8,564 matches
-
cît în poeziile autentic populare, rescrise de poet după gustul său (Miorița este exemplul cel mai elocvent), tot așa și Anton Pann excelează în rearanjarea folclorului românesc și universal, mai ales a celui de esență paremiologică. Atunci cînd plutește în folclor, cînd nimic din ceea ce scrie nu a fost inventat de el, tocmai atunci originalitatea lui Anton Pann se desfășoară nestăvilit; rescrierea și nuanțarea de către el a unui ansamblu poetic la care toate elementele sunt împrumutate - iată rețeta capodoperei la Pann
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
în distihuri sau în strofe ample, octosilabii trohaici uniformizau temele, motivele, stările de spirit. Am fi zis că Anton Pann era incapabil să depășească aparențele unei poezii de sorginte populară, cu toate că substanța poeziei lui se afla uneori foarte departe de folclor. După 1840 lucrurile se schimbă. Masivul volum Fabule și istorioare (1841), cu toate că menține aproape intact monopolul versului folcloric, începe să inoveze în a doua sa parte, introducînd versul amplu - alexandrinul românesc - într-o serie de poezii (Norocul și mintea, Leul
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
cuvinte a muzicii tale subliniază îmbinarea dintre gândirea matematică, riguroasă și inspirația neînfrânată, ce apelează inclusiv la stratul folcloric<footnote Büning, Eleonore: Violeta Dinescu. Das Leben in Töne fassen, în „Frankfurter Allgemeine Zeitung“, nr. 155/08.07.2013, p. 32: „Folclorul (și implicit istoria), matematica (și ale sale principii de ordine) cât și semantica muzicală (sunetul, similitudinile lingvistice) sunt cei trei piloni pe care se sprijină muzica Violetei Dinescu, cea care a dezvoltat un stil cu totul aparte, personal, opus celui
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Erich Kästner), te-ai dovedit a fi un partener ideal de jocuri muzicale pentru cei mici. Ingredientele celei din urmă lucrări sunt devoalate în presa germană ca un amestec de „ostinato de percuție și multă poezie, citate îndrăznețe, dar și folclor și onomatopee”<footnote Büning, Eleonore, op. cit.: „/.../ ostinatem Schlagzeug und viel Poesie, frechen Zitaten, aber auch Folklore und Tonmalerei“. footnote>. Două cicluri de piese pentru pian se cer amintite în același context: Märchen (Povești), Vreau să întreb cum reacționează copiii la
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
și de problemele ei. în loc să devină partizan al neologismului, zonă spre care l-ar fi îndrumat propria sa cultură, Russo s-a aflat mereu în căutarea fondului nostru ancestral, pe care era convins că nu-l poate găsi decît în folclor, după cum demonstra în Cugetări și în articolul Poezia poporală. Așa cum spuneam, fraza românească a lui Russo vizează decis registrul autohton, căutînd o "autenticitate" aproape demonstrativă. Exemplul cel mai clar este furnizat de Cîntarea României, o proză poetică pînă de curînd
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
și jazz de la Helsinki). Prea puțin cunoscut publicului român, acesta este din aceeași perioadă pe marile scene - în primul rând europene -, unele dintre formațiile și colaborările sale constituindu-se în fapt în supergrupuri! Cel mai frumos cântă inspirat tot de folclorul natal, uneori cu alți muzicieni finlandezi de origine română. Astfel, cu pianistul Marian Petrescu, ediția revine asupra unui concert de senzație susținut de sextetul lui Stan la București, în 1993. Însă emisiunea e plină de încă alte notorietăți precum Dizzy
Muzicieni rom?ni din diaspora (II) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83971_a_85296]
-
parte și să confere unitate stilistică unei lucrări alcătuită din fragmente. În continuare, duo-ul pianistic format din Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu a prezentat 6 Dansuri românești din Transilvania opus 4 nr. 1 de Constantin Silvestri. Preocupat de valorificarea folclorului național, compozitorul schițase în anul 1929 partitura orchestrală a celor Trei jocuri populare românești din Transilvania (care figurează în lista creațiilor sale ca opus 4 nr. 2). În comparație cu versiunea orchestrală, varianta dedicată pianului la patru mâini conține trei dansuri în
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
spiritului public? Și abia apoi, adaug, literaturii din perioada 1780 - 1840. Răspunsul cuvenit e scuturat de ornamente: oricum, numai descriptiv nu. Multe din ideile tutelare ale Originilor romantismului românesc au intrat deja, pe cale didactică sau eseistică, într-un fel de folclor intelectual de bună calitate. Repetarea lor ar conduce, cred, la spectacole cronicărești complet lipsite de interes, de nivelul examenelor bine pregătite. Pe de altă parte, a rezuma convingător Originile romantismului ar reprezenta în chip esențial un formidabil exercițiu de stil
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
an (bincentenar Verdi-Wagner, centenar Lutosławski, Poulenc 50 etc), centenarul Constantin Silvestri a fost marcat prin programanea în cadrul SIMN a celor Trei piese pentru orchestră de coarde , lucrare neobarocă amintind de concerti grossi și care folosește un limbaj modal inspirat de folclorul românesc. Concertul lui Aurel Stroe, interpretat de violonistul Ladislau Csendes, urmează linia muzicii morfogenetice teoretizată de compozitor, în care evoluția discursului muzical se schimbă dramatic. Cu trimiterea clară la muzica indiană, dar și la cea africană prin ritmica percuției în
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
secțiunea muzică ușoară, Trofeul la Festivalul internațional “Remember” de la Constanța. Selatyn (acesta e numele lui de scenă) abordează cu lejeritate o multitudine de genuri, de la pop la rock, blues, soul, muzica psaltică bizantină, corală, dar cântă și reggae, dance, latino, folclor românesc, grecesc și turcesc. Idolii săi: Luciano Pavarotti, Aurelian Andreescu, Adrian Romcescu, James Brown, Joe Cocker, Oscar Benton. Îi recomandăm lui Selatyn să nu ocolească nici celălalt festival major al muzicii noastre ușoare, “George Grigoriu” de la Brăila, oraș unde de
Frumoasa moștenire by Consuela RAȚIU () [Corola-journal/Journalistic/84027_a_85352]
-
de Constantin Catrina Mariana POPESCU Maestrul Constantin Catrina s-a afirmat în muzica românească ca o personalitate plurivalentă: muzicolog, compozitor, bizantinolog, folclorist. Pasiunea pentru muzica corală s-a manifestat încă din anul 1956, compozitorul realizând primele sale prelucrări corale din folclor. Pe măsura maturizării sale muzicale, Constantin Catrina și-a creat un stil componistic bine conturat, creația sa corală însumând peste 121 de lucrări pentru cor de copii, cor de voci egale, cor mixt. Volumul intitulat Miniaturi corale, recent apărut la
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
bizantine pentru cor mixt, ne introduc în atmosfera religioasă a rugăciunii. Acompaniamentul realizat la toacă și clopote conferă un plus de expresivitate. În Cântec și joc pentru cor de voci egale, pe versuri populare, compozitorul demonstrează o bună cunoaștere a folclorului muzical, folosind elemente specifice doinei: melodica melismatică și recitativul recto-tono. Jocul are o tratare tipic instrumentală, cu un acompaniament realizat printr-o ritmică de tip complementar. Cântec trist, pe versuri populare, are configurația unui cântec doinit de tip arhaic, aducând
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
recitativul recto-tono. Jocul are o tratare tipic instrumentală, cu un acompaniament realizat printr-o ritmică de tip complementar. Cântec trist, pe versuri populare, are configurația unui cântec doinit de tip arhaic, aducând în prim plan cunoscuta temă a bradului, din folclorul funebru. Folosirea clopotelor și a tobei mari constituie un element coloristic de mare expresivitate. Piesa intitulată Stihuri de pocăință are la bază psalmul 120 - Veniți, veniți fiind realizată pe o melodică ușor melismatică, de sorginte psaltică. Spune-mi tu puiuț
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
voci fiind antrenate într-o elegantă imitație. Colo-n jos și mai în jos - pentru cor mixt, pe versuri populare, are la bază o melodică de inspirație populară, cu efecte sugestive, prin folosirea glissando-ului, într-o tratare metro-ritmică, tipică folclorului. Ciclul de miniaturi se încheie cu Melopee pentru Voroneț pentru cor mixt, cu solo de Sopran, realizată pe versurile poetei Constanța Buzea. Melodica are configurația unei incantații arhaice, într-o exprimare modală. Se poate afirma fără exagerare, că cele zece
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
Colocviul „Sabin V. Drăgoi” Constantin-Tufan STAN În prezența unui public select, au debutat, la Școala Gimnazială din Belinț, lucrările primei ediții a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi”, dedicat folclorului românesc bănățean și muzicii culte. Organizatorii (Primăria Belinț, Consiliul Local Belinț și Școala Gimnazială Belinț) au asigurat un cadru optim pentru desfășurarea unei manifestări de excepție, de un cert nivel academic. După vizitarea muzeului găzduit
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Colocviul „Sabin V. Drăgoi” Constantin-Tufan STAN În prezența unui public select, au debutat, la Școala Gimnazială din Belinț, lucrările primei ediții a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi”, dedicat folclorului românesc bănățean și muzicii culte. Organizatorii (Primăria Belinț, Consiliul Local Belinț și Școala Gimnazială Belinț) au asigurat un cadru optim pentru desfășurarea unei manifestări de excepție, de un cert nivel academic. După vizitarea muzeului găzduit de școală din Belinț (o
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
inedită expoziție de carte veche cu autografe aparținând unor corifei ai muzicii bănățene, Sabin V. Drăgoi și Nicolae Ursu. Lucrările colocviului (moderat de Simion Dănilă și Constantin-T. Stan, inițiatorul evenimentului) au prilejuit abordarea unor probleme sensibile cu care se confruntă folclorul contemporan, dar și societatea românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării folclorului, manelizarea muzicii românești și asaltul tot mai agresiv al kitsch-ului și al amatorismului. Lansarea Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
V. Drăgoi și Nicolae Ursu. Lucrările colocviului (moderat de Simion Dănilă și Constantin-T. Stan, inițiatorul evenimentului) au prilejuit abordarea unor probleme sensibile cu care se confruntă folclorul contemporan, dar și societatea românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării folclorului, manelizarea muzicii românești și asaltul tot mai agresiv al kitsch-ului și al amatorismului. Lansarea Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, într-o reeditare anastatica, în îngrijirea lui Constantin-T. Stan, cu studii
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Lansarea Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, într-o reeditare anastatica, în îngrijirea lui Constantin-T. Stan, cu studii introductive semnate de Constantin Catrina și Simion Dănilă. Prima ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin Drăgoi” a fost încununată, în final, printr-un concert instrumental, care i-a avut ca protagoniști pe Amalia Ștefania Lină, pian (elevă la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, la clasa conf. univ. dr. Sorin Dogariu), cu
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
după șapte decenii, a acestui monument al folcloristicii românești, o adevărată carte de vizită a spiritualității rurale românești bănățene. Din cuprinsul Monografiei, zămislite în urmă fericitului popas folcloristic, încurajat de Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate și consecventă, prospețimea și savoarea folclorului țărănesc dintr- un areal cultural sui-generis, ce a impus o inedită varianta a baladei Miorița, o capodoperă de o hieratica frumusețe, care a făcut o adevărată carieră în creația culta românească și universală. Că o continuare firească a demersului folcloristic
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
clasici Béla Bartòk, Constantin Brăiloiu, Gheorghe Ciobanu, Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel, dar și cei consacrați actualmente, Mariana Kahane, Speranța Rădulescu, Corneliu Dan Georgescu și alții. Prefațat de Corneliu Dan Georgescu, compozitor de origine română, autor al unor pertinente cercetări de folclor comparat, studiul tânărului doctorand stabilește și circumscrie pentru început parametrii acestui gen atