1,627 matches
-
Alfredo. Ore de repaos (1854) sau publicată în „Albumul literar” și în „Secolul”. Versificatorul este influențat până la epigonism de Gr. Alexandrescu și de D. Bolintineanu ori îl imită jalnic pe Byron. După 1870 L. scrie, semnând Laerțiu, cronici literare și foiletoane dramatice în „Românul”, „Telegraful”, „Alegătorul liber”. Considerat de Al. Macedonski drept unul dintre primii săi îndrumători întru poezie, L. a avut mai mult faima decât substanța unui cronicar exigent, meticulos, care nu se lasă intimidat de nume consacrate în epocă
LAZARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287759_a_289088]
-
Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Numai o parte din această publicistică a intrat în alcătuirea volumelor Études sur la littérature roumaine contemporaine (1937), Profiluri literare franceze (1945), Eseuri (1971), Eseuri literare, filosofice și artistice (1982), Eseuri și foiletoane critice (1982) și Ultime eseuri (1985). Interviurile și dialogurile adunate în Lumea de mâine (1945), Orizonturi spirituale (1968) și Lumea de azi (1980) oferă documente de biografie intelectuală a unor personalități reprezentative, dar și, discret sugerate, posibile modele de împlinire
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Arta suprarealistă, București, 1973; Essai sur la condition humaine, București, 1973; Eros, București, 1974; Ion Sava, București, 1974; Lumea de azi, Iași, 1980; Permanențele clepsidrei. Încercare asupra întrebărilor ultime, București, 1981; Eseuri literare, filosofice și artistice, București, 1982; Eseuri și foiletoane critice, București, 1982; Destinul Aïsei, București, 1983; Luminile Capricornului, București, 1983; Ultime eseuri, București, 1985. Traduceri: Joseph von Eichendorff, Din amintirile unui pierde-vară, pref. trad., București, 1946; Lev Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici, introd. trad., București, 1946 (în colaborare cu
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Reacții, 73-78; Grigurcu, Idei, 121-125; Martin, Metonimii, 377-381; Dimisianu, Valori, 160-164; Ungheanu, Arhipelag, 338-345; Cristea, Domeniul, 374-383; Iorgulescu, Al doilea rond, 116-125; Ștefănescu, Preludiu, 281-284; Georgescu, Volume, 161-165; Simion, Scriitori, I, 723-726; Stănescu, Jurnal, 250-255; Mihăilescu, Conceptul, II, 137-143; Dobrescu, Foiletoane, I, 98-109; Cristea, Faptul, 303-308; Zaciu, Lancea, 185-189; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 305-310; Zaciu, Cu cărțile, 171-180; Grigurcu, Critici, 313-330; Felea, Prezența, 44-59; Grigurcu, Între critici, 200-203; Steinhardt, Critică, 200-204; Ioan Buduca, Miracole raționale, ST, 1983, 9; Manea, Contur, 118-127; Cristea
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
tipologiei discursului critic și o orientare tot mai substanțială spre metodele critice contemporane. Din 1983 publicația își diversifică sumarul, acum inițiindu-se rubrici precum „Puncte de vedere”, „Repere fundamentale”, „Ancheta noastră”, „Restituiri”, „Dialogul artelor”, „Cronica edițiilor”, „Breviar”, „Aqua forte”, „În foileton”, „Biblioteca de poezie românească”, „Confesiuni literare” ș.a. Ultimele decenii aduc modalități critice noi, de la arhetipologie și critică psihanalitică la antropologie culturală, critică simbolică, structuralism, fenomenologie ș.a. După 1990 rubricile cele mai interesante sunt „Poetică”, „Mythos și logos”, „Controverse”, „Opinii”, „Evocări
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
Constantin Coroiu, Dialoguri literare, I, Iași, 1976, 122-131; Iorgulescu, Al doilea rond, 134-141; Raicu, Critica, 446-457; Regman, Colocvial, 13-19, 83-84; Săndulescu, Continuități, 271-273; Ștefănescu, Preludiu, 275-280; Dimisianu, Opinii, 151-156; Georgescu, Volume, 157-160; Raicu, Practica scrisului, 412-420; Ungheanu, Lecturi, 285-291; Dobrescu, Foiletoane, I, 119-123; Mihăilescu, Conceptul, II, 132-137; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 138-153; Cristea, Faptul, 309-313; Popescu, Cărți, 156-159; Raicu, Contemporani, 198-203; Sângeorzan, Conversații, 274-277; Zaciu, Lancea, 57-62, 190-196; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 313-322, 399-403; Grigurcu, Critici, 331-338; Iorgulescu, Critică
