KorAP: Find »[drukola/base=focaliza & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...110 >

2,734 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

atât la nivel cognitiv, cât și la nivel emoțional valori sensibil apropiate de cele pe care le folosim noi înșine. În acest mod, cel puțin într-o proporție demnă de luat în seamă, considerăm că ipoteza se verifică. Să ne focalizăm acum asupra celei de-a doua ipoteze: autocategorizarea; aceasta din urmă sugerează că individul își definește propria identitate socială printr-un proces de autocategorizare pe durata căruia el se clasifică pe sine și pe ceilalți utilizând categorii ca: vârstă, rasă

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de a prejudicia acest evantai extrem de larg de posibilități, să ne focalizăm, la nivel bazal, fundamental, pe trei perspective asupra comunicării: în primul rând, vom investiga tipologiile definite de împărțirea comunicării, în sens organizațional, între comunicarea verticală și cea orizontală și, în perspectiva codului folosit, distingând între comunicarea verbală, paralimbaj, nonverbală și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
și puternică, deoarece nici o autoritate a răspunsului corect nu este așteptată să apară imediat; acest lucru nu exclude posibilitatea ca unii membrii să fie mai capabili decât alții în anumite momente (și aici avem însă o problemă, care s-ar focaliza pe viziunea competitivă asupra activității, iar astfel comunicarea laterală poate fi limitată - nu se împărtășește chiar totul); comunicarea serială se referă la mesajele trimise de-a lungul unor șiruri de oameni (spre exemplu, am auzit ceva și spunem mai departe

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
lasă timp în organizație pentru ca informația să fie asimilată, interiorizată și să i se găsească un loc și un rol util. Stanley Deetz elaborează trei perspective asupra comunicării organizaționale, dintre care preluăm două, utile demersului nostru de interpretare: una se focalizează pe comunicare ca fenomen ce există în organizații, iar o alta gândește comunicarea ca o modalitate de a descrie și explica organizațiile. Această arie de observație deosebit de extinsă atât cantitativ, cât și calitativ ne oferă o imagine asupra incidenței comunicării

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
emițători și receptori ai comunicării; „comunicarea intrapersonală se referă la gândirea și activitățile de procesare a informațiilor care nu sunt observabile extern, cu toate că persoanele interesate pot să aibă acces la date despre acest proces. La acest nivel de analiză, suntem focalizați în special pe căutarea în afară, receptarea, interpretarea și, mai departe, procesarea mesajelor sau semnalelor primite din mediul înconjurător, de la obiecte, evenimente sau alte persoane” (Berger, Chaffee, coord., 1987, p. 334). Astfel, putem afirma că procesul de comunicare intrapersonală este

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Hybels, Weaver, 1986, pp. 99-100), acesta este definit de mai multe atribute, dintre care trei sunt extrem de importante: claritatea, energia (atunci când ascultătorul experimentează sentimente de emoție, urgență și putere) și însuflețirea (efect pe care îl vom detalia atunci când ne vom focaliza asupra barierelor comunicării). În ceea ce privește emoția, urgența și puterea, un exemplu oferit în literatura de specialitate este edificator pentru a observa cum pot fi obținute aceste atribute ale mesajului: „Wesley (un predicator - n.a.) începea întotdeauna prin a provoca emoții intense celor

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
fost tratate în capitolele anterioare (cum ar fi comunicarea nonverbală și paralimbajul), așa că vom încerca aici să rezumăm importanța câtorva linii de forță. În primul rând, vorbitorul trebuie să aibă grijă la modul în care se prezintă audienței: aici ne focalizăm asupra unor aspecte cum ar fi: (1) îmbrăcămintea (este important ca îmbrăcămintea dumneavoastră să nu fie în mod esențial diferită de cea a audienței; pe de o parte, cineva care merge să țină o cuvântare unui public format din profesori

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
T.K. Gamble și M. Gamble vom mai adăuga: - ascultăm ca să ne facem o imagine despre emițător (tot o acțiune de analiză și evaluare, dar a formei, și nu a conținutului mesajului); - ascultăm pentru divertisment. Când ascultăm pentru a înțelege, ne focalizăm pe conceptele centrale; astfel, căutăm să evidențiem cuvintele-cheie și frazele care ne ajută să sumarizăm cu acuratețe conceptele care au fost identificate (cei doi autori dau exemplul dentistului care, atunci când tratează un dinte, nu este necesar să extragă toți dinții

