KorAP: Find »[drukola/base=flagel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...36 >

881 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896

415 bolnavi, din care s-au însănătoșit 1 533, letalitatea fiind deci de 35%181. Boala s-a menținut sporadic în tot timpul anului 1836 în Transilvania, pentru ca să se stingă în anul următor; așadar, Marele principat a suferit de acest flagel, cu intermitențe, din 1831 până în 1837. O însemnare a preotului Sofronie din Densuș pe un ceaslov atestă că, "la 1836, intrând a doa oară colera în Ardeal, în Țara ungurească, așa cu putere, mai ales la orașe au pierit multă

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
și panica stârnită din nou la București, unde rămăsese vie amintirea dezastrului din 1831183. Mimaut scria următoarele: "Acum câteva săptămâni holera s-a declarat la Slatina..., pe malurile râului Olt, care coboară din munții Transilvaniei și trece pe la Sibiu, unde flagelul a făcut victime în vremea din urmă ca la 50-60 persoane pe zi, la o populație de cel mult 18 000 suflete. Amintirea lăsată aici în mintea oamenilor de invazia acestei teribile epidemii, care în 1831 a pustiit Țara Românească

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
unde populația săracă este de asemenea numeroasă, cât și strâmtorată, atât de prost hrănită, cât și de murdară, că într-un oraș unde poliția sanitară este încă suficient de înapoiată, cu toate că în progres de câțiva ani, este de temut ca flagelul să-și găsească încă toate elementele de dezvoltare, de gravitate și de durată pe care le-a avut și la prima sa venire și să exercite aici ravagii încă mai mari decât în acea vreme, căci pe atunci administrația generalului

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
în regatul Lahore - s-a propagat cu o virulență sporită în anii următori pe drumul obișnuit al caravanelor, prin Afganistan, Buhara și Persia, până la țărmurile Caspicei, pătrunzând în sud-estul Rusiei prin portul Astrahan, în iulie 1847194. Din această ultimă localitate, flagelul s-a răspândit asupra întregului teritoriu european al Imperiului, afectând cu predilecție: Armenia, Gruzia, Ucraina, Podolia, Estonia, Livonia și Finlanda; contagiunea a atins Moscova în septembrie 1847, iar în iunie al anului următor s-a făcut simțită și la St

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
și la St. Petersburg 195. Concomitent, pe ruta sudică de propagare, epidemia s-a extins din Persia în provinciile asiatice ale Imperiului Otoman, atingând Constantinopolul și porturile turcești de pe litoralul pontic, în luna octombrie 1847196. Semnele prevestitoare ale unui nou flagel de proporții erau vădit îngrijorătoare, iar corpul medical european a intrat din nou în alertă. Astfel, Ministerul Sănătății din Londra (Board of Health) s-a arătat îndeobște interesat de a se documenta asupra bolii care afectase destul de grav insulele britanice

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
cu procentul celor vindecați și al celor care au sucombat 197. Asemenea chestionare au fost trimise și consulilor englezi de la București și Iași, respectiv Robert Gilmour Colquhoun și Samuel Gardner, deoarece Principatele dunărene suferiseră și ele, în mare măsură, de pe urma flagelului în cursul primăverii și verii anului 1831. Urmărind corespondența consulară britanică din Principate în această perioadă suntem în măsură să rememorăm unele date atât asupra istoricului holerei din 1831, cât mai ales asupra evoluției celei de a doua epidemii din

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
compoziția "miraculoaselor" hapuri ale puțin scrupulosului spițer nu o cunoaștem nici până astăzi; el și-a păstrat cu rigurozitate "secretul" profesional până dincolo de mormînt! În pofida măsurilor de prevedere încercate - desigur inadecvate, insuficiente și prea empirice, nici carantina nedând rezultate satisfăcătoare - flagelul nu a întîrziat să se abată la început asupra Moldovei, unde maladia a fost adusă de la Constantinopol și din sudul Dunării, mai întîi la Galați, apoi în restul principatului, înaintînd spre nord de-a lungul Prutului. Holera prezentă pe un

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
promiscuitate jalnică, abandonați mai degrabă asistenței publice. Anexând raportului său o statistică oficială a evoluției epidemiei, Gardner declara că, până la 5/17 iunie, se înregistraseră 22 de bolnavi, din care șase se vindecaseră, opt erau spitalizați, iar ceilalți opt muriseră. Flagelul a atins apogeul în intervalul 5-17/17-29 iunie, când numărul îmbolnăvirilor a crescut progresiv de la 8 până la 332 pe zi, din care doar 78 suferinzi s-au vindecat, iar 181 au sucombat. Situația la încheierea raportului (17/29 iunie) era