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
cu multă, chiar cu prea multă ușurință, trece de la articole pe teme politice, sociale, economice, culturale la beletristică - poezii, schițe satirice, impresii de călătorie, traduceri, găzduite fie în volume, fie în publicații precum „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Revista română”, „Album macedo-român”, „Revista contimporană”, „Familia”, „Literatorul”. Împreună cu G. Baronzi, face să apară, în 1859, foaia politică, literară și științifică „Zioa”, cu existență efemeră. Mai mult succes va avea cu „Revista Carpaților” (1860). În cărticica de versuri Ceasurile
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
și notele de călătorie De la Tobolsk până în China ale spătarului Nicolae Milescu (1888). A mai tălmăcit poeme și piese de teatru de Voltaire (Zaira), Lamartine (Moartea lui Socrat), Milton (Din Paradisul pierdut), Molière (Mizantropul), Byron (Visul lui Lord Byron, în „Foiletonul Zimbrului”, 1855), Alfred de Musset (Namuna, în „Revista Carpaților”), Racine (Athalia și Phedra), Corneille (Horațiu), Victor Hugo (fragmente din Ruy Blas, în „Literatorul”, 1881), Théodore de Banville (Socrate și femeia sa, Sărutarea). Realizează și alte versiuni, din scrierile lui G.
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
preferate din acești ani se află și cărțile populare, Alexandria, Esopia și Halima. Tot acum îi descoperă pe Gustave Flaubert și pe N. V. Gogol, cu al cărui Taras Bulba în buzunar a umblat luni de zile. După modelul romanelor în foileton ale lui N. D. Popescu, pornește să scrie istorisiri haiducești (pe una dintre ele, Florea Corbeanu, avea să i-o confiște profesorul de franceză). Haiducul Iancu Jianu îl va inspira pentru compunerea unui text dramatic. Editează o revistă poligrafiată, „Aurora
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Davidescu, Teodor Murășanu, Ion Th. Ilea, Al. Iacobescu, Miron Radu Paraschivescu, Valeriu Bora, Zaharia Stancu, Ecaterinei Pitiș, lui Ștefan Bezdechi, D. Gherghinescu-Vania, Bogdan Amaru, George Voevidca, Cicerone Theodorescu, V. Copilu-Cheatră, Radu D. Rosetti. În același timp Ion Agârbiceanu dă, în foileton, romanul Răbojul lui Sf. Petre (1931) și povestirile În taină și Amintirea (1927). Proză mai semnează Teodor Murășanu, Al. Lascarov-Moldovanu, N. Pora, iar dramaturgie D. Psatta. Până în 1926 majoritatea articolelor de critică și teorie literară sunt scrise de G. Bogdan-Duică
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
332-335; Mihai Zamfir, Ironia contemporană: condiția ei stilistică, VR, 1978, 7-8; Negrici, Figura, 111-135; Iorgulescu, Firescul, 197-201; Zaciu, Lancea, 108-115; Cristea, Faptul, 223-228; Popescu, Cărți, 135-138; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 226-230; Culcer, Serii, 184-190; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 181-185; Dobrescu, Foiletoane, II, 93-100; Moraru, Semnele, 209-213; Tomuș, Mișcarea, 247-250; Simuț, Diferența, 142-145; Ciobanu, Opera, 236-240; Gheorghiu, Reflexe, 22-28; Manolescu, Arca, III, 233-241; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 209-211; Liviu Petrescu, Roman și intertextualitate, ST, 1984, 12; Manea, Contur, 53-56; Titel
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Botoșani (1952-1955) și Facultatea de Medicină din Iași (1956-1962). Până în 1967 practică medicina la Stănceni, de unde se va transfera la Botoșani. Face studii de specializare la București (1967-1970). În septembrie 1977 emigrează în Israel. Colaborează, începând din tinerețe, cu schițe, foiletoane, versuri umoristice la „Urzica”, „Informația Bucureștiului”, „Flacăra Iașului”, „Zori noi”, „Clopotul” și „Contemporanul”, iar în Israel la revistele „Facla”, „Orient Expres”, „Tribuna”, „Izvoare”, „Revista mea” (în care ține rubricile „Sfaturi medicale” și „Umor”). Este membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
