1,670 matches
-
Deviațiile înregistrate modifică ratele de incidență, iar Mulder și colaboratorii săi (1991) au pus în discuție acest efect. În ce privință se realizează asocierea? Un studiu de ansamblu semnat de Kushner și colaboratorii săi (1990) concluzionează că, în agorafobie și fobia socială, problemele cu alcoolul survin mai des în cazurile în care pacienții au încercat să se trateze singuri de tulburări anxioase, pe cînd, în atacurile de panică și TAG, sînt consecința unui consum patologic de alcool. La CRUfAD, am investigat
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de tulburări anxioase, pe cînd, în atacurile de panică și TAG, sînt consecința unui consum patologic de alcool. La CRUfAD, am investigat incidența tulburărilor legate de consumul de substanțe printre pacienții aflați sub tratament pentru atacuri de panică, agorafobie sau fobie socială și am comparat rezultatele cu gradul de risc la nivelul întregii populații. Analizînd diferențele în funcție de sexe, s-a constatat că abuzul de medicamente și alcool a crescut în fiecare situație monitorizată, mai puțin în cazul bărbaților cu tulburări de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu gradul de risc la nivelul întregii populații. Analizînd diferențele în funcție de sexe, s-a constatat că abuzul de medicamente și alcool a crescut în fiecare situație monitorizată, mai puțin în cazul bărbaților cu tulburări de panică. Cei care sufereau de fobie socială au avut probleme cu alcoolul de trei pînă la cinci ori mai mari decît persoanele din grupul de control. Indiferent de sex și de afecțiunea de care sufereau subiecții, ratele consumului de substanțe sedative sau hipnotice au fost de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fost de șase pînă la 12 ori mai ridicate decît cele înregistrate în rîndul populației. Aceste rezultate au fost considerate subiacente tulburărilor anxioase. Specificul tulburărilor anxioase individuale Pacienții care îndeplinesc criteriile de diagnosticare cu atacuri de panică și agorafobie, cu fobie socială sau TOC sînt extrem de diferiți, deși împărtășesc anumite trăsături de personalitate care îi fac să fie vulnerabili la astfel de tulburări anxioase. În ceea ce privește diagnosticul diferențial, se poate obține o imagine destul de clară de pe urma interviurilor structurate, deși analiza factorială a
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
DSM-IV este mai precis în prezentarea aspectelor principale: mai întîi, atacurile de panică în sine reprezintă un motiv de îngrijorare sau alienare; apoi, ele duc la evitarea sau îndurarea unor situații din care pare să nu existe scăpare ori salvare. Fobiile specifice sînt definite drept temeri exagerate sau nejustificate de anumite obiecte ori situații. DSM-IV precizează că acestea ar trebui să afecteze viața sau activitatea persoanei. Fobia socială ASPECTE GENERALE ALE TULBURÂRILOR ANXIOASE 38 este prezentată ca o teamă exagerată și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evitarea sau îndurarea unor situații din care pare să nu existe scăpare ori salvare. Fobiile specifice sînt definite drept temeri exagerate sau nejustificate de anumite obiecte ori situații. DSM-IV precizează că acestea ar trebui să afecteze viața sau activitatea persoanei. Fobia socială ASPECTE GENERALE ALE TULBURÂRILOR ANXIOASE 38 este prezentată ca o teamă exagerată și nejustificată de a fi observat sau de a te afla în centrul atenției într-un context public, în care te-ai putea face de rîs. ICD-10
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
prezentată ca o teamă exagerată și nejustificată de a fi observat sau de a te afla în centrul atenției într-un context public, în care te-ai putea face de rîs. ICD-10 menționează faptul că există simptome specifice ale acestei fobii, iar DSM-IV impune existența unui anumit grad de handicap pentru diagnosticare. Tulburarea obsesiv-compulsivă este definită ca o sumă de obsesii (în acest caz, gîndurile pacientului sînt supărătoare) sau compulsii cărora nu li se poate rezista, ambele repetitive, excesive și nepotrivite
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și colaboratorii săi (1994) au folosit întrebări de evaluare a seriozității respondenților și întrebări ramificate, adaptate morbidității crescute din rîndul nonrespondenților, precum și criterii DSM-III-R, care nu aveau aceeași relevanță clinică precum criteriile DSM-IV. Mai mult, ei au formulat întrebări despre fobiile simple, care nu fac prea des obiectul practicii medicale, au folosit criteriile mai largi cuprinse în DSM-III-R pentru fobiile sociale și, nu se știe de ce, au stabilit gradul de risc pentru 12 luni întrebînd subiecții (care întruniseră criteriile specifice de-
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
