1,177 matches
-
alocă membrului producător cu al doilea număr de voturi repartizate și așa mai departe până la repartizarea tuturor voturilor rămase. (4) În sensul calculării repartizării voturilor conform alineatului (2) litera (b) din prezentul articol, "resurse de păduri tropicale" înseamnă pădurile de foioase dese productive conform definiției Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). (5) Voturile membrilor consumatori sunt repartizate după cum urmează: fiecare membru consumator deține inițial un număr de zece voturi; restul voturilor se repartizează proporțional cu volumul mediu al importurilor
jrc2944as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88099_a_88886]
-
să poată fi împletite, întrețesute sau supuse unor procese similare; ea cuprinde paiele, nuielele de răchită sau de salcie, bambusul, stuful, trestia, benzile de lemn, fâșiile din alte vegetale (de exemplu: rafie, fâșii înguste sau benzi provenind din foi de foioase), scoarța de copaci, fibrele textile naturale nefilate, monofilamentele și fâșiile și formele similare din materiale plastice și fâșiile de hârtie, cu excepția pielii tăbăcite și pielii reconstituite, fâșiile de pâslă sau de materiale nețesute, părul uman, părul de cal, șuvițele și
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
L. destinate plantării, altele decât semințele, originare din SUA sau Brazilia 39. Copacii și arbuștii, destinați plantării, alții decât semințele și plantele pentru culturile de țesuturi, originare din țări altele decât cele europene și mediteraneene 40. Copacii și arbuștii de foioase, destinați plantării, alții decât semințele sau plantele pentru culturile de țesuturi, originare din țări terțe altele decât cele europene și mediteraneene 41.Plantele anuale și bienale, altele decât gramineele, destinate plantării, altele decât semințele, originare din țări altele decât cele
jrc4580as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89746_a_90533]
-
cu burtă galbenă - Bombina bombina. 2.3.3. Habitate și ecosisteme În situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare se găsesc următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: 62C0* Stepe ponto-sarmatice pe o suprafața de aproximativ 98,8%, 40C0* Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, pe o suprafața de aproximativ 1%, și 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase Molinion caeruleae, pe o suprafața de aproximativ 0,2%. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare se remarcă printr-
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
de munți și desigur de ceea se transmit acele viscole. Vegetația este ca un desert rece. Cam totul este uscat în zona de câmpie iar în zona de pădure, deal și munte este foarte multă vegetație, în general pădure de foioase și, desigur, fructe că zmeura, căpșuni, vișine și multe altele. Până în 1920 a fost reședința comitatului Hunedoara, apoi a județului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicția Curții de Apel Cluj, până la desființarea curților de apel în
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
terenului, a solului și a climei. Pădurile ocupă 80% din suprafața localității. Depresiunea Baia Mare face parte din arsenalul pădurilor de foiase (fag, carpen, stejar) - astăzi în mare parte defrișate și înlocuite de culturi agricole și pajiști secundare. Etajul pădurilor de foioase se întinde pe altitudini cuprinse între 300 și 1200 m, formând un brâu verde în jurul orașului. Pe râma depresiunii Baia Mare predomina pădurile de gorun în amestec cu carpen. Pădurile de fag și carpen ocupă versanții vestici și sudici ai munților
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200-500 m. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitații bogate și oscilații mai mici de temperatură decât în Podișul Transilvaniei. Aceasta face ca împrejurimile orașului să fie bogate în păduri de foioase, creând un ecosistem favorabil dezvoltării turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2,5°C, iar a lunii iulie este de +19,3°C. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Zalău se ridică la 56.202 locuitori, în
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
maselor de aer care determină anumite caracteristici în inducția fenomenelor meteorologice și climatice. În împrejurimile orașului se găsește atât vegetație specifică zonei dealurilor, cât și cea caracteristică zonei de luncă. Suceava și teritoriul înconjurător aparțin în întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-Ilișești. Subarboretul acestor păduri este format din lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina), sânger (Cornus
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
grade Celsius, pe timpul verii cu o temperatură medie anuală de 9,2°C, iar precipitațiile anuale au o valoare de 654 m cubi. Vânturile cele mai frecvente bat pe direcția vest și sud - vest. Vegetația este specifică zonei temperat-continentale: conifere, foioase, plante urcătoare dar și plante rare care se află în rezervația Perchiu (sit SCI), arie naturală protejată inclusă în situl de importanță comunitară - Dealul Perchiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Onești se ridică la de locuitori, în scădere
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
Științele Naturii Prahova, drept obiectiv cu regim de protecție strictă. Acesta deține un patrimoniu botanic secular: paltin argintiu, stejar roșu american și alte specii arboricole. Poziția geografică a orașului îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase. Printre plantele ce trăiesc în acestea se numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
ponto-sarmatice; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Stepe ponto-sarmatice; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; Vegetație forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu "Salix alba și Populus alba". Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
fitogeografic, Austria aparține provinciei central-europene din regiunea Circumboreală a regatului Boreal. Conform WWF, teritoriul Austriei se poate împărți în patru ecoregiuni: pădurile de amestec central-europene, pădurile de amestec panonice, pădurile de amestec și de conifere din Alpi și pădurile de foioase vest-europene. Cea mai mare parte a Austriei se află în zona de climă temperată-rece în care predomină vânturile de vest umede, cu nuanțe în funcție de localizare și altitudine. Cum peste jumătate din țară este dominată de Alpi, clima alpină predomină. În
