lasker, una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
model în minte: teoriile informației, autoorganizarea, ordinea prin zgomot. Aveam un model comun. B.C. A existat vreo personalitate în grup care să vă fi marcat mai mult? J.A. Toți erau foarte diferiți. Exista un medic ce cunoștea foarte bine fiziologia și psihanaliza, de care n-am mai auzit vorbindu-se în altă parte decît în acest grup, Jack Baillet, un pesimist formidabil. L-am prețuit mult și pe Leroi-Gourhan. I-am descoperit pe Edgar Morin și Jean-François Boissel. B.C. Ați
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
decît alibiuri, asta inclusiv în cadrul Grupului celor Zece. Din diferite motive, nu am publicat cartea, dar m-am inspirat din plin pentru cărțile mele, iar Jack a utilizat o mare parte din ea în introducerea și concluzia tratatului său de fiziologie. Era fructul unei reflecții iconoclaste și subversive comune cu privire la tot ce însemna "catehismul" Grupului celor Zece. Sîntem un grup în care totalul depășește suma parților: critic în principal această frază pentru că nu e adevărat. E inuman! Nu există un grup
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pe rezultatele "mai abstracte" ale celei anterioare ei în această succesiune 167. Comte îi rezervă psihologiei pe care în Einleitung..., iar apoi în Ideen..., Dilthey va pune atâta preț în fundamentarea științelor spiritului un rol minor: ea "este subordonată, ca fiziologie cerebrală, biologiei și pentru rest sociologiei"168. Constantin Antoniade are dreptate când afirmă că filozoful francez își motivează atitudinea într-o manieră specifică "realismului naiv"169. Argumentul lui Comte sună astfel: "Printr-o necesitate neînvinsă spiritul omenesc poate observa toate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
e interesant nu doar pentru oamenii de teatru, ci și pentru cititorii care n-au apucat acele vremuri, ori nu au cunoscut direct realitățile postbelice din România vestică, atît de speriată de... Est! Sau pentru cei care nu cunosc psihologia (fiziologia?) imigrantului. Pentru cei care nu cred în vorbele lui Danton: "patria nu se ia pe talpa pantofului". De la 1774 (cînd și-a descoperit primul strămoș cu numele Ternovits), pînă azi, viața excentricului histrion cuprinde secvențe atît de diferite, încît poți
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Amalia, amintindu-și de o altă discuție de-a noastră, i-a răspuns: — Hm! Cu plăcere De ce e sexul plăcut? Bună întrebare, nu-i așa? Nu voi căuta aici răspunsuri filosofice sau matematice. Cel mai simplu răspuns vine din domeniul fiziologiei umane: ca și durerea, plăcerea este un indicator al bunei funcționări a corpului tău. Când faci dragoste, plăcerea este cea care îți spune: „Ești pe calea cea bună! Continuă, nu te opri! Mai e puțin și se împlinesc toate condițiile
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
frumoasă este o satisfacție; este o plăcere să fii ținută în brațe, dar e o satisfacție să fii ținută în brațe ca dovadă a iubirii; este o plăcere să faci sex, dar e o satisfacție că ai făcut dragoste. În fiziologia umană, satisfacția este ecoul afectiv care urmează împlinirii plăcute a unei nevoi. Astfel, poți combina nevoia primară de a face sex cu nevoia superioară de a primi dovada că ești iubit. Sistemul limbic Prin anii ’50, James Olds, un remarcabil
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
dincolo de pragul sexului, spunându-ți că totul a fost bine și e cazul să te oprești. Dar cum se ajunge până acolo? Prin fazele actului sexual Dl dr. Masters și dna dr. Johnson sunt cei mai celebri cercetători americani ai fiziologiei sexului. Începând din 1957, ei au studiat mii de cupluri implicate într o relație sexuală și au dedus că, atunci când face sex, un om poate parcurge patru etape succesive: excitație, platou, orgasm și rezoluție. În timpul excitației, organismul este adus în
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cu fulgul te face să tresari. O virgină care a fost anunțată că mâine la ora 21,00 o să facă dragoste pentru prima dată va simți, cu siguranță, dureri mult mai mari în momentele penetrării. Dac-ar naște bărbații... În fiziologia omului există două feluri de durere, care se transmit pe două căi diferite: durerea acută, ca cea produsă de o ciupitură, și durerea trenantă, ca cea produsă de entorsă. Opiul, unul dintre cele mai vechi droguri, îți poate elimina durerea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