rîndul nonrespondenților, precum și criterii DSM-III-R, care nu aveau aceeași relevanță clinică precum criteriile DSM-IV. Mai mult, ei au formulat întrebări despre fobiile simple, care nu fac prea des obiectul practicii medicale, au folosit criteriile mai largi cuprinse în DSM-III-R pentru fobiile sociale și, nu se știe de ce, au stabilit gradul de risc pentru 12 luni întrebînd subiecții (care întruniseră criteriile specifice de-a lungul vieții) dacă au resimțit simptome de-a lungul acestui interval, și nu dacă au îndeplinit criteriile necesare
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și mai puțin crescută în rîndul celor care urmează studii aprofundate sau sînt încadrați deja în cîmpul muncii (OR = 0,6). Corelațiile demografice în cazul depresiei au fost identice. Aceste tulburări, de obicei, debutează timpuriu. Vîrsta medie de declanșare a fobiilor specifice este cea a copilăriei, pentru fobiile sociale și TOC la mijlocul și, respectiv, spre sfîrșitul adolescenței , iar pentru panică, agorafobie sau anxietate generalizată undeva între 20 și 30 de ani. De obicei, între momentul în care se declanșează boala și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care urmează studii aprofundate sau sînt încadrați deja în cîmpul muncii (OR = 0,6). Corelațiile demografice în cazul depresiei au fost identice. Aceste tulburări, de obicei, debutează timpuriu. Vîrsta medie de declanșare a fobiilor specifice este cea a copilăriei, pentru fobiile sociale și TOC la mijlocul și, respectiv, spre sfîrșitul adolescenței , iar pentru panică, agorafobie sau anxietate generalizată undeva între 20 și 30 de ani. De obicei, între momentul în care se declanșează boala și cel în care pacienții apelează la medic
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
20 și 30 de ani. De obicei, între momentul în care se declanșează boala și cel în care pacienții apelează la medic trec destul de mulți ani. În general, femeile sînt mai afectate decît bărbații, dar, în programele de tratament pentru fobia socială, TOC sau TAG, proporțiile ocurențelor pe sexe sînt aproape echivalente. Există, de asemenea, o legătură importantă între tentativele de suicid și tulburările anxioase la tineri. În studiul australian (Andrews et al., 2001b), doar 44% dintre subiecții investigați ceruseră ajutorul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
gradată pentru a trata cu succes o femeie care suferea de agorafobie severă și care pînă atunci nu era în stare să-și părăsească locuința. Grossberg (1965) a apelat la aceeași metodă pentru a vindeca o femeie care suferea de fobie socială specifică (teama de vorbitul în public), ajutînd-o astfel să-și termine studiile. După aceste experiențe timpurii, tehnicile au fost permanent adaptate și folosite, terapia prin expunere devenind o componentă a tratamentului comportamental pentru atacuri de panică sau agorafobie, fobie
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fobie socială specifică (teama de vorbitul în public), ajutînd-o astfel să-și termine studiile. După aceste experiențe timpurii, tehnicile au fost permanent adaptate și folosite, terapia prin expunere devenind o componentă a tratamentului comportamental pentru atacuri de panică sau agorafobie, fobie socială, fobii specifice, TOC și SSPT. Expunerea la stimulul fobic este esențială, pentru că favorizează înțelegerea faptului că teama este nejustificată. Pentru mulți, acești stimuli sînt chiar simptomele, adică pulsul accelerat în atacurile de panică sau gîndurile intruzive în TOC. Expunerea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
specifică (teama de vorbitul în public), ajutînd-o astfel să-și termine studiile. După aceste experiențe timpurii, tehnicile au fost permanent adaptate și folosite, terapia prin expunere devenind o componentă a tratamentului comportamental pentru atacuri de panică sau agorafobie, fobie socială, fobii specifice, TOC și SSPT. Expunerea la stimulul fobic este esențială, pentru că favorizează înțelegerea faptului că teama este nejustificată. Pentru mulți, acești stimuli sînt chiar simptomele, adică pulsul accelerat în atacurile de panică sau gîndurile intruzive în TOC. Expunerea interoceptivă se
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
inițială se dovedește ineficientă, tot se va învăța ceva util pentru redefinirea scopului sau a soluției, atunci cînd procesul va fi repetat. Aspecte clinice Diagnosticul Tratamentele descrise în această carte se adresează persoanelor care suferă de atacuri de panică, agorafobie, fobie socială, fobii specifice, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburare anxioasă generalizată sau sindrom de stres posttraumatic. Faptul că tratamentele anterioare nu au dat rezultatele scontate nu reprezintă o contraindicație. Severitatea sau cronicitatea afecțiunilor reprezintă criterii de selecție a pacienților. Faptul că pacienții sînt
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dovedește ineficientă, tot se va învăța ceva util pentru redefinirea scopului sau a soluției, atunci cînd procesul va fi repetat. Aspecte clinice Diagnosticul Tratamentele descrise în această carte se adresează persoanelor care suferă de atacuri de panică, agorafobie, fobie socială, fobii specifice, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburare anxioasă generalizată sau sindrom de stres posttraumatic. Faptul că tratamentele anterioare nu au dat rezultatele scontate nu reprezintă o contraindicație. Severitatea sau cronicitatea afecțiunilor reprezintă criterii de selecție a pacienților. Faptul că pacienții sînt profund afectați