contextului spiritist: „Pentru noi rămân ca axiomă vorbele lui Schelling: «Orice lume spirituală trebuie să fie În felul ei tot atât de fizică pe cât lumea noastră cea fizică În felul ei este spirituală»”2. Iar de aici ar trebui să coborâm la foiletoanele despre spiritism scrise de Asachi, În aceeași Albină românească... Marea turnantă invizibilătc "Marea turnantă invizibilă" În gigantica și ilizibila istorie a descoperirii și explorării intimității prin literatură, poate că nuvela are o poziție absolut atipică. Faptul că Zerlendi Își continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
câte va avea revista. Seria, prefigurând cvadruplul debut editorial din 1904, continuă cu un fragment din romanul Șoimii (În tabăra cazacilor), urmat de Moș Simion (din Dureri înăbușite), de Claca (fragment din Crâșma lui Moș Precu), precum și de tipărirea în foileton a romanului Floare ofilită. În ciuda prezenței unor noi comentatori, cum ar fi Ovid Densusianu, Vasile Pârvan, G. Bogdan-Duică, Alexandru Lapedatu, Artur Gorovei, revista este treptat acaparată de personalitatea dominatoare a lui N. Iorga, care ajunge adesea să confunde, în textele
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
decenii postbelice, în colecția „Povestiri științifico-fantastice”, în 1962. Textul de debut, Cătălina, este o derivare liricoidă din Luceafărul eminescian, cu specificarea că disponibilitatea cosmică a lui Hyperion este preluată, literal, de un astronaut. Cu romanul Proba tăcerii (1965), publicat în foileton în aceeași colecție, prozatorul descoperă posibilitatea brodării unei trame SF pe un scenariu de policier. Se remarcă efortul coagulării unei recuzite specializate și a jargonului care o identifică, dar rezultatele nu ies din câmpul gravitațional al literaturizărilor proprii epocii. Între
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
retragere resemnată de patru ani. Reapare sub îngrijirea aproape a acelorași redactori, care și-au urmat activitatea lor la cotidianul «Rampa»”. Rubrici: „Scena artistică”, „Scena bibliografică”, „Scena literară”, „Scena teatrală”, „Scena muzicală”, „Scena răutăcioasă”, „Scena bucureșteană”, „Scena sportivă”, „Scena feminină”, „Foiletonul «Scenei»”, „Varietăți”, „Programul spectacolelor”. Sunt inserate versuri de Mihail Săulescu, V. Demetrius, Zaharia Bârsan, G. Rotică ș.a., iar din poezia lui D. Anghel, omagiat în articolul Petale pentru Anghel de Geri Spina, se reproduce Paharul fermecat. Se publică proză de
SCENA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289544_a_290873]
-
de libertate, solidaritate, cultură, patriotism, din perspectivă deterministă, dar și prin prisma unui umanitarism creștin, au fost adunate de S. în volumul Realități, apărut în 1894. Încercarea de roman istoric Inimi de femeie. Strănepotul lui Țepeș, publicată în 1904-1905 în foiletonul ziarului „Adevărul”, e o construcție compozită, cuprinzând cam tot ce intră în rețeta genului: secvențe etnografice (nunta, botezul) și folclorice (legenda Meșterului Manole, miracolul icoanei făcătoare de minuni), aventură complicată, amintind romanul de mistere, scene erotice, momente de exaltare eroică
SCORŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
despre tinerii poeți Grigore Hagiu, Gheorghe Tomozei, Cezar Baltag. Alături de cele rezervate literaturii, ziarul a avut și alte rubrici culturale: „Note bibliografice”, „Cronica teatrală” (susținută de Andrei Băleanu, Vicu Mîndra, Călin Căliman, D. Costin, Aurel Baranga), „Carnet cultural”, „Panoramic cultural”, „Foileton”, „Carnet muzical”, „Cronica filmului”, „Pe ecranele cinematografelor”, „Viața culturală”, „Adnotări”, „Carnet plastic”. Opiniile exprimate căpătau greutate prin caracterul oficial al ziarului de partid care, ca instrument al puterii, a impus și consolidat așa-zise valori sau, invers, a marginalizat sau
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