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
la 2/14 iulie, consulul englez Gardner raporta lordului Palmerston că trupele ruse își făcuseră apariția în capitala Moldovei la 28 iunie/10 iulie și, de unde virulența epidemiei de holeră începuse să scadă, prezența soldaților armatei de ocupație, atinși de flagel, și marea afluență de evrei în oraș au întîrziat momentul eliberării Iașilor de coșmarul holerei, care bântuia încă, în tot restul țării, cu mai mare sau mai mică intensitate 260. La fel, cancelarul consulatului Franței la București, Eugène Jules François

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Moldova, este cazul să precizăm că ea a exercitat ravagii asemănătoare și în principatele învecinate, Țara Românească și Transilvania, afectând activitățile revoluționare de acolo, care au fost totuși mai profunde și de mai lungă durată. 2. Molimă în vremea Revoluției Flagelul a izbucnit în Țara Românească datorită focarelor de infecție din porturile dunărene Galați și Brăila. La 3/15 mai 1848, consulul britanic din București Colquhoun aducea la cunoștința lordului Palmerston informațiile căpătate de la Nicolae Mavros, directorul Carantinelor, din care rezulta

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
domnitorului Gh. Bibescu și instaurarea guvernului provizoriu. Dar toate acestea s-au petrecut în plină epidemie de holeră atât la București, cât și în țară. Privitor la molima ce bântuia Capitala, guvernul provizoriu a emis un decret în care, menționând flagelul, cerea măsuri hotărâte pentru combaterea și stingerea lui279. Pe de altă parte, rapoartele adresate guvernului provizoriu din București de către emisarii revoluției, trimiși în județele țării pentru propagandă și recrutări, relevă greutățile întîmpinate din pricina dispersării locuitorilor, care fugeau din calea holerei

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
între 2/14 iulie - 7/19 august: O altă situație centralizatoare a victimelor holerei din 1848 în Principatul muntean nu cunoaștem. Oricum, datele de care am dispus privind desfășurarea epidemiei ne-au îngăduit să conturăm proporțiile atinse, inferioare, desigur, groaznicului flagel din 1831. Nu se poate nega însă un oarecare impact al molimei asupra desfășurării evenimentelor revoluționare din vara anului 1848 sau prezentarea ei ca un pretext pentru disculparea unora dintre participanți, anchetați de comisiile de cercetare înființate după reprimarea ei

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
epidemiei și în Principatul muntean, ele au întîrziat cu mai bine de două luni, acțiunea lor menită a înăbuși revoluția. Aceasta s-a realizat numai în a doua jumătate a lunii septembrie, când, datorită conjuncturii internaționale propice și a stingerii flagelului în ambele principate, trupele ruse au silit la intervenția armată și Poarta otomană - puterea suzerană - să pună capăt regimului de la București și să instaureze în Țara Românească - până la Convenția de la Balta Liman (1849) - căimăcămia retrogradă a marelui boier rusofil Constantin

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Românească, serdarul Ștefan Fănuță (1787-1853), fost președinte al Tribunalului Agiei (Poliției) din București, membru al Sfatului Orășenesc și publicist, cunoscut îndeobște ca ultimul nostru cronicar sub pseudonimul de Zilot Românul, a consemnat, sub impresia evenimentului, la un an distanță amintirea flagelului în stihuri naive, prea puțin șlefuite. Ca un drept credincios fiu al Bisericii, dar într-un spirit destul de conservator, piosul serdar își exprima, în versuri stângace, recunoștința față de Maica Domnului, apărătoarea norodului nostru împotriva marilor primejdii prilejuite "la leatul 1848

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
asalt al holerei din 1847-1850, având centrul de greutate în 1848-1849, care a pustiit întreg continentul european, America de Nord și Centrală și Africa de Nord, făcând, potrivit statisticilor oficiale, 1 144 327 de victime 343. IV. Un accident epidemiologic în timpul Razboiului Crimeii 1. Flagelul reapare în Principate De-abia se stinseseră ecourile celui de-al doilea mare val epidemic de holeră din 1848-1849 și flagelul a reizbucnit în Europa, la sfârșitul anului 1851. De data aceasta, răul n-a mai provenit din India și

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Africa de Nord, făcând, potrivit statisticilor oficiale, 1 144 327 de victime 343. IV. Un accident epidemiologic în timpul Razboiului Crimeii 1. Flagelul reapare în Principate De-abia se stinseseră ecourile celui de-al doilea mare val epidemic de holeră din 1848-1849 și flagelul a reizbucnit în Europa, la sfârșitul anului 1851. De data aceasta, răul n-a mai provenit din India și Orientul Apropiat, prin Transcaucazia și Rusia, ci s-a ivit dintr-un focar de infecție nestins din Silezia. De aici, holera

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
iulie (st.n.), s-a declanșat o funestă epidemie de holeră asiatică în rândul soldaților din corpul expediționar anglo-francez, cantonat la Varna. Punctul de plecare al acestei epidemii a fost de data aceasta sudul Franței, regiunea Arles - Avignon - Marsilia, unde flagelul bântuia cu furie. Într-adevăr, numeroase unități militare, dintre care multe erau deja contaminate în locurile de origine, într-o Franță infestată de cea de-a treia epidemie de holeră, din 1853-1854393, se îndreptau spre îmbarcare pe litoralul mediteranean, răspândind

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
urmând să facă joncțiunea cu celelalte trupe la Constanța 396. Dar acest marș prin Dobrogea s-a dovedit funest pentru armata franceză, deoarece rezultatele militare au fost nule, iar pierderile datorate epidemiei de holeră dezastruoase. Într-adevăr, în loc să scape de flagel, soldații corpului expediționar au venit în întîmpinarea lui, întrucît provincia pustiită de luptele dintre ruși și turci era bântuită de o puternică molimă. Etapele marșului s-au desfășurat fără dificultate de la Varna la Constanța, între 21 - 29 iulie, reunind toate

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
nu întîrziau să-și facă apariția"398. Când spahiii generalului Yussuf au încercat să-și reia marșul și să atace o concentrare de trupe ruse de care au auzit că se află la Bazargic, au fost loviți în masă de flagel. Poposiți pe malurile lacului Siutghiol, în pofida ordinului dat în seara de 30 iulie ca soldații algerieni să se pună în mișcare, 500 se aflau la pământ și nu se mai puteau mișca. Holera s-a abătut ca fulgerul asupra coloanei

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-a s-au reîntors la Varna în primele zile ale lui august, după ce și-au pierdut viața zadarnic, în funesta expediție din Dobrogea, aproape 3 500 de oameni 403. Avatarurile corpului expediționar anglo-francez de la Varna nu s-au încheiat odată cu flagelul holerei, care a bântuit cu toată furia încă vreo câteva săptămâni, ci s-au prelungit și datorită incendiului catastrofal dezlănțuit în oraș, la 10 august, incendiu care aproape că l-a prefăcut în cenușă, pulberăriile și depozitele de muniție fiind

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
informat, consulul britanic Colquhoun îi raporta lordului Clarendon, la 24 august/5 septembrie 1854, evoluția holerei în Capitală, bazată pe date statistice 418: "Din tabelul anexat al situației sanitare din acest oraș, cu privire la epidemia precumpănitoare, se va putea constata că flagelul a înregistrat o ușoară, dar graduală creștere. Cazurile citate sunt îndeosebi acelea din spitalele civile. Nu avem însă mijloacele de a confirma numărul morților din armata otomană, dar am fost informat de persoane frecventând diferitele tabere că letalitatea este foarte

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
de doctorul Carol Davila. Epoca marilor spaime și a migrațiilor provocate de holeră în prima jumătate a secolului al XIX-lea era acum depășită, locuitorii și corpul medical dovedindu-se, cu trecerea timpului, mai conștienți și mai pregătiți pentru combaterea flagelului. V. Dupa marile tumulturi 1. Noi aspecte epidemiologice Cea de-a patra pandemie holerică și-a început cursa în 1863, de pe teritoriul indian, căruia acum i se recunoștea unanim calitatea de principal depozitar al agentului infecțios 445. În 1865, molima

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
calitatea de principal depozitar al agentului infecțios 445. În 1865, molima a cuprins orașul sfânt Mecca, cu care prilej aproape o treime din cei 90 000 de pelerini veniți acolo la serbările jubiliare din acel an au pierit, datorită contaminării. Flagelul și-a continuat drumul cu o repeziciune neobișnuită, căci, urmând căile de comunicație nou-deschise în Arabia și îmbarcîndu-se la Alexandria pe vapoarele care se îndreptau spre porturile Mediteranei și ale Mării Negre, a reușit, în vara aceluiași an, infestarea orașelor Smirna

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
foamete provocate de seceta prelungită, încît s-ar părea că, pentru oamenii acelei vremi, dezlănțuirea molimei ar fi fost determinată nemijlocit de grava denutriție a populației, ca și cum ar fi fost vorba, adăugăm noi, de o epidemie de scorbut... Lupta împotriva flagelului a fost condusă atunci la Roman de către medicii orașului: Frantz Scrob și, murind acesta, Gheorghe Secoșanu. Bănuim că decesul lui Scrob s-a datorat holerei, ceea ce ar constitui încă o dezmințire a tezei că holera nu-și recrutează victimele din

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
ultimul la 28 decembrie 469. Statistica oficială a principatului consemnează în acel an 5 311 bolnavi de holeră, din care 3 470 s-au vindecat, iar 1 841 au decedat (letalitatea fiind deci de 34,6%). Faptul că în Transilvania flagelul a bântuit cu mai mică intensitate decât în regiunile învecinate, aceasta s-ar explica, potrivit opiniei formulate în raportul gubernial prezentat împăratului, la 31 ianuarie 1867, prin conlucrarea a trei factori favorabili: teritoriul intracarpatic este situat la mai mare altitudine

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]