2,048 matches
-
profunzime, pentru că naratorul nu furnizează interpretări. Kostoglotov reacționează verbal la abuzurile și la pretențiile lui Rusanov (care, bunăoară, vrea să citească primul ziarul), dar, în esență, nu manifestă aceeași atenție față de el. În relația lor, Kostoglotov este mereu obiect al focalizării, în timp ce percepția lui se îndreaptă spre alți oameni și spre alte elemente. Oleg Kostoglotov reține, dintre oameni, mai ales femeile. Acestea simbolizează, prin frumusețe și delicatețe, sănătatea și chiar viața, pe care el o redobândește miraculos, după numai două săptămâni
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
elementele naturii, cu interesul și încântarea celui revenit la viață: "cerul trandafiriu", "fuioare de nori albi", "secera subțire a craiului nou", "florile de corcoduș" sau "piersicii înfloriți". Toate acestea, împreună, alcătuiesc, pentru el, "dimineața creației". Kostoglotov se dovedește subiectul unei focalizări preponderent vizuale, aspect care se explică, după cum afirmă Georges Nivat, printr-o îndelungată absență a contactului vizual cu lumea. În același timp, acest detaliu atestă, în concepția criticului francez, și o adevărată "febră de realism"332 manifestată de Soljenițîn. Diferența
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mai clară atunci când privirea lor se îndreaptă spre același "obiect". Astfel, pentru Rusanov, Șulubin este "Bufnița", "cu ochi răuvoitori, umflați", "huhurezul acela nesuferit", în timp ce pentru Kostoglotov interesantă la el este tocmai "fața asta atât de deosebită". Statutul de obiect al focalizării pentru cele două personaje aflate la poli opuși subliniază și faptul că Șulubin este plasat la mijloc tocmai de compromisul de a se supune regimului stalinist, de "a se adapta" pentru a nu-și pierde libertatea. După o viață frustrată
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
se adapta" pentru a nu-și pierde libertatea. După o viață frustrată, acum bolnav incurabil, Șulubin trăiește disprețul de sine pentru că a ales să-și păstreze libertatea exterioară, cu prețul pierderii libertății interioare, a conștiinței. Rusanov apare ca obiect al focalizării în relația cu un alt bolnav din salon, Efrem Podduev. Percepția acestuia din urmă comunică antipatia pentru Rusanov, cauzată de grija excesivă pentru propria persoană, așa cum rezultă din fragmentul următor: Se trezi mironositul ăla cu gogoloi sub maxilar, își scoase
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
simplă, alură de soldat"335. (trad. a.) Devine limpede că percepția fiecărui personaj trădează propriile valori, nivelul intelectual și afectiv, modul de a se raporta la lume și la ceilalți și, nu mai puțin, apartenența lor socială și ideologică. Procedeul focalizării utilizat de Soljenițîn în construirea personajelor își dezvăluie cu adevărat potențialul la nivelul fenomenului mai amplu și mai complex al intersectării acestor percepții, care, completându-se unele pe altele, dau substanță personajelor și, mai mult decât atât, fundamentează lumea narativă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 126. 312 Idem, Gospodăria Matrionei, ed. cit., p. 34. 313 Idem, Mâna dreaptă, ed. cit., p. 96. 314 În problema perspectivei narative, există diferențe de terminologie: viziune (Jean Pouillon, Tzvetan Todorov), focalizare (Gérard Genette) și tip narativ (Jaap Lintvelt). Mai multe puncte comune se observă în modurile în care înțeleg această dinamică G. Genette și J. Lintvelt. Focalizările "zero", "internă" și "externă" corespund, într-o oarecare măsură, tipurilor narative "auctorial", "actorial" și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
314 În problema perspectivei narative, există diferențe de terminologie: viziune (Jean Pouillon, Tzvetan Todorov), focalizare (Gérard Genette) și tip narativ (Jaap Lintvelt). Mai multe puncte comune se observă în modurile în care înțeleg această dinamică G. Genette și J. Lintvelt. Focalizările "zero", "internă" și "externă" corespund, într-o oarecare măsură, tipurilor narative "auctorial", "actorial" și "neutru". În aceste condiții, alegem drept reper teoretic pentru analiză clasificarea lui J. Lintvelt, pentru caracterul ei detaliat, ce permite caracterizarea textelor literare soljenițiene atât de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