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
clinice sînt destul de rare. Dacă examinăm situațiile specifice, vom observa fie că presupun crize de anxietate care nu întrunesc criteriile fixate de DSM sau ICD pentru atacurile de panică (Barlow, 1988), fie că par să se potrivească mai bine unor fobii specifice (i.e. claustrofobie, Friend și Andrews, 1990). Spre deosebire de DSM-IV, ICD-10 nu presupune prevalența atacurilor de panică în structura nosologică. Agorafobia este menționată în capitolul dedicat tulburărilor anxioase și este definită comportamental printr-o suită de fobii conexe care se întrepătrund
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
potrivească mai bine unor fobii specifice (i.e. claustrofobie, Friend și Andrews, 1990). Spre deosebire de DSM-IV, ICD-10 nu presupune prevalența atacurilor de panică în structura nosologică. Agorafobia este menționată în capitolul dedicat tulburărilor anxioase și este definită comportamental printr-o suită de fobii conexe care se întrepătrund deseori, legate de teama de a ieși din casă: teama de a intra în magazine, teama de mulțimi, de spații publice sau de a călători singur cu trenul, cu autobuzul sau cu avionul... Lipsa unei scăpări
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se pot teme de o posibilă evaluare negativă atunci cînd se află în societate, frica lor este provocată de ceea ce cred că li se va întîmpla dacă se tem (de exemplu, să piardă controlul vezicii biliare). În schimb, în cazul fobiei sociale, panica este consecința atenției cu care individul e analizat de ceilalți (vezi Page, 1994c). Cînd diagnosticul diferențial între agorafobie și fobie socială este greu de stabilit, se poate folosi un algoritm de tipul notării cu +1 a momentelor în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
li se va întîmpla dacă se tem (de exemplu, să piardă controlul vezicii biliare). În schimb, în cazul fobiei sociale, panica este consecința atenției cu care individul e analizat de ceilalți (vezi Page, 1994c). Cînd diagnosticul diferențial între agorafobie și fobie socială este greu de stabilit, se poate folosi un algoritm de tipul notării cu +1 a momentelor în care pacientul susține că (1) amețește sau are stări de leșin în timpul unui atac de panică ori (2) evită să circule singur
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
5) se teme să mănînce împreună cu alții. Pacienții care obțin un punctaj de 0 sau mai multe puncte sînt predispuși la tulburarea de panică și agorafobie, în timp ce pacienții ce obțin 1 sau chiar un punctaj mai mic sînt predispuși la fobii sociale (Page, 1994c). Și tulburarea anxioasă legată de despărțire trebuie exclusă în momentul în care se pune diagnosticul de agorafobie. Principala diferență este vîrsta la care se declanșează boala, pentru că tulburarea anxioasă legată de despărțire se instalează mai ales în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Cei care suferă de claustrofobie vor intra în panică în exact aceleași situații. DSM-IV precizează că, dacă agorafobia se limitează la cîteva situații specifice (de exemplu, spații închise, la fel ca și în cazul claustrofobiei), atunci trebuie pus diagnosticul de fobie specifică. Atît teoretic, cît și practic, este greu să stabilim o demarcație clară între claustrofobie și agorafobie. Dacă ținem seama de vîrsta la care a debutat afecțiunea, deosebim două tipare. Cele mai multe fobii apar în copilărie și la începutul adolescenței, cu excepția
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în cazul claustrofobiei), atunci trebuie pus diagnosticul de fobie specifică. Atît teoretic, cît și practic, este greu să stabilim o demarcație clară între claustrofobie și agorafobie. Dacă ținem seama de vîrsta la care a debutat afecțiunea, deosebim două tipare. Cele mai multe fobii apar în copilărie și la începutul adolescenței, cu excepția agorafobiei și claustrofobiei (Ost, 1987a). Aceste două tulburări apar de obicei după adolescență, sugerînd faptul că între ele există și alte similitudini. De fapt, Friend și Andrews (1990) au monitorizat mai multe
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că între ele există și alte similitudini. De fapt, Friend și Andrews (1990) au monitorizat mai multe persoane care susțineau că suferă de atacuri de panică și au descoperit că, în majoritatea situațiilor, indivizii întruneau criteriile de diagnostic pentru o fobie specifică de cele mai multe ori, claustrofobie. Avînd în vedere faptul că numeroși pacienți pot fi înfricoșați în situațiile din care scăparea pare dificilă, regula de aur pe care o aplicăm în clinica noastră este aceea de a ruga pacienții să identifice
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]