face parte dintr o serie de manifestări respiratorii pe care o persoană le transformă în adevărate ticuri. Din experiența mea psihiatrică, pot să afirm că există o adevărată colecție de ticuri respiratorii ale virginei. Majoritatea lor au la bază ceea ce fiziologia umană numește manevra lui Valsalva. Ea constă într-o inspirație lentă și profundă, urmată de o expirație blocată, ca și când te-ai chinui să elimini ceva din straturile cele mai profunde ale corpului tău. O astfel de manifestare, mai discretă sau
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
procedee de determinare a frecvenței cardiace și respiratorii, înainte și după desfășurarea efortului; timpul de revenire după efort, indicator obiectiv al capacității funcționale; perimetrele toracelui și elasticitatea acestuia, factori determinanți ai capacității de ventilație pulmonară; - cunoștințe teoretice despre: anatomia și fiziologia efortului; efectele nocive ale curelor de slăbire intensivă. OR.1.2. Utilizarea exercițiilor fizice ca mijloace de relaxare și compensare fizică și psihică: COMPENSAREA FIZIC ȘI PSIHIC A ELEVILOR: - variante de întreceri cu structuri motrice adaptate din diferite discipline sportive
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
un proces pedagogic care utilizează forme de activitate, legi și metode, desfășurat sistematic în scopul adaptării organismului la eforturi fizice intense în vederea participării la competiții sportive și la obținerea unor performanțe înalte. Este un proces interdisciplinar datorită interferențelor cu psihologia, fiziologia, pedagogia, antropologia, sociologia, biomecanica etc. pedagogică - prin metoda didactică cu care operează; biologică - prin efectele obținute pe plan funcțional și a celor de adaptare a organismului la efort fizic; psihologică - datorită implicației trăsăturilor de personalitate ale sportivului, ale celor morale
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
structura sa, funcția de agent natural de bioprotecție împotriva atacului microorganismelor. Cercetările efectuate în decursul anilor, evidențiază faptul că ligninele, pot fi modificate prin intermediul microorganismelor și a sistemelor enzimatice implicate în biodegradare. Botanica și agricultura aplică analiza enzimatică în cercetarea fiziologiei, metabolismului și bolilor plantelor, în controlul calității unor produse vegetale, în cercetări ale biologiei solului. Enzimele își găsesc aplicabilitate și în microbiologie. Microorganismele sunt cultivate pe anumite medii de cultură, astfel încât să poată produce cantități mari dintr-o gamă foarte
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
medicilor în cazul nerespectării îndatoririlor trasate de cod. Grație eforturilor sale, medicina s-a distanțat atât de superstiție, cât și de îndoielnicele opinii filozofice invocate în domeniu, în favoarea unor baze raționale, întemeiate pe observația medicală obiectivă. Cunoștințele de anatomie și fiziologie (obținute în temeiul disecțiilor pe animale, cele pe om nefiind permise în epocă) erau însă limitate și nu justificau, nici nu aveau o utilitate deosebită în intervențiile realizate în cazul maladiilor grave. Cu toate acestea, pe lângă recunoașterea valorii textelor hipocratice
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
depășesc granițele unor verificări terapeutice pe subiecți voluntari, sănătoși sau bolnavi, ale căror rezultate sunt cu ușurință comunicate via mass media, cuprinzând ansamblul aspectelor de ordin terapeutic (medicamente, chirurgie, dispozitive medicale) și de ordin non-terapeutic, în diferitele lor variante cognitive (fiziologie, fiziopatologie, epidemiologie), aspecte referitoare la diagnostic, prognostic, prevenție sau chiar aspecte de ordin medico-economic. De observat însă este și faptul că, în ciuda progreselor remarcabile atât în privința noilor informații disponibile, cât și în privința tehnicii și aparaturii medicale, nu putem spune cu
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]