995 matches
-
rezultate mai modeste, probabil datorită leziunilor asociate provocate de un traumatism suficient de puternic pentru a produce defectul nervos. 14.5.5. ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE Repararea unui nerv periferic trebui urmată de o imobilizare de 3 săptămâni cu articulațiile adiacente în flexie, pentru a relaxa tranșa de sutură. Excepția o constituie grefa de nerv, în care lungimea grefoanelor trebuie măsurată cu membrul în extensie completă, poziție în care se face și imobilizarea. Rezultatele reparării nervoase depind într-o bună măsură de calitatea
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
la finalizare. Lovirea mingii cu capul de pe loc - cu picioarele pe aceeași linie La lovirea mingii cu capul de pe loc cu picioarele pe aceeași linie poziția inițială este cu picioarele ușor depărtate. În momentele premergătoare lovirii mingii are loc o flexie a genunchilor însoțită de înclinarea trunchiului înapoi. În acest moment, brațele sunt duse înaintea corpului, flexate din cot, privirea urmărind traiectoria mingii. Imediat după aceste mișcări, are loc revenirea bruscă a trunchiului prin extensia gleznelor și a genunchilor, brațele executând
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
dinainte spre înapoi. În același timp cu trunchiul, capul execută aceeași mișcare lovind mingea cu putere. Contactul cu mingea se va face cu fruntea, în momentul în care corpul se apropie de verticală. Greșeli frecvente poziție greșită a picioarelor; absența flexiei la nivelul genunchilor; executantul nu utilizează brațele pentru a-și echilibra poziția. lovirea nu se face cu fruntea. Utilizare tactică: în transmiterea mingii; la finalizare. Lovirea mingii cu capul spre lateral Acest procedeu se realizează prin contactul capului cu mingea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
orizontal. În momentul contactului mingii cu fruntea are loc o extensie puternică a genunchilor și membrelor inferioare și o împingere rapidă din șold. În permanență privirea urmărește mingea și traiectoria ei. Greșeli frecvente: contactul mingea se ia cu creștetul; absența flexiei la genunchi și glezne. privirea nu urmărește mingea (jucătorul închide ochii). Utilizare tactică: în transmiterea mingii; la finalizare; la schimbarea direcției de joc. Lovirea mingii cu capul din săritură cu bătaie pe un picior Lovirea mingii cu capul din săritură
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
spre înapoi. Această îndoire spre înapoi continuă în aer până când trunchiul ajunge la cel mai înalt punct al traiectoriei, moment în care execută brusc o mișcare dinapoi-înainte, capul lovind mingea cu fruntea. Aterizarea este elastică și se realizează printr-o flexie a genunchilor și gleznelor. Greșeli frecvente lipsă de coordonare între desprindere și momentul lovirii; lovirea mingii cu ochii închiși; lovirea mingii cu creștetul. Utilizare tactică la transmiterea mingii; la finalizare. Lovirea mingii cu capul din săritură cu bătaie pe ambele
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de realizare a acestuia: Elanul - reprezintă o alergare accelerată pe o anumită distanță (3 4m). Ghemuirea - este rezultatul coborârii centrului de greutate al corpului. Punctul de sprijin al corpului este pe piciorul de bătaie. În acest moment, se execută o flexie din trunchi. Bătaia - se realizează prin contracția mușchilor care acționează la nivelul lanțului cinematic al triplei extensii și cedarea musculaturii antagoniste. Zborul - corpul este ușor aplecat spre înainte, brațele într-o poziție care să asigure echilibrul, întinse lateral, capul ușor
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
la distanță, dar principala utilizare a procedeului se regăsește în șutul la poartă, prin lovituri puternice și precise de la distanțe variabile. Caracteristica acestui procedeu constă în poziția perpendiculară a labei piciorului pe sol, având vârful orientat în jos, într-o flexie plantară maximă, contactul cu mingea fiind realizat de întreaga suprafață anterioară a labei piciorului. Mingea este lovită perpendicular pe direcția în care aceasta se deplasează, vârful labei piciorului fiind orientat perpendicular pe sol. Piciorul de sprijin este ușor flexat din
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
ei de pârghie. În acest caz tensiunea fibrelor musculare învinge rezistența, mușchiul se scurtează. Forțele motoare pot fi: a) de împingere (impulsie) atunci când contracția musculară provoacă extensia unor segmente ale corpului, care în prealabil erau într-un anume grad de flexie. b) de avântare (pendulare, tractare) atunci când contracția musculară provoacă pendularea (oscilarea, balansarea, legănarea) unui segment al corpului. * Forțe rezistente - atunci când produsul dintre putere și brațul ei de pârghie este mai mic decât produsul dintre rezistență și brațul ei de pârghie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
căror înlănțuiri pot lua naștere mișcări de translație. Mișcările realizate din articulațiile corpului pot crea grade diferite de libertate datorită unor particularități anatomice locale. Astfel, distingem articulații care pot crea: a) trei axe de rotație: * antero posterioară (abducție -adducție); * transversală (flexie - extensie); * verticală (de rotație). Din combinarea acestor trei axe de rotație rezultă mișcarea de circumducție. b) două axe de rotație: * antero - posterioară; * transversală; c) o axă de rotație: * fie transversală; * fie verticală. În general, prin aplicarea legilor pârghiilor la segmentele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de sens contrar, denumită reacția reazemului și care face parte din categoria forțelor exterioare. Atunci când reazemul se realizează pe o suprafață fermă (dură), forțele de reacție a reazemului au următoarele caracteristici: * iau naștere din efortul muscular care poate produce extensia, flexia membrelor sau trunchiului, pendularea membrelor; * se dezvoltă la nivelul contactului cu solul (suportul) și se manifestă sub forma unei presiuni în punctele de contact cu suprafața de sustentație; * există egalitate între cantitățile de mișcare comunicate pe de o parte corpului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
terminarea fazei unghiul dintre coapse tinde spre zero, iar cel dintre coapsa și gamba piciorului oscilant devine un unghi ascuțit. Momentul verticalei în acest moment piciorul pendulant încrucișează piciorul opus, care este în sprijin. Caracteristica dominantă a momentului este amplitudinea flexiei gambei pe coapsă, care poate atinge uneori (la viteze mari) limita mișcării în articulația genunchiului. Faza de oscilație anterioară se realizează prin continuarea rotației din articulația șoldului, piciorul pendulant trece înaintea celui opus, care se află în faza de impulsie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ușor depărtate, ori înclinate înainte); proiecția articulației umerilor cade: în baza de susținere a mâinilor, ușor înaintea acesteia. * așezarea picioarelor în contact cu blocstartul - atingând solul cu vârful; genunchiul piciorului din spate atinge solul; trunchiul are o poziție obișnuită, fără flexie sau extensie; gâtul și capul se țin în prelungirea trunchiului; privirea este orientată la 1 - 1,5 m pe pistă, în jos și înainte. Poziția corespunde unei repartiții egale a greutății corpului pe cele 5 puncte de sprijin. * poziția corpului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
element tehnic pasul lansat de viteză are următoarele caracteristici: * contactul cu solul se face exclusiv pe pingea într-un punct foarte apropiat de acela al proiecției C.G.G. pe pistă în scopul reducerii reacțiunii tangențiale; * piciorul se pune pe pistă în flexie dorsală, pe pingea și ușor pe exteriorul pantei, cu suplețe; urmează derularea completă a piciorului prin extensia rapidă în articulația gleznei prin contracție maximală a mușchilor extensori ai labei piciorului; derularea se face în jurul axei extremității regiunii metatarsiene; * picioarele se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
genunchiul piciorului oscilant este dus înainte și în sus (până aproape de orizontală); * gamba (care se află flexată pe coapsă) începe să se întindă, până la un moment (care nu coincide cu întinderea completă) când începe să coboare activ cu laba în flexie dorsală pronunțată, fapt ce permite: * scurtarea fazei de amortizare; * atenuarea șocului la aterizare; * trecerea ușoară și rapidă în faza de impulsie; * genunchiul piciorului pendulant este tras înainte; în această mișcare antrenează și bazinul; * corpul are o poziție ușor înclinată înainte
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mic între gambă și coapsă, continuă prin creșterea vitezei de rotație a coapsei în axa coxo-femurală ce va determina o orientare a genunchiului rapidă înainte și în sus pe direcția bună, gamba începe acțiunea de pendulare, cu laba piciorului în flexie dorsală. Brațul opus piciorului de atac este dus înainte și ușor în afară, cu palma în jos (nu spre atac); celălalt braț rămâne îndoit pe lângă corp. La terminarea fazei de impulsie (părăsirea solului) segmentele corpului sunt în poziții diferite : * genunchiul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se află pe aceeași linie cu piciorul de sprijin ceea ce înseamnă că impulsia s-a realizat pe traiectoria CGG; * brațul opus este întins înainte. Imediat după desprindere acestea își schimbă pozițiile : * piciorul de atac se întinde rapid (extensia gambei) în flexie dorsală; * trunchiul își mărește înclinarea pe piciorul de atac; * piciorul remorcat atârnă înapoi relaxat, înregistrându-se un timp mort în tragerea lui peste gard, aspect esențial pentru trecerea ulterioară, rapidă a gardului și evitarea unor planări inutile. Faza atacului gardului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
peste piciorul de atac, ca mișcarea compensatorie pentru membrele inferioare care sunt ridicate mult în sus (capul în prelungirea trunchiului); el poate ajunge aproape la orizontală, culcat pe piciorul de atac întins; * piciorul de atac se întinde cu laba în flexie dorsală în prima parte a mișcării și începe să coboare odată cu trecerea gardului; * piciorul de remorcă (rămas remorcat relaxat în faza anterioară) va fi ridicat către înainte și în sus; * piciorul de bătaie intră în acțiune cel mai devreme când
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorul de sprijin este extins și pe verticală; * trunchiul este ușor aplecat înainte, într-o poziție favorabilă continuării alergării; * piciorul de remorcă este orientat cu coapsa ridicată înainte (genunchiul sus), gamba atârnând în jos și ușor în afară, laba în flexie dorsală; * în momentul contactului cu solul poziția C. G. G trebuie să cadă în baza de susținere ușor înapoia acesteia, în acest fel fiind create condiții favorabile reluării alergării deoarece proiecția prea înapoi determină frânare iar cea prea înainte duce
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
asigurând o alergare agresivă spre gard, element ce va minimaliza decelerarea înaintea momentului declanșării atacului: * plasarea piciorului de bătaie pe sol se face activ printr-o mișcare de agățare înapoi, declanșată la nivelul articulației coxo femurale, cu laba piciorului în flexie dorsală și articulația gleznei într-o poziție fixă; * piciorul de bătaie se așează pe sol printr-o mișcare activă, mai rapid decât la pașii anteriori. * plasarea acestuia se face la aproximativ 2m față de gard în funcție de particularitățile antropometrice ale sportivului; Trecerea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu rularea până la vârf, iar în cele de fond și mare fond, contactul se face pe călcâi rulându-se toată talpa pe sol. * unghiul de impulsie este mai mic la alergările de semifond, determinând o vârstă mai mare de cursă; * flexia gambei pe coapsă este, în faza pasului posterior, mult mai redusă decât în alergările de viteză (figura 36); * la alergările de semifond și fond, trunchiul se menține într-un unghi de 85-90o (foarte puțin flexat), favorizând ridicarea coapsei în faza
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
corectă a imaginii exercițiului, insistând pe mișcarea de pendulare a gambei piciorului pendulant după ce coapsa acestuia a ajuns la orizontală cel puțin; mișcarea de pendulare se realizează prin urcare în continuare a genunchiului și proiectarea gambei sus-înainte cu piciorul în flexie dorsală. Exersarea se efectuează pe loc și în deplasare (10-50 m). 5.2. Predarea - învățarea tehnicii pasului lansat în tempo moderat Activitatea de predare a tehnicii acestui exercițiu se bazează, în esență, pe alergare, la care se adaugă câteva exerciții
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
coapsa piciorului de atac ajunge la orizontală; * gamba piciorului de atac este flexată la cca. 90°; * unghiul de deschidere a coapselor cca. 100 105°. Pregătirea aterizării/bătăii se face prin coborârea coapsei și extinderea gambei. Apoi se execută aceeași mișcare (flexie) ca la bătaia anterioară precum și mișcarea de agățare a terenului concomitent se realizează mișcările de avântare executate pe piciorul de atac și de brațe. La “săritura în lungime” piciorul de bătaie se așează pe toată talpa, aproape extins din articulația
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este executată pe piciorul situat în planul depărtat ștachetei, la ≈ 70 - 90 cm față de proiecția acesteia pe sol. Ștacheta este “atacată” de piciorul oscilant, su o 208 care execută o mișcare înainte - sus cu genunchiul întins și laba piciorului în flexie dorsală. Pe această mișcare brațele se duc din înapoi spre înainte. III. Zborul este realizat printr-o pășire simplă după o desprindere în care piciorul de atac coboară dincolo de ștachetă iar piciorul de bătaie începe ridicarea după ce piciorul de atac
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
călcâi), urmată de o rulare și o ridicare rapidă pe vârf. Orientarea axei tălpii este pe tangenta curbei de alergare. La așezarea piciorului pe sol, corpul săritorului este orientat către înapoi (depășit de piciorul de bătaie), aproape întins (unghi de flexie al genunchiului de cca. 175-178°), figura 60. Faza de amortizare începe odată cu trecerea pe toată talpa, până la unghiuri de 140-145° în articulația genunchiului. Lucrul brațelor începe încă de la ultimul pas și este condiționat de varianta aleasă. ul pas, brațul opus
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorul de atac este încă la orizontală, aproape întins urmând o acțiune de întindere din genunchi se apropie de cel drept; * piciorul de bătaie, întins, se deplasează către înainte sus; * bazinul se mișcă spre înainte și se produce o puternică flexie a picioarelor pe bazin; * brațul de sus rămâne întins, trăgând de prăjină; * brațul de jos se opune extensiei prăjinii, fiind aproape extins; * capul este în prelungirea trunchiului. Acțiunea se încheie atunci când: * trunchiul este relativ paralel cu solul; * picioarele sunt în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]