973 matches
-
5 mm. (Pl. VII, fig.9 ) 2 Paromalus flavicornis Herbst Negru lucios, cu antenele și picioarele roșii. Se deosebește de specia precedentă prin forma corpului care este îngustată anterior și posterior, fiind lățită în partea mediană. Sub scoarța esențelor de foioase și conifere. l=1,5-2,2 mm. 4 Subfamilia Hololeptinae Cuprinde un singur gen monotipic. 18 Genul Hololepta Paykull în fauna noastră o singură specie. Hololepta plana Sulzer Baza capului are câte o tăietură laterală foarte adâncită. Fruntea netedă, nepunctată
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de stejar, În lungime totală de 10.000 de metri, proiect pentru care Primăria a oferit un acont de 300 de lei Serviciului grădinilor . Numai că responsbilii acestei operațiuni nu au luat În calcul lipsa de rezistență a crengilor de foioase, astfel Încât, la 8 octombrie Serviciul grădinilor raporta că „frunzișul de stejar a Început a Îngălbeni” și cerea suplimentarea crengilor de brad . Răspunsul venit din partea Primăriei se Încadrează În același registru tragi-comic, N. Gane solicitând ca până la venirea cetinei să se
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
de altitudine. Arealul respectiv este acoperit, începând din partea înaltă, cu o vegetație ierboasă perenă, capabilă să reziste de la un an la altul sub zăpadă și de păduri. Arborete pure de conifere, păduri de amestec (pin și arțar) și păduri de foioase (specii de stejar și de arțar), ca și o vegetație arbustivă reprezintă vegetația spontană aflată în regim de conservare. În egală măsură, sunt conservate ecosisteme lacustre ca și agroecosistemele aferente zonelor locuite. În acest din urmă caz, beneficiază de statutul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o stare de echilibru dinamic. Intervalul de refacere este, în general, la fel de îndelungat. Spre exemplu, instalarea glaciației cuaternare a impus în emisfera boreală deplasarea a întregului ecosistem forestier de conifere la latitudini temperate și la altitudini corespunzătoare astăzi pădurii de foioase. Desigur, aceste deplasări au fost resimțite diferit în ecosistemele respective și nu toate elementele structurale au rezistat adaptându-se. Odată cu acestea s-a modificat, cu pierderi și înlocuiri, funcționalitatea sistemică. Totuși, în intervale de zeci de mii de ani, sub
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
am învățat anterior. În continuare un elev sau învățătorul citește expresiv bucata de lectură. În fața clasei va fi așezată o planșă pe care este desenat un masiv muntos unde se văd treptele ce trebuiesc urcate până în vârful muntelui (pădurile de foioase, pădurile de conifere, pășunile alpine, zona de piatră). De asemenea au desene cu animale decupate care pe parcursul discuțiilor vor fi așezate pe planșa respectivă la înălțimea la care trăiesc. Lecția poate fi îmbogățită dacă o parte din elevi au căutat
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
geografic al județului Dorohoi din 1891 se menționa că pădurea de la Hudești este vestită în întreaga plasă atât prin întindere și frumusețe,cât și prin calitatea lemnului de construcții. Pădurile care se află în partea de nord a comunei, conțin foioase în care predomină fagul, stejarul, dar mai ales carpenul și plopul apoi paltinul, frasinul, teiul și salcia, jugastru și ulmul care în ultima perioadă a început să se cam usuce. Spre Baranca și mai ales în Lunca Prutului crește răchita
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vegetale de luncă, iar pe cursul Bașeului apar asociații de sărătură cu vegetație caracteristică acestor locuri. Lângă curtea fostului boier, Ion Frank, se află ca rezervație naturală, parcul dendrologic. în acest parc pot fi văzute specii de conifere și de foioase, unele rare, aduse de boier, plantate și îngrijite aici. Au existat aici și mai multe alei de tei, dar a rămas una singură, scăpată ca prin minune de mâinile dușmanilor. Mai jos spre iazul Velniței era livada boierească cu meri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca pășune. Aici era o gospodărie izolată de sat, precum și adăposturi pentru animale și pentru oamenii care le îngrijeau. Tot Odăiță se numește și locul dintre partea de est a satului Mlenăuți și tarlaua La Cățăl. Pădurea lui Pușcașu-pădure de foioase situată în partea de nord a comunei între satele Alba și Baranca. Numele îi vine de la pădurarul care răspundea de această pădure. Pădurea Găureanca-pădure situată la sud-vest de satul Alba în care s-au făcut și gropile de pâine. Pădurea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