deprinderilor (de ex., lungimea frazei, deprinderi de vocabular, structura frazei). În orice caz, pentru acești copii programele de intervenție ar trebui să se concentreze pe creșterea cunoașterii și Înțelegerii copilului a deprinderilor de comunicare socială. Este important de precizat că focalizarea atenției pe comunicare nu este doar responsabilitatea logopedului, ci ar trebui să fie o preocupare pentru toți cei ce vin În contact cu copilul. Dezvoltarea unui program de intervenție pentru copiii verbali cu autism A) Referitor la comportamentele verbale neconvenționale
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
obiectiv sau a metodei prin care acesta va fi atins nu trebuie să se poarte În prezența copilului, iar acest lucru trebuie reamintit familiei de către consilierul școlar. Pentru copilul cu ADHD este esențială o ambianță organizată, previzibilă, ea contribuind la focalizarea minții copilului. Astfel, trebuie respectată o rutină zilnică, evenimente care să se succeadă mereu la fel În viața copilului (orele de masă, de școală, de somn, regulile de igienă etc.). Părinții trebuie să cunoască, pentru a-și ajuta copilul, anumite
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
copilului (orele de masă, de școală, de somn, regulile de igienă etc.). Părinții trebuie să cunoască, pentru a-și ajuta copilul, anumite tehnici de relaxare (exerciții de respirație pe care să le repete cu copilul Înainte de culcare) ca și de focalizare a atenției (ascultarea zgomotelor din jur - ceas, oală care fierbe etc., perceperea mirosurilor, senzațiile tactile, contemplarea unui tablou...). De asemenea, nu de mică importanță sunt exercițiile fizice. Un copil cu ADHD, deci evident hiperactiv, trebuie să practice sporturi mai individuale
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
reface unitatea cercului), primind ca pe o adevărată binecuvântare orice reușită a acestuia. Efectul a fost implicarea tuturor copiilor În „lupta cu obstacolul”, În refacerea unității cercului. d) „sculpturi din corpuri umane” a fost un exercițiu prin care am urmărit: focalizarea atenției asupra propriului corp; conștientizarea conexiunilor dintre unele reacții fiziologice și trăirea anumitor stări psihologice; conștientizarea grupului ca Întreg și Întărirea sentimentului de apartenență la grup; focalizarea Întregului grup pe rezolvarea În comun a unei sarcini; facilitarea contactelor verbale și
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
d) „sculpturi din corpuri umane” a fost un exercițiu prin care am urmărit: focalizarea atenției asupra propriului corp; conștientizarea conexiunilor dintre unele reacții fiziologice și trăirea anumitor stări psihologice; conștientizarea grupului ca Întreg și Întărirea sentimentului de apartenență la grup; focalizarea Întregului grup pe rezolvarea În comun a unei sarcini; facilitarea contactelor verbale și nonverbale. Efectele obținute În urma aplicării exercițiului: au fost realizate conștientizări ale propriilor trăiri realizându-se corelații Între stările fiziologice și stările psihologice: „Sunt trist pentru că sunt foarte
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
unor persoane. Nici elementul "orgoliu" nu poate fi neglijat, însă acesta se manifestă acolo unde găsește teren favorabil. Acest teren interesează acum. Dincolo de aparența unui joc al siglelor, "ghidul" lui Seiler surpinde o dialectică: de fiecare dată, un clivaj produce focalizări ale forțelor politice. O astfel de forță se originează într-o ruptură. Geneza unui partid politic este un fenomen reactiv. De aceea, pentru a cunoaște un partid este necesară găsirea conflictului ce l-a generat. Sau, și invers, dacă vrem
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
