3,537 matches
-
Intră în codrul din stânga pieptului. Vei da la o parte arbuștii albiți de nesomn, vei afla că așteptarea mi-a fost fortăreață...Sunt acolo, prizonier în verdele tău! - Ce bine că mă auzi. Eram pe cale de a înnebuni în muguri flămânzi. Noroc că am așternut aplauze peste mâlul rămas de la petrecerea izvoarelor! - Caută vechile noastre șoapte. Au mai rămas câteva în temnița ta. Dar și acestea sunt arse și au miresme de tei sălbatic. Din ele vei face sfori pentru cascadorii
CORTINA UNUI ACTOR ORB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361283_a_362612]
-
de spice Și soarele, de-o vreme, arde-n draci; La coasă dau bărbații bice, Femei se scaldă-n lanul plin de maci. Sub ie sânii albi stau azi povară, Cosițele se leagăna în vânt, Ochi de bărbat privește mai flămând, Așteaptă ceasul de odihnă dinspre seară Când dorul strâns la ceasul cel de pace În ploaie de iubire s-o preface. Referință Bibliografică: Femeie în lanul de maci / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 382, Anul II
FEMEIE ÎN LANUL DE MACI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361331_a_362660]
-
făurit obiective industriale și civice invidiate de Europa și nu numai, construcții care azi au devenit mormane de fiare, clădiri în care cântă cucuveaua sau surse de înavuțire pentru derbedeii și lichelele acestei țări bolnave, cu un popor trist, dezamăgit, flămând. „Greaua moștenire”, cu adevărat grea, și la propriu și la figurat este și barajul Vidraru, înalt de 166,60 metri, pe care unii îl numesc „un moft al lui Gheorghiu - Dej”. Vidraru este cel mai mare baraj în arc de la
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
altul vine... Pe locul meu degrabă nu te pune, El și așa e-atât de efemer, Soarele răsare și apune Doar pe pământul nostru, nu în cer! Nu stinge focul ce nu-l poți aprinde, Mereu am fost ca flacăra flămând, Nimic de drum nu voi lua merinde- Vin și plec, eu plec și vin curând... Referință Bibliografică: Vin și plec... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 384, Anul II, 19 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
VIN ŞI PLEC... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361345_a_362674]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU,2010 Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 1 tulburând noaptea țipătul unei lișite - flămândele vulpi 2 Muzică de Bach - pe-acoperiș întețit ropotul ploii 3 noapte de nesomn - două gutui pe ramuri luni gemene 4 miezul nopții - în mijlocul apei luna prinsă în vârtej 5. noapte de gerar - lângă gard două potăi sfâșie luna 6
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
curtea goală - păscând iarba înaltă umbra unui cal 53 Acoperiș de lemn - pe coamă doi guguștiuci își cheamă puii 54 leagănul de lemn - dauă mâini de copil cuprinzând luna 55 primii ghiocei lângă crucea căzută - în aer cocori 56 motanul flămând - uriașă pe zăpadă umbra vrabiei 57 podul cu cârnați - împărțind cu motanul doar mirosul 58 iarnă grea - în căciula groasă a tatei doi ochi de șoarec 59 câine comunitar - o cioară înghețată masa de Crăciun 60 iarnă geroasă - împărțind hambarul
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 6/7 Septembrie 2011. Aproape departe de tine mă știu, Tăcerea îmi surpă fântâna din Vis, În brațele tale e tot mai târziu Și toamna mi-amână din rodul promis. Strugurii ard în lumina flămândă, Vin graurii-n stoluri din alt calendar, Stă între noi veșnicia la pândă- Aproape departe mă simt și-n zadar. Copilul din mine aleargă desculț, Pe drumul din urmă e tot mai târziu, Miroase a Doină brumată pe Munți- Aproape
APROAPE DEPARTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361498_a_362827]
-
nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului 29 August 29- 29 August 2010. Prin Versul meu ce nu-mi dă pace, Dansează încă Salomeia, Același IOAN în lanțuri zace- Tot Capul lui îl vrea femeia? În ochii ei flămânzi ca iadul Irod se uită- rană vie! Frumoasa îi șoptește-„adu-l, Îl vreau, stăpâne, pe tipsie...” Voi, fiii mei, luați aminte, În Dragoste s-aveți măsură, Scriptura, cea dintâi, nu minte, Vă fie dar, învățătură! Dansează Salomeia încă, Cu
DANS... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361535_a_362864]
-
lui Alex la insistentele lui ocheade sau nu. - Ia auzi! Interesant! De când asta? - De vreo două săptămâni tot îmi dă târcoale, încercând să mă abordeze într-o discuție mai intimă. Îl citesc ca pe abecedar cum mă curtează. Privirile lui flămânde nu se dezlipesc de pe bustul meu, parcă vrea să mă dezbrace. - Are ce privi, nu contest asta. Ce mă nedumerește pe mine este că acum câteva zile m-a rugat să-i apar în față părinților drept iubita lui. Se
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului La fiecare naștere din lume, Cu fiecare prunc ce li se-arată Mai pun părinții câte două nume Și mai deschide moartea câte-o poartă La care prea flămândă își așteaptă Pomelnicul - meniul de la nuntă Și-a doua zi mireasa-i mai deșteaptă Cu încă două nume noi în burtă. Ne punem două nume zi de zi Nădujduind o moarte mai puțină Fără să știm ce invitat va fi
DOUĂ NUME de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361578_a_362907]
-
miezul nopții și somnul tot nu i se lipea de pleoape. Ședea singură în camera de zi a apartamentului, cu lumina stinsă. Aproape vizibile, firicele de praf și nisip cădeau alene pe mobile. Undeva, pe tavan, țiuia amenințător un țânțar flămând. Pe parchetul pestriț, luna plină desena o șuviță luminoasă care-i atrăgea obsesiv atenția, golindu-i capul de gânduri. David intră direct în bucătărie, de parcă n-ar fi observat-o. Acolo, pe masă, rămăsese uitat un măr din care lipsea
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
vina Iertat să-mi fie gândul din care eu mă trag. Femeia mea, femeie fără de care mersul Mi-ar fi pustiu ca vântul, zădărnicit și orb, În preajma ta fecundă ce limpede mi-e versul Ca aerul pe care tot mai flămând îl sorb! Tu știi ce dulce-mi este povara asta sfântă Când mi te-aud prin suflet fecioară cum reciți Și-adeseori cu tine mă simt ca pâinea frântă Și numai laolaltă noi suntem fericiți! Cuvântul este viața și începutul
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
VINE... Mereu se întreabă sufletul din mine, Răspuns la întrebare nu aștept, Ce-i suferința și de unde vine, De ce i-e dată celui bun si drept! Tu iartă-mă ce spun și mă înțelege Mușcat de viață ca un lup flămând, Talharii, hoții, cei fără-de-lege Sunt ocrotiți de cine și de când? Mă ispitește gândul, știu prea bine, Fără durere fericirea ce-i? Și totusi mă întreb de unde vine, Cine oare e stăpânul ei? ÎNTRE NOI LUMINA... Mi-am adus aminte de
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
a rămas în seama soției, pentru că avea mai multă experiență la gătit pește. A ieșit foarte gustoasă, mai ales că avea caras, biban, somotei și crap ca materie de bază. La câtă mâncare pregătisem, puteam să mai săturăm încă zece flămânzi. Le aminteam de vremea când eram obligați să mergem la defilare „la județ” și să ne arătăm „recunoștința” față de cei prin fața cărora treceam cu pancarte, steaguri și portrete ale „iubiților conducători”. Nici copiii nu uitaseră zilele acelea. În urmă cu
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
Îmi ești datoare! zise scurt. Să nu uiți asta niciodată! Ți-am redat libertatea pentru că te iubesc! mai șopti apăsat, prinzând-o de după umăr și silind-o să se întoarcă cu fața spre el. Neavând încotro, femeia îi întâlni buzele flămânde și pe dată îi năvăli în nări mirosul puternic de parfum bărbătesc pe gât, pe brațe... Avea senzația că se sufocă. Îl cunoscuse într-un cerc de prieteni. De fapt, era tatăl unei foste colege de facultate cu care păstrase
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
din 07 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Duminică, 7 Iulie 2013 I-am văzut crescând cu ochii mei În cuibul de sub streașina însorită, Acum sunt gata pentru zbor toți trei Și parc' așteaptă clipa fericită. Jos pe pământ pisica cea flămândă Tot miaună o strofă din folclor, În jur aceleași vrăbii stau la pândă Să-și mute ciripitu'n locul lor... Privindu-i mă întreb cu înfrigurare Și caut printre oameni un răspuns, Cine le spune și ne spune oare, Sunt
PUII DE RÂNDUNICĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363899_a_365228]
-
Dumnezeu monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele * Meseria lui Dumnezeu este creația. Costel Zăgan , Inventeme * Raiul este umbra lui Dumnezeu. Costel Zăgan , Inventeme * E nemaipomenit să știi că Dumnezeu este oricând la dispoziția rugăciunii tale! Costel Zăgan , Inventeme * Cântecul flămând al privighetorii Zău din palma lui Dumnezeu ciugulește chiar sufletul meu Costel Zăgan ,DISTIHURI REBELE * Înălțare la inimă Liniște Dumnezeu se roagă în noi Costel Zăgan , Poeme infracționale Ca și Dumnezeu, mama trebuie iubită necondiționat. Costel Zăgan din Inventeme * Rugăciunea
DESPRE DUMNEZEU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364024_a_365353]
-
sau din alte sate românești, care au căzut la Rahova și Grivița, au îngrășat cu sângele lor pământurile de la Podul înalt, Stănilești sau Feldioara, Mărăști, Mărășești, Oituz, etc. Bunicii și străbunicii noștri ne-au povestit despre grozăviile confruntărilor militare, când flămânzi se hrăneau cu rădăcini de plante sau însetați beau apa din urma lăsată de copita calului. Cei ce vor mai scrie și completa această monografie au datoria să aducă la lumină numele lor acolo unde mai este posibil. Ceilalți se
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
nimănui nu-i dădu prin minte s-aducă vreun tun sau berbece... ...acum - în sfârșit - am ajuns cei mai buni prieteni: el - în extaz perpetuu - adâncit sub miresmele florilor din grădina cimitirească - iar eu - eu filo-zoon-ul - mânând cirezi de boi flămânzi - pe toată întinderea paradisiacei grădini de deasupra burții și buricului lui - de burjui „S.C. HRISTOS S.A.” e bine să prefaci bucuria în durere - e foarte bine să-i poți aduce pe cei săraci - la suferință și exasperare încă și mai
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
de strungărie, de zugrăvit, de cizmărie, de dulgherie, apoi tablouri, flacoane vechi de cosmetice, vechi ustensile de cabinet dentar, proteze dentare, peruci, bigudiuri de tot felul, pe epoci, antichități, etc. Înaintaintând ca absent, împins în mod forțat, de lumea grăbită, flămândă, nerăbdătoare, să vadă, să pipăie și eventual să cumpere cât mai ieftin, Solomon zări undeva, pe dreapta, o tarabă plină cu teancuri de cărți, cu pendule vechi, cu sutiene din mătase agățate de lustre luxuriante, cu rochițe din lurexuri care
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
Acasa > Poeme > Antologie > UN CÂINE Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Un câine flămând în ziua de Paște De moarte urmărit, de oameni alungat Stăpânul i-a murit, sau nu-l mai recunoaște, Se cântă prin biserici Hristos a înviat! Dar de ce se cântă oare prin biserici Sau de ce se spune și se recunoaște
UN CÂINE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362932_a_364261]
-
Stăpânul i-a murit, sau nu-l mai recunoaște, Se cântă prin biserici Hristos a înviat! Dar de ce se cântă oare prin biserici Sau de ce se spune și se recunoaște Dacă se mai lasă, de popor și clerici, Un câine flămând în ziua de Paște. 8 aprilie 1999 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: UN CÂINE / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1068, Anul III, 03 decembrie 2013. Drepturi
UN CÂINE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362932_a_364261]
-
ci pentru că era renumit prin părinții celor ce-i urmau cursurile. Era conștientă de faptul că fără existența lui și acum s-ar fi zbătut în mediocritatea vieții de la țară, undeva prin zona Moldovei. Era la fel de necunoscută ca o pasăre flămândă și fără de adăpost, ce poposește din peregrinările sale fără țintă, pe o creanga uscată de copac, de care se prinde puternic cu ghearele, să nu o scape și pe aceasta și să se prăbușească definitiv la pământ. Și ea a
GARSONIERA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363020_a_364349]
-
apă, Căci Iubirea iar mă scapă! Mulți se miră că țin pasul Și-mi aud ușor și glasul Mă prind iarăși strâns de turmă, Căci sunt oaia de pe urmă! Sunt și fiul rătăcit Ce s-a întors smerit, spășit, Când flămânde zile sure Au smuls holdele ce-s bune! Vameș cred c-am fost o clipă Și m-am scurs chiar în risipă, Dar dau totul împătrit Eu de toate m-am căit! Fariseu am fost în vară, Când plimbam smeul
GRĂDINA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363382_a_364711]
-
departe dar are traista lui,atât ! Cutia-i așezată-n față a adunat vreo câțiva lei. Fusese pusă dimineață, o Doamne,ce pot lua cu ei?! Întinde o mână tremurândă să ia covrigul dat în dar. Puțin și gura e flămândă, ce va fi mâine? Tot coșmar! Din piept îi iese greu oftatul. Trotuarul s-a udat de ploaie, la noapte unde-și pune capul când apa hainele-i înmoaie? Și frigul îi pătrunde-n oase, de unde cald aici,pe stradă
UN OM DUCEA O VIAŢĂ-N TRAISTĂ de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363425_a_364754]