partea de nord a comunei între satele Alba și Baranca. Numele îi vine de la pădurarul care răspundea de această pădure. Pădurea Găureanca-pădure situată la sud-vest de satul Alba în care s-au făcut și gropile de pâine. Pădurea Șândrilita-pădure de foioase situată la nord de comuna Hudești. Numele îi vine de la casa pădurarului care avea casa în pădure și era acoperită cu șindrilă. Pădurea Ursoaia-pădure de foioase cu mai mulți arbori de esență tare. Numele îi vine de la ursoaica care trăia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satul Alba în care s-au făcut și gropile de pâine. Pădurea Șândrilita-pădure de foioase situată la nord de comuna Hudești. Numele îi vine de la casa pădurarului care avea casa în pădure și era acoperită cu șindrilă. Pădurea Ursoaia-pădure de foioase cu mai mulți arbori de esență tare. Numele îi vine de la ursoaica care trăia aici cu puii ei. Pădurea Floroi-pădure situată la vest de satul Alba. Numele îi vine de la florile mari de soc ce înfloresc aici. Pârâul Bașeu-pârâu ce
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înseamnă pământ nelucrat. țurcani (Pe țurcani)-deal înalt în apropierea locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și păduri de conifer, așa cum nu întâmplător, din motive similare, populațiile R1a s-au îndreptat și spre Câmpia Germano Polonă și Scandinavia. Spre deosebire de populațiile Hg R1a, triburile Hg R1b au căutat să ocupe zone pielnice agriculturii și cu păduri de foioase. 117 Teza are la bază însăși realitatea geografică, respectiv strângerea regiunii, de jur împrejur, între brațele muntoase ale Carpaților. 118 Pe parcursul istoriei, au mai existat astfel de vehicule lingvistice: franceza, pentru trecutul mai recent, și engleza, pentru prezent. 119 Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
1990. Important pentru turism este nu numai suprafța ocupată cu păduri, dar și structura acesteia. În principal, pădurile din Carpații Meridionali se compun În mod obișnuit din trei specii cum ar fi: molidul, bradul și fagul, combinat și cu alte foioase, care dau naștere la peisaje specifice. Această specificitate apare Într-o puternică evidență atît În sezonul rece (prin căderea frunzelor la foioase) dar și În cel cald și de toamnă. Deci avem pe de o parte peisaje diferite În funcție de altitudine
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
compun În mod obișnuit din trei specii cum ar fi: molidul, bradul și fagul, combinat și cu alte foioase, care dau naștere la peisaje specifice. Această specificitate apare Într-o puternică evidență atît În sezonul rece (prin căderea frunzelor la foioase) dar și În cel cald și de toamnă. Deci avem pe de o parte peisaje diferite În funcție de altitudine, de structura fondului forestier, iar În al treilea rînd de anotimp. 2.7.4. Situația resurselor turistice de ordin antropic din Carpații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
conform Legii nr. 31/1991. Începând cu acest an, activitatea de prelucrare a firmei se dezvoltă pe platforma actuală din orașul Ghimbav, în imediata apropiere a Brașovului. La început s-a realizat cherestea de rășinoase, apoi s-a trecut la foioase, pentru ca, treptat, fagul să devină esența principală în producția de cherestea a firmei. Prin investiții succesive de amploare, Forex a construit o fabrică modernă de cherestea uscată cu o capacitate de producție de peste 1500 m3/lună, ceea ce o înscrie în
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
drum înapoi! tu ignori lumina vremii în călătorii sparți în rîndurile de manifestări, aplatizați pe convenția călătorului, Cîmpulung Est în înălțimea burete cu nori, scade muntele care viețuiește teșit, în propria sa umbră Zamolxe redispare corp de brad, val de foioase, unda diminuările în lungul șoselei și pe șarpele feroviar, fiți înțelepți ca șerpii, blînzi ca porumbeii! petrografia Subcarpaților pietriș în maluri, păstrăvărie, cețurile continuă lume, aerul munte lăsat în ele, spațiul ființei, care etnic este, pe măsura feroviară, Frasin noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
depresiunii, bancheta din spate neted din capac de ladă, ține scule ori piese de schimb dedesubt, baia de mulțime în papamobilul incognito, rîul Talna, orizontul faptă de culmi și se tratează în sepia, Orașu Nou comună rurală, Ocolul silvic Livada foioase termofile, crengile de salcîm unde scapă lumină, blazare, turațiile de motor pentru care s-au pregătit toropiți și lasă șoferul tăcut pe colac, tăietura de altă croială de rai silvic primită cu moțăieli, Mănăstirea Portărița 2 km piemont, afundul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
satele integrate cîndva la exponate despuiate de codri, locomotiva 40-0078-02 tractează personalul Teiuș Deda Brașov, locomotiva împingătoare intersecția spre Bălan, stînele de brazi la păscut trec dintr-o parte într-alta, pe fundul văii prefaceri în amestec, foile verzi între foioase desfrunzite, lopeți cu tăișul în sus, e vis, dar să nu crezi că s-au adunat toate, sînt și urme de neurmărit, multiple, sînt și extreme estetice ori de alt soi, nu le-ai prins decît pe domenii! cariera de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
soare din raze cu sutura urmelor, cerb vegetal malul în Mureș, cenușiul oglinzii limbile albe curg sloiuri, expunerea în sfîrșit convenabilă studenților, am adormit cu toții! defileul aflorimente la stratul de locuire Lunca Bradului, mușchi precipitat de stînca umbrei, scăzut în foioase și lăstărișuri Răstolița, fuga verde a înfundat despicături în văi, crînguri, apucă și pe șes, ieșim, respiră și fac semne în numele arborelui loc, puterile înmulțite ale zăpezii, Deda de ce se schimbă cerul cînd relieful se schimbă? zăpada proaspătă, stare medie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
învățat nemțește! Valea Strîmbă, ce legătură spre Moldova, personal, accelerat? fetele peste tot, cosmosul dozat pe extreme, Voșlăbeni cu o cheie franceză în mînă, de aici era bătrînul, anomalia cuști locuințele, norii fețe de depresiune, în relația cu sursa noastră foioasele, tata ne arată casa bunicilor, în jos pădure de brazi în amestec, pacea interfluviului pată de nor, Mureșul pornea prea multe, rîu de porniri, secvență fără început cabana 77, turism garanția planetei, Izvoru Mureșului din mare de verde, de sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
gospodină la canton, ți-au ieșit roșiile, halta Borz biserica albă, mai e de tencuit, porumbul petice îngrămădite ca și casele, Uileacul Beiușului/Uileacul de Beiuș variante, prăpăstiile de defileu dau înapoi de cîmp, dealurile goale după cheile împădurite cu foioase și benzi de conifere, Șuncuiuș sau Ioaniș și o inscripție bilingvă, Finișul sălbăticia în lăstărișuri, prunii îndoiți de rod, Beiuș turlele bățoase, Apusenii dimpotrivă în lanțuri, ce mișcare sufletească să-i prindă în plasa nici îmbrăcați nici dezbrăcați, nici antropoizi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pereții culoarului, tot lasă și ridică piciorul de pe frînă, pe ambreiaj, sucește tot cu volanul, "Păstrați Andi ecoparc PRZ Curățenia", etalonul normal a răscolit în Apuseni măsura, munți rohmani ce veți veni! brazi brădetul plantat, pășune, fîneață și pîlc de foioase pe 200 de metri din cartierul de blocuri, trei minute de mers pe jos, iar pămîntul pietros, nici cartofi, nici flori, firul văii pîrîu în întuneric, cinci-șase case, araci de fasole două petice, urcă, microbuzul exact în curbă, LEA nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
copleșește ca apa în îngheț, e harul drapelul țării, aduce culoarea, România baza cromaticii cu Ciadul, Andorra, Grădina Maicii Domnului prin biserica bucurie de fată mare luminată, ea bate galben valea, fuge cu lucrurile țepene zăpezi, explozia copacilor în arma foioase, coniferele fac implozie, Goioasa impiegata dînd înapoi, piatra tunelului ieșirea în altă lume, rătăcirea Sinai Sinaia, podul metalic drum în arcul poalele pădurii, plămînii pe dealuri zdrențe, inima hipertrofică, halta Caralița hidrocentrală, organele adăugate tot atavice sînt, ninge, deșertul om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
încolo, dar să mă întorc la muchia Tărâța și la frumusețile ei. Poteca urcă mai întâi în stânga foarte abrupt vreo 150 metri până ce ajunge într-un fel de șea, apoi pieptiș în dreapta, direct spre crestele Făgărașilor, printr-o pădure de foioase, de unde au fost retezate mai multe exemplare mari în urmă cu vreo 20 de ani, mai ales în dreapta potecii. Astfel că lumina ajunge la sol oarecum din această direcție, creând o imagine feerică a zonei. Toată coasta este brăzdată de
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
simți mic și neajutorat în fața puterii naturii. De multe ori mă gândeam ce peisaje ar putea prinde pe pânza sa un pictor ce-și instalează șevaletul într-o asemenea zonă, mai ales toamna, când contrastau culorile ruginii ale pădurii de foioase, cu verdele închis al coniferelor, și cerul de un albastru ce nu-l poți prinde pe pânză decât doar ca o impresie de moment, căci culorile se schimbă în funcție de momentul zilei, astfel este foarte greu să faci un tablou care
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]