integrare, • accentul pe general versus accentul pe specific, • considerarea a doar ceea ce este obiectiv și cuantificabil versus considerarea subiectivului și a noncuantificabilului, • raportarea externă la experți și la cercetătorul în cunoaștere versus raportarea la participarea internă a fiecăruia la cunoaștere, • focalizarea pe control versus focalizarea pe înțelegere, • raportarea la performanța superioară versus raportarea la învățarea de bază, • raportarea la standardizare versus raportarea la aprecierea diversității, • focalizarea pe produs versus focalizarea pe proces (Jacobs și Farrell, 2001). Constatăm, ca și în analiza
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
versus accentul pe specific, • considerarea a doar ceea ce este obiectiv și cuantificabil versus considerarea subiectivului și a noncuantificabilului, • raportarea externă la experți și la cercetătorul în cunoaștere versus raportarea la participarea internă a fiecăruia la cunoaștere, • focalizarea pe control versus focalizarea pe înțelegere, • raportarea la performanța superioară versus raportarea la învățarea de bază, • raportarea la standardizare versus raportarea la aprecierea diversității, • focalizarea pe produs versus focalizarea pe proces (Jacobs și Farrell, 2001). Constatăm, ca și în analiza anterioară a evoluției paradigmelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
experți și la cercetătorul în cunoaștere versus raportarea la participarea internă a fiecăruia la cunoaștere, • focalizarea pe control versus focalizarea pe înțelegere, • raportarea la performanța superioară versus raportarea la învățarea de bază, • raportarea la standardizare versus raportarea la aprecierea diversității, • focalizarea pe produs versus focalizarea pe proces (Jacobs și Farrell, 2001). Constatăm, ca și în analiza anterioară a evoluției paradigmelor esențiale, care definesc identitatea științei educației, că schimbarea de paradigmă este pregătită progresiv în timp, prin acumulări de tensiune între diferitele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în cunoaștere versus raportarea la participarea internă a fiecăruia la cunoaștere, • focalizarea pe control versus focalizarea pe înțelegere, • raportarea la performanța superioară versus raportarea la învățarea de bază, • raportarea la standardizare versus raportarea la aprecierea diversității, • focalizarea pe produs versus focalizarea pe proces (Jacobs și Farrell, 2001). Constatăm, ca și în analiza anterioară a evoluției paradigmelor esențiale, care definesc identitatea științei educației, că schimbarea de paradigmă este pregătită progresiv în timp, prin acumulări de tensiune între diferitele ei elemente (Th. Kuhn
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nivelul componentelor-cheie ale noului mod de comunicare în clasă, prin trecerea de la paradigma behavioristă la cea constructivistă (Jacobs și Farrell, 2001), unde se conturează ca microparadigme, aduse în prim plan: • a autonomiei educatului, • a învățării cooperative, • a integrării curriculare, • a focalizării pe rațiune, • a promovării diversității, • a verificării alternative, • a interactivității educator-educat, • a facilitării condițiilor pentru cercetarea directă • a focalizării pe procesele învățării, • a învățării contextualizate, • a focalizării pe diversitate și diferențe individuale, • a focalizării pe alternative metodologice ș.a. ► Sau este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Farrell, 2001), unde se conturează ca microparadigme, aduse în prim plan: • a autonomiei educatului, • a învățării cooperative, • a integrării curriculare, • a focalizării pe rațiune, • a promovării diversității, • a verificării alternative, • a interactivității educator-educat, • a facilitării condițiilor pentru cercetarea directă • a focalizării pe procesele învățării, • a învățării contextualizate, • a focalizării pe diversitate și diferențe individuale, • a focalizării pe alternative metodologice ș.a. ► Sau este des citată compararea între paradigma clasei tradiționale și cea a clasei constructiviste, în care sunt manifeste trăsături semnificative, cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în prim plan: • a autonomiei educatului, • a învățării cooperative, • a integrării curriculare, • a focalizării pe rațiune, • a promovării diversității, • a verificării alternative, • a interactivității educator-educat, • a facilitării condițiilor pentru