în sfera teatrului - este bibliotecară la Teatrul Național din Timișoara (1955-1964), apoi la Teatrul de Stat German (1964-1970). Traduce și prelucrează piese pentru nevoile scenei, scrie circa o mie cinci sute de cronici de film, publică poezie și proză în foiletoanele ziarelor germane din țară și în antologii etc. Vremelnic practică gazetăria, ca redactor la „Neue Banater Zeitung” (1970-1972), renunțând însă curând. Se dedică transpunerilor în limba germană, selectând atât scrieri din limba română, cât și din maghiară (de menționat sunt
SCHARF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
ironică și corozivă a lui S. exprimă, cum spune Radu Cosașu, „hazul și tristețea ghetto-dacă”, plasându-l oarecum în sensul unei tradiții ilustrate de Tudor Arghezi (ca foiletonist) și mai ales de I. L. Caragiale. Între contemporani, scrisul lui, transpus în foiletoane, cronici fanteziste, secvențe dramatice etc., își află spirite congenere în Al. Mirodan, Radu Cosașu, Ion Băieșu. Glosarea ironică pe marginea miturilor iudaice nu semnifică, plasate în cotidianul israelian, o abjurare. Dimpotrivă, este o formă de adeziune, cenzurată însă de o
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
În raport cu aceste limite, care motivează și poziția S. față de climatul în care s-au dezvoltat literele românești, cu suișuri și coborâșuri care nu au fost evidențiate cum se cuvine și nici motivate suficient, E. Lovinescu exprimă, într-o suită de foiletoane, fie „principiul bunăvoinței față de fenomenul literar”, de neevitat într-o istorie ca a noastră, fie postulatul obligației de a impune noi talente: „O revistă are datoria să caute și elemente tinere. Descoperind un singur talent, și-a îndeplinit menirea cu
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
numărul 3/1919, o intervenție critică a lui Tudor Vianu (O ideologie feminină. Noua feminitate). Texte din Femeia în fața oglinzii vor fi incluse apoi în sumar număr de număr, ceea ce îi dă ocazia lui E. Lovinescu să scrie un prim foileton critic despre Hortensia Papadat-Bengescu (17/1919). Mai sunt găzduite fragmente din Balaurul, Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, precum și proze scurte, iar opera marii prozatoare e comentată de F. Aderca sau de Anton Holban, alături de mai vechii exegeți, care
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
literaturile. Primul dintre acestea era Dracul șchiop de Lesage, din care s-au tipărit câteva capitole, într-o transpunere destul de cursivă. S-au mai tradus romanul de aventuri Pieile roșii al lui Paul Duplessis și fragmente dintr-un alt roman foileton de epocă al scriitorilor A. Sirven și H. Leverdier, O dramă la mănăstire. Toate aceste traduceri îi aparțin, probabil, lui Th. M. Stoenescu, editor al revistei și proprietar al tipografiei care o realiza. R. Z.
SEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289590_a_290919]
-
septembrie și 27 septembrie 1892. Continuă numerotarea „Trompetei Covurluiului”. Director este G. Georgiade Heleujanu, care scrie și articole cu caracter politic, într-un stil demagogic și cu frecvente greșeli gramaticale. Apar câteva schițe neiscălite, fără valoare. Se republică însă, în foileton, romanul Thalassa al lui Al. Macedonski. Printre numeroase versuri lipsite de însemnătate, cele mai multe anonime, altele aparținând Elizei Mustea, sunt găzduite adesea poezii de Th. M. Stoenescu. O cronică a vieții muzicale gălățene, redactată de Fantasio, semnalează preocupările artistice ale gazetei
SENTINELA DUNAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289620_a_290949]
-
H. Grandea, ziarul include în coloanele sale și literatura. Afară de cronici în versuri, mai sunt tipărite pamflete care parodiază discursurile politice ale conservatorilor. Se reproduc poezii de G. Coșbuc, Miron Pompiliu, P.V. Grigoriu, Mihail Belador, Ion Cătina, Petre Rășcanu. În foileton apare o povestire polițista. Cu toate că, pentru a lovi în adversarii politici, redacția a privit cu circumspecție strângerea unui fond pentru ajutorarea lui Mihai Eminescu, după o vreme și-a schimbat atitudinea, publicând știri despre starea sănătății poetului și despre rezultatele
SENTINELA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289623_a_290952]