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
iar precipitațiile și nebulozitatea sunt reduse. Temperatura medie anuală este de 10 °C. Iernile sunt blânde. Primul îngheț se produce - în medie la sfârșitul lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la sfârșitul lui martie. Printre plantele care cresc în pădurile de foioase din preajma localității, pe lângă dedițel, ciulin și păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure. În această zonă, petrolul există în subsol
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
fapt, vegetația pajiștilor, pe lângă faptul că reprezintă o sursă inepuizabilă de furaje, de care este legată dintotdeauna tradiția creșterii animalelor pe aceste meleaguri, are un rol important în prevenirea și combaterea eroziunii solului. Teritoriul așezării, încadrat în zona pădurilor de foioase de tip estival, cu un relief dispus în amfiteatru, favorizează dezvoltarea unor complexe vegetale destul de variate, cu predominanța tipului de zonalitate verticală. Pădurile prezintă frecvente schimbări ale etajării, condiționate de orientarea văilor și interfluviilor, de existența abrupturilor petrografice și structurale
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
și fânețele ocupă o suprafață de 4160 ha și reprezintă circa 67% din totalul suprafeței administrativ-teritoriale a comunei. Islazul ocupă o suprafață de circa 220 ha. Cea mai importantă resursă a solului este fondul forestier, în care predomina pădurile de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea subsolului, acesta fiind bogat în zăcăminte de petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în special de pe valea Cricovului Dulce, dar
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
încadrează în specificul climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
în hoteluri, care au baze de tratament recuperator ce asigură executarea procedurilor de peloidoterapie, hidroterapie, terapie fizicală și kinetoterapie. Toate au plaje proprii. Tabăra de copii Pavilioane, este amenajată din 1975, fiind situată într-o pădure de salcâm, plantație de foioase și livada de nuci. Are o capacitate de 110 locuri iar în curte se află o bază sportivă Numeroase alte unități de cazare - moteluri, vile - completează oferta turistică. Există și un camping, cu căsuțe și loc pentru corturi. Plaje: Parcul
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
culoarul văii Șiretului. Culturile agricole tipice sunt: cartoful, sfecla furajera și de zahăr, porumbul, grâul și floarea soarelui. O bună parte din terenurile comunei sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor. Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de fagi, ulmi, frasini, stejari și carpeni.În lunca Șiretului predomina rachița, plopul și sângerul. Arbuștii sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
1% în luna ianuarie și 64,6% în luna iulie. În Costuleni distribuția solului este relativ dezechilibrată, aprox. 70% din suprafața totală a comunei fiind teren agricol și doar 30% din suprafața totală a comunei fiind teren împădurit. Pădurile de foioase acoperă versanții nordici și dealurile din sud, sud-est, precum si zona de nord-est a comunei. Defrișările sunt aproape nule, în timp ce în pădurea Bacalu s-a plantat pin negru, dud și nuc, în pădurea Albina nuc și în pădurea Rotari salcâm, stejar
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
că strămoșii actualilor locuitori ai satului Hândrești provin din nordul Bucovinei si Ardeal este dovedit numeroasele documente din Arhivele Statului. Alături de documentele scrise, numele hândreștenilor dovedesc originile bucovinene ale acestora: Opăriuc, Crișmăruc, Manghiuc, Vasilencu. Satul este înconjurat de păduri de foioase și de pășuni. În prezent, principalele ocupații ale hândreștenilor sunt agricultura, zootehnia și confecționarea de mobilă. Satul numără 1208 locuitori, toți de religie ortodoxă. În septembrie 2012 au fost făcute descoperiri arheologice pe teritoriul satului Hândrești de către Mihai Vasilencu. După
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
Dobrovăț sunt generate de situarea comunei în partea de est a României, în vecinătatea mării câmpii din sud-estul Europei, în cuprinsul Podișului Central-Moldovenesc, având o înălțime a reliefului de 146-416 m altitudine absolută, o întinsă suprafață acoperită cu păduri de foioase(circa 52 % din totalul comunei) și cu o deschidere largă spre sud-est. Caracterul temperat al climei de aici este dat însă, fără îndoială, si de poziția latitudinala a teritoriului comunei (46°58'N) care face ca la solstițiu de vară
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
rezultând mai mult de pe urma operației de rărire a arborilor, efectuate de direcția silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ . Regiunea Moșnei se caracterizează printr-o faună caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai întâlnite specii fiind: Flora Moșnei este caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai numeroase specii sunt: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moșna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ . Regiunea Moșnei se caracterizează printr-o faună caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai întâlnite specii fiind: Flora Moșnei este caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai numeroase specii sunt: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moșna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,23%). Pentru 2,66% din
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
medie a stratului de zăpadă variază între 825-40 cm. În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
de județ, municipiul Cluj-Napoca, se află la o distanță de 38 de kilometri pe drumul județean DJ 109, ce face legătura între municipiul Cluj-Napoca și orașul Jibou, județul Sălaj. Flora din zonă este caracteristică zonei de deal, cu păduri de foioase. Arborii predominanți sunt cei de esență tare, din familia stejarului, gorun, cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]