cercetarea directă • a focalizării pe procesele învățării, • a învățării contextualizate, • a focalizării pe diversitate și diferențe individuale, • a focalizării pe alternative metodologice ș.a. ► Sau este des citată compararea între paradigma clasei tradiționale și cea a clasei constructiviste, în care sunt manifeste trăsături semnificative, cu rol de microparadigme sau în detalierea paradigmelor prezentate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățării cooperative, • a integrării curriculare, • a focalizării pe rațiune, • a promovării diversității, • a verificării alternative, • a interactivității educator-educat, • a facilitării condițiilor pentru cercetarea directă • a focalizării pe procesele învățării, • a învățării contextualizate, • a focalizării pe diversitate și diferențe individuale, • a focalizării pe alternative metodologice ș.a. ► Sau este des citată compararea între paradigma clasei tradiționale și cea a clasei constructiviste, în care sunt manifeste trăsături semnificative, cu rol de microparadigme sau în detalierea paradigmelor prezentate în capitolele acestui demers vom regăsi alte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acțiuni și decizii, • demonstrarea respectării normelor eficienței prin implicarea efectivă, • adaptabilitatea prin ajustarea planurilor la realitate, • utilizarea spiritului critic, • formularea de întrebări, • stabilirea de priorități, • comunicarea în aflarea de informații și în prezentarea faptelor și a ideilor, • formularea de deschideri, • focalizarea pe calitate, • participarea prin afirmarea punctelor de vedere, • respectarea particularităților celorlalți, • crearea mediului ospitalier, • demonstrarea nivelului profesionalizării, • focalizarea pe grup în realizarea obiectivelor. 2.4. O consecință curriculumul pentru, prin competențe Promovarea unui nou curriculum ca un curriculum pentru, prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
critic, • formularea de întrebări, • stabilirea de priorități, • comunicarea în aflarea de informații și în prezentarea faptelor și a ideilor, • formularea de deschideri, • focalizarea pe calitate, • participarea prin afirmarea punctelor de vedere, • respectarea particularităților celorlalți, • crearea mediului ospitalier, • demonstrarea nivelului profesionalizării, • focalizarea pe grup în realizarea obiectivelor. 2.4. O consecință curriculumul pentru, prin competențe Promovarea unui nou curriculum ca un curriculum pentru, prin competențe este deja o preocupare relativ generalizată, ca expresie a reformelor școlare actuale (Chiș, 2005, pp. 135-165), deoarece
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interpretare, argumentare, fără manipulare, fără impunere. Formularea de așteptări, rezultate, moduri de acțiune. • Afirmarea rolului de consilier, îndrumător, ghid, stimulator. • Influențarea prin modul de formulare, provocare, audiere. • Integrarea noilor tehnologii de informare în cunoaștere. • Coordonarea afirmării ideilor, întrebărilor, soluțiilor afișate. • Focalizarea pe moduri de cunoaștere, participare alternative. Aplică leadershipul prin • Proiectarea condițiilor contextului, acțiunilor, procedurilor, rolurilor, instrumentelor, oportunităților. • Organizarea resurselor, proceselor, etapelor, strategiilor. • Gestionarea obiectivelor, conținuturilor, mijloacelor, stilurilor, siRoluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului tuațiilor, obstacolelor. • Coordonarea rolurilor, modurilor de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
valorificare a reușitelor sau a erorilor. Prin implicațiile sale metodologice, nu simple în aplicare, constatăm că această paradigmă este acceptată de către numeroși practicieni doar ca metodă de organizare (în sensul larg) altfel a instruirii. Sensul ei este văzut doar ca focalizare pe modul de activitate, pe educat și pe procesele învățării, în situații reale aduse în clasă, iar nu pe conținutul de învățat propriu-zis transmis, ci utilizată ca mijloc în exersarea dimensiunilor dezvoltării. În funcție de aceasta, educatorul își adaptează obiectivele, resursele, organizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]