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Goodall Jr., 1990, p. 62). Dacă prima categorie se referă la urmărirea mesajului, depășind tentația de a formula un răspuns ori de a atribui un motiv acestui mesaj până când acest răspuns este așteptat de ceilalți (caz în care răspunsul se focalizează pe înțelesul pe care celălalt l-a dorit în discuție), cea de-a doua se referă la maniera de a „sări la concluzii” ori de a formula soluții în minte. Din păcate, în al doilea caz, aceste atribute interferează cu

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
reprezintă o achiziție însemnată pentru activitatea didactică. Tabelul 8. Elemente centrale în ascultarea eficientă (adaptare după Sperry) Iată de ce am amintit aici „cheile” pentru ascultarea eficientă pe care Sperry (apud Ross, 1986, p. 104) le prezintă în tabelul 8, chei focalizate asupra dihotomiei ascultător eficient-ascultător ineficient. De mare importanță pentru educatori este ideea că ascultarea interactivă este definită de flexibilitate și eficiența ei este direct proporțională și consonantă cu toți ceilalți factori: relația dintre comunicatori, câmpul comunicării, personalitatea fiecăruia dintre aceștia

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
contradicții logice, metoda socratică se distinge prin patru mari etape, și anume: - „mai întâi este pusă o largă, deschis-închisă întrebare la care cei mai mulți elevi/studenți pot să răspundă; - o a doua secvență de întrebare începe să îngusteze șirul răspunsurilor și focalizează gândirea cursanților în cadrul strategiei de chestionare; - reactualizarea prelegerilor și/sau afirmațiilor se întrepătrunde cu întrebările, ținând cont de punctele de interes major; - o întrebare finală, conclusivă, aduce cursanții la punctele de încheiere dorite” (Moore, 1994, p. 191). Desigur că preluăm

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
crească și să-și dezvolte identitățile”. Referitor la criteriul modului de comunicare, regăsim un conflict intrapersonal (spre exemplu, conflictele intrași interrol) și unul interpersonal; în ceea ce privește legătura dintre conflict ca atare și metodele de interacțiune educațională, punctul nostru de vedere ne focalizează atenția asupra acestuia din urmă. Goodall Jr. (1990, pp. 115-118) identifică zece astfel de tipuri care pot conduce la declanșarea unui conflict interpersonal: 1) conflictele care apar din diferențele de opinii asupra problematicii aflate în discuție; 2) conflictele situate în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
delimita terminologic termenul de conflict, am făcut adesea referire la necesitatea unei viziuni integratoare, acțional-procesuale asupra fenomenului în cauză pentru a putea construi un instrument de lucru care să producă rezultate vizibile asupra performanțelor. Iată de ce considerăm utilă analiza teoretică focalizată pe determinarea direcțiilor de investigație din literatura de specialitate, în sensul construirii unui model al procesului conflictului. De la bun început, trebuie remarcat faptul că nu întâlnim o singură perspectivă care să ne dirijeze acest demers; de aceea, vom expune în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
emoției de la obiectul (sau situația) de care este într-adevăr legată, către un altul care va pricinui mai puțină suferință (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 27). Luthans (1985) se referă la acest mecanism din perspectiva unei situații conflictuale și se focalizează pe redirecționarea emoțiilor înăbușite spre persoane, idei sau obiecte, altele decât cele ce fac obiectul surselor inițiale de conflict; această situație este frecventă în școală, când un elev care se află într-o dispoziție conflictuală cu un membru al grupului

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
timp, va diminua posibilitatea apariției conflictelor neproductive din punct de vedere didactic; responsabilitatea pentru dezvoltarea unei astfel de ierarhizări pozitive a intereselor la elevi/studenți revine tactului comunicațional al cadrului didactic; • Tipul de centrare. În cazul în care cursanții se focalizează pe pierderile potențiale, acest lucru induce un cadru negativ în ceea ce privește rezolvarea respectivului conflict educațional; centrarea pe câștigurile așteptate generează un cadru pozitiv. Conform lui Rubin, Pruitt, Kim, negociatorii cu un cadru de referință pozitiv fac mai multe concesii decât cei

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de identificare a nevoilor etc.) în care elevii/studenții să încerce ambele tipuri de centrări și să observe diferențele; prin astfel de exerciții se va consolida un mod de integrare în conflict care să facă posibilă o manieră de lucru focalizată pe achizițiile de orice tip (cognitive, afectiv-motivaționale, de interrelaționare etc.) și pe perceperea pozitivă a conflictului de către cei implicați în acesta. H. Cornelius și S. Faire sugerează că, pentru convertirea conflictului în șansă, este necesară folosirea afirmațiilor, a gândirii pozitive

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
relaționărilor dintre elevi/studenți, asupra climatului de lucru din clasă, asupra performanței celor implicați în el etc. (este vorba despre cazul în care conflictul poate ieși de sub controlul cadrului didactic). Putem avea o perspectivă mai largă asupra conflictului dacă ne focalizăm asupra apariției acestuia în organizații (figura 22). O atare reflecție este utilă, deoarece, de multe ori, conflictele pe care le întâlnim au o consecință organizațională (fie că se întâmplă într-o organizație, fie că influențează o organizație, chiar dacă nu îi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
conflict); în continuarea unei asemenea perspective, putem gândi un set de exerciții bazate pe tipurile de conflict interpersonal apărute în relațiile de comunicare. Referindu-se la acest stil al conflictului, Michael E. Roloff (Berger, Chaffee, coord., 1987, p. 490) se focalizează pe conflictul de rol văzut în trei ipostaze: - conflictul de rol focalizat pe sine, care poate apărea atunci când: există o incongruență de rol între expectațiile partenerilor de echipă educațională și propria personalitate a unui anume elev/student (dacă, spre exemplu

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
bazate pe tipurile de conflict interpersonal apărute în relațiile de comunicare. Referindu-se la acest stil al conflictului, Michael E. Roloff (Berger, Chaffee, coord., 1987, p. 490) se focalizează pe conflictul de rol văzut în trei ipostaze: - conflictul de rol focalizat pe sine, care poate apărea atunci când: există o incongruență de rol între expectațiile partenerilor de echipă educațională și propria personalitate a unui anume elev/student (dacă, spre exemplu, unui elev timid i se cere o implicare mai agresivă într-o

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
standardele și performanțele pe care elevul/studentul respectiv consideră că le are (dacă unei persoane dominatoare i se dă rolul de sprijinitor al interacțiunilor din grup fără a avea dreptul să-și spună propria părere, spre exemplu); - conflictul de rol focalizat pe partener, cu o incidență crescută în cazul în care performanța partenerului de rol este mai scăzută calitativ și diferită de ceea ce cealaltă persoană se așteaptă să primească (să ne închipuim că așezăm un elev mai slab într-un grup

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
închipuim că așezăm un elev mai slab într-un grup de elevi foarte buni și le spunem - ca în cazul tehnicii TGT - că performanța întregii echipe, deci și a membrului mai slab, va contribui la obținerea succesului); - conflictul de rol focalizat pe relație apare atunci când indivizii nu au doar experiența despre cum trebuie jucate rolurile, ci posedă, de asemenea, noțiuni despre ce efort depus în rol trebuie asociat cu distribuția resurselor relaționale (să luăm exemplul unui elev/student care nu se

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cel care stabilește (împreună cu participanții) tonul și regulile; - moderatorul își descrie propriul rol (atitudine imparțială care nu va produce judecăți de valoare și nici nu va aduce contribuții de substanță), scopul său fiind acela de a ajuta grupul să se focalizeze; este important ca grupul să conștientizeze diferența dintre rolul de moderator și cel de lider de grup (deseori se fac confuzii care pot conduce la conflicte). Am observat astfel că adeseori în pozițiile de moderator tind să fie alese (ori

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
este tocmai ce trebuie” pot să aibă mai mult succes; - de asemenea, critica trebuie să fie specifică, evitându-se formulări vagi de tipul „știți la ce mă refer...”; trebuie să fie criticat un singur lucru, pentru ca persoana să se poată focaliza asupra rezolvării problemei. Pentru a înțelege mai bine acest aspect, gândiți-vă la ceva ce faceți în mod curent și reprezintă o obișnuință pentru dumneavoastră (spre exemplu, beți o cafea dimineața). Gândiți-vă acum că de mâine trebuie să renunțați

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
este că nu am de ce să accept criticile unui om dacă am găsit ceva să-i reproșez; (4) generalizarea reprezintă un alt mijloc eficace prin care putem dezechilibra argumentația folosită de către partenerul nostru de negociere: dacă acesta critică ceva precis, focalizat din comportamentul nostru, o expresie de tipul „ai ceva cu mine” sau „știam eu că nu ai încredere în ce fac” ar putea să-l pună în ipostaza de a încerca să explice că lucrurile nu stau așa, moment în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
întâlnit). Utilitatea mediatorului poate consta în reluarea acțiunilor de identificare a problemelor, în afară de găsirea alternativelor de rezolvare. Uneori există un pachet de probleme sau o rețea de cauze în spatele unei probleme, iar conflictul reprezintă doar vârful aisbergului; de aceea, atunci când focalizăm discuția doar pe o problemă sau pe cauza generatoare de conflict, avantajele ar consta în faptul că părțile pot să-și definească foarte clar poziția în raport cu aceasta (o poziție punctuală având o cauză de același tip). În schimb, când abordăm

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]