916 matches
-
pentru testarea articulară aduc o serie de precizări: - segmentul testat să fie așezat în mod corect în poziția zero; - goniometrul să fie aplicat pe partea laterală a articulației, iar brațele lui să fie poziționate paralel cu axele longitudinale ale segmentului; - flexia și extensia unui segment se măsoară separat, ambele cu referință la poziția 0, pentru a afla mobilitatea la nivelul articulației respective. Regulile pentru testarea musculară aduc în atenție: - să se asigure condiții pentru ca mișcările testate să poată fi efectuate pe
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
excepțional, și cu participare kinetoterapeutică. În trisomia 21 (boala Down), copilul prezintă o mână scurtă (cu degetele în trident), moale și lată. • În aberațiile cromozomiale (cromozomul 18 suplimentar), mâna prezintă indexul înclinat cubital prin încrucișarea mediusului, iar celelalte degete în flexie. • Malformațiile congenitale se pot manifesta prin lipsa unor segmente de membru sau a membrului în întregime, sau prin scurtarea lor congenitală. La nivelul membrului superior, sub raport anatomopatologic, malformațiile aparatului locomotor se clasifică astfel: • Amelii - sunt caracterizate prin lipsa totală
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dobândite poate fi de natură paralitică, reumatică sau posttraumatică, ea păstrându-și destul de rar aspectul și atitudinile normale. În cazul unor paralizii sau afecțiuni neuromusculare, mâna poate prezenta o diversitate de forme de prezentare: • „Mâna căzândă”, cu degetele în ușoară flexie, este urmarea unei paralizii de radial. • „Mâna indicatoare”, cu policele și indexul în extensie, este rezultatul unei paralizii de median. • „Grifa cubitală” constă în hiperextensia falangelor proximale și flectarea falangelor mijlocii și distale, în special la nivelul degetelor 4-5. Afecțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cu degetele 2-5 deviate de partea cubitală, ca urmare a distensiei și retracțiilor ligamentelor colaterale. Aceeași diformitate se întâlnește și la nivelul policelui, prin relaxarea scurtului extensor și alunecarea cubitală a lungului extensor; - diformitatea în „gât de lebădă”, constând din flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; - diformitatea deget „în ciocan”, datorată alungirii tendonului extensor; - boala Dupuytren realizează o flexie ireductibilă a degetelor. Se datorează unor cicatrice retractile palmare, interesând aproape totdeauna degetele 2, 4 și 5, niciodată policele, având ca etiologie
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
întâlnește și la nivelul policelui, prin relaxarea scurtului extensor și alunecarea cubitală a lungului extensor; - diformitatea în „gât de lebădă”, constând din flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; - diformitatea deget „în ciocan”, datorată alungirii tendonului extensor; - boala Dupuytren realizează o flexie ireductibilă a degetelor. Se datorează unor cicatrice retractile palmare, interesând aproape totdeauna degetele 2, 4 și 5, niciodată policele, având ca etiologie leziuni sau infecții ale tendoanelor. În această boală degetele nu pot fi întinse pasiv, indiferent de poziția antebrațului
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
etapă de tratament recuperator. Modificările intervenite în arhitectonica membrului inferior determină și perturbarea mersului, amploarea acestora fiind impusă de segmentul afectat și de specificul afecțiunii. Mersul în afecțiunile bazinului Bolnavul calcă pe vârful piciorului, cu coapsa și gamba în ușoară flexie și cu trunchiul proiectat ușor înapoi la fiecare pas. Această modalitate de deplasare îl scutește pe bolnav să-și mobilizeze articulația, evitând astfel durerea. Este cazul artritei sacro-iliace tuberculoase (Baciu, 1981). Mersul în afecțiunile șoldului Indiferent de afecțiune, șoldul dureros
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
tulburările de coagulare a sângelui trebuie puse pe primul plan. În orice situație, programul de recuperare a ortostatismului are ca obiectiv menținerea sau redobândirea în limite funcționale a mobilității articulațiilor coxo-femurale, genunchilor și tibio-tarsiene, care trebuie să asigure posibilitatea de flexie într-un unghi de 90°. Prima etapă se caracterizează prin exerciții orientate spre redobândirea mobilității articulației coxo-femurale. Realizarea acestui obiectiv impune adoptarea unor posturi facilitatoare, care să permită mobilizarea pasivă și autopasivă a acestor articulații în axele și planurile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
decubit dorsal și lateral, precum și din așezat, câteve exemple fiind prezentate în continuare. υ Pacientul: în decubit dorsal, cu genunchiul flectat. ω KT este în lateral, P pe mijlocul gambei, antebrațul pe genunchiul flectat, CP pe genunchiul valid întins. Acțiunea: flexia progresivă a coapsei, cu apăsarea antebrațului pe gambă. Fig. X.4 Φ INDICAȚII METODICE: pacientul trebuie să păstreze bazinul pe orizontală, să nu ridice celălalt picior, să inspire înainte de începerea acțiunii și să expire în timpul efectuării exercițiului (Basmajian, 1980). υ
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
fixat, pentru a nu se ridica în timpul exercițiului. ω KT este în lateral, P pe genunchi pe partea internă cu degetele răsfirate, antebrațul în contact cu spațiul popliteu, CP pe creasta iliacă limitează bascularea posterioară a bazinului. Acțiunea: KT execută flexia coapsei cu creșterea progresivă a amplitudinii mișcării. Fig. X.5 Φ INDICAȚII METODICE: se acordă atenție coloanei lombare, care trebuie menținută dreaptă; se menține gamba pe orizontală, pentru a evita rotația externă la nivelul șoldului. υ Pacientul: așezat, gambele atârnă
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în condițiile unei acțiuni izometrice, P se aplică tot pe partea care ar trebui să execute mișcarea. Grupa poziției așezat În funcție de progresele dobândite în etapa pregătitoare, poziția așezat se poate exersa în următoarele condiții: așezat pe pat cu picioarele în flexie sau în atârnat; pe masa de lucru cu picioarele în atârnat; pe bancheta de lucru 1; pe sol. υ Pacientul este așezat la marginea patului, cu picioarele atârnate. ω KT poate utiliza următoarele prize și contraprize: a) ambele mâini pe
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Pacientul este așezat la marginea patului, cu picioarele atârnate. ω KT poate utiliza următoarele prize și contraprize: a) ambele mâini pe umerii sau sub axilele pacientului; b) P pe umăr, CP pe ceafă; c) cuprinde mâinile sau coatele pacientului. Acțiunea: - flexia, extensia, rotirea și înclinarea trunchiului; - mișcări cu amplitudine progresivă a membrelor superioare; - mobilizarea capului și a gâtului; - mobilizarea picioarelor. υ Pacientul este așezat pe masa de lucru sau pe banchetă. ω KT se poate plasa: în față, în spate, în
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
e) P pe laba piciorului, CP în spațiul popliteu Fig. X.11 f) P pe calcaneu sau pe zona mediană sau anterioară a labei piciorului, CP pe zona maleolară Fig. X.12 Din această poziție se pot executa mișcări de flexie, extensie, abducție și adducție, răsuciri, acționând asupra locului de aplicare a P și CP. ω KT plasat în lateral poate utiliza următoarele prize și contraprize: a) P pe umărul apropiat, CP pe bazin în partea opusă Fig. X.13 b
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
d) P pe umărul apropiat cu policele pe claviculă, degetele 2-5 pe omoplat, CP pe partea opusă, pe sub axilă cuprinde omoplatul cu degetele 2-5, iar cu policele cuprinde toracele. Fig. X.16 Din această poziție se pot executa mișcări de flexie, extensie, înclinări, răsuciri. ω KT plasat în spate poate utiliza următoarele prize și contraprize: a) Ambele mâini pe umerii sau sub axilele pacientului Fig. X.17 a, b b) P pe frunte, CP pe umăr Fig. X.18 c) P
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
deschisă în regiunea lombară. Fig. X.22 g) P cu degetele 2-5 pe umăr, podul palmei și policele pe omoplat, CP pe aceeași parte cuprinde creasta iliacă. Din aceeași poziție, cu prizele și contraprizele prezentate, se pot executa mișcări de flexie, extensie, răsuciri, echilibrări și dezechilibrări alternante ale trunchiului, cu și fără rezistență. Poziția așezat pe sol oferă o gamă largă de posibilități pentru a efectua un program recuperator. În aceste condiții, KT se poate plasa în lateral sau în spatele pacientului
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Fig. X.32 a, b CP are rolul de a menține echilibrul și de a apăsa ușor pe bazin, pentru a facilita îndreptarea trunchiului. ω KT plasat în spate • P și CP ambele mâini pe bazinul pacientului. Acțiunea: KT execută flexia și extensia coapselor pe gambe. Fig. X.33 a, b ω KT este plasat în spate, cu ambele mâini cuprinde gleznele pacientului. Acțiunea: KT execută mișcarea alternativă a câte unui membru inferior, pentru a realiza deplasarea în cvadrupedie cu trei
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mâini pe umerii pacientului. Acțiunea: susține deplasarea spre înapoi în cvadrupedie a pacientului. Fig. X.35 ω KT: P și CP ambele mâini pe umerii pacientului. Acțiunea: pacientul execută extensia de la nivelul șoldului și a genunchiului unui picior concomitent cu flexia coatelor. KT asigură menținerea echilibrului pacientului. Se repetă același exercițiu și cu celălalt picior. Din poziția cvadrupedă pot fi executate o mare varietate de mișcări, KT intervenind în desfășurarea lor. Fig. X.36 Grupa pozițiilor stând pe genunchi Exersarea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
perfecționarea abilităților manuale, la dezvoltarea capacității de autoservire. Prezentarea poziției stând pe genunchi după cea de cvadrupedie este motivată de faptul că un pacient cu un grad ridicat de spasticitate poate efectua mult mai ușor trecerea din decubit lateral, deoarece flexia membrelor inferioare este mult facilitată de această poziție. KT acționează doar asupra bazinului, pentru a-l poziționa în decubit ventral cu genunchii în flexie și cu sprijin pe palme. Acțiunea poate fi efectuată pe pat, pe masa de lucru sau
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cu un grad ridicat de spasticitate poate efectua mult mai ușor trecerea din decubit lateral, deoarece flexia membrelor inferioare este mult facilitată de această poziție. KT acționează doar asupra bazinului, pentru a-l poziționa în decubit ventral cu genunchii în flexie și cu sprijin pe palme. Acțiunea poate fi efectuată pe pat, pe masa de lucru sau pe saltea, la sol. În raport cu poziția pacientului, KT se poate plasa: în lateral, în față, în spate. KT plasat în lateral υ Pacientul: în
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
KT este plasat lateral, P sub axilă pe partea opusă, CP pe bazin. Acțiunea: KT conduce înclinarea laterală a pacientului dreapta-stânga. Fig. X.37 ω KT este plasat lateral, P sub axilă pe partea opusă, CP la baza omoplatului. Acțiunea: flexia și extensia trunchiului. Fig. X.38 υ Pacientul: în stând pe genunchi, cu anteducția brațelor. ω KT este plasat lateral, P pe fese, CP la nivelul sternului, cu palma deschisă. Acțiunea: KT conduce așezarea și ridicarea de pe călcâi (flexia și
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Acțiunea: flexia și extensia trunchiului. Fig. X.38 υ Pacientul: în stând pe genunchi, cu anteducția brațelor. ω KT este plasat lateral, P pe fese, CP la nivelul sternului, cu palma deschisă. Acțiunea: KT conduce așezarea și ridicarea de pe călcâi (flexia și extensia coapselor pe gambe). Fig. X.39 a, b KT plasat în spate υ Pacientul: așezat pe călcâie, palmele pe șolduri. ω KT ține ambele mâini sub axile. Acțiunea: ducerea brațelor în lateral o dată cu ridicarea de pe călcâie și răsucirea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
spre dreapta și spre stânga, concomitent cu deplasarea corpului spre înainte. Se recomandă ca atunci când corpul se răsucește într-o parte, cu cealaltă mână sau chiar cu un alt ajutor, să se deplaseze și piciorul de partea răsucirii, în dublă flexie, de șold și genunchi. În aceste condiții, și membrul superior poate fi implicat în acțiunea de târâre. Pentru a stimula flectarea piciorului, să se utilizeze gâdilirea pe talpă a piciorului ce urmează să intre în acțiune (Robănescu, 2001). Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și brațe; privirea să fie ațintită undeva în față. υ Pacientul: așezat pe marginea scaunului, picioarele ușor depărtate; brațele duse mult spre înapoi, trunchiul ușor aplecat în față, privirea înainte. Acțiunea: ducerea rapidă a membrelor superioare prin înainte în sus (flexia brațelor), concomitent cu extensia membrelor inferioare, pentru a ajunge în poziția stând. Fig. X.64 a, b, c Φ INDICAȚII METODICE: brațele încep mișcarea din extensie de la nivelul umărului (sunt duse mult înapoia trunchiului); trunchiul este ușor aplecat în față
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
inspiră, când se ajunge în fandat se expiră; se complică acțiunea prin aplecarea trunchiului în față, brațele cu degetele încleștate la spate, concomitent cu fandarea piciorului; revenire cu îndreptarea spatelui și extensia piciorului fandat. υ Pacientul: stând, ridicare pe vârfuri, flexia brațelor în față; palmele față în față. ω KT este plasat în spate, P și CP subaxilar. Acțiunea: flexia și abducția genunchilor, concomitent cu ducerea brațelor în lateral. Fig. X.66 a, b Φ INDICAȚII METODICE: privirea înainte, spatele drept
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
încleștate la spate, concomitent cu fandarea piciorului; revenire cu îndreptarea spatelui și extensia piciorului fandat. υ Pacientul: stând, ridicare pe vârfuri, flexia brațelor în față; palmele față în față. ω KT este plasat în spate, P și CP subaxilar. Acțiunea: flexia și abducția genunchilor, concomitent cu ducerea brațelor în lateral. Fig. X.66 a, b Φ INDICAȚII METODICE: privirea înainte, spatele drept; la ridicare pe vârfuri se inspiră; la coborâre în genuflexiune se expiră. υ Pacientul: stând pe o minge medicinală
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și, mai ales, cum trebuie să reacționeze pentru a evita asemenea situații neplăcute. Exersarea. Faza pregătitoare, descrisă mai sus, a asigurat condițiile necesare pentru a trece la exersarea propriu-zisă a căderilor. În acest sens, pentru pacienții care au la dispoziție flexia genunchilor trebuie exersată coborârea centrului de greutate, pentru a evita „căderea de sus” și a limita astfel impactul dur cu solul. Acest reflex, de flexie a genunchilor, poate fi considerat înnăscut, el fiind prezent la copii, care deprind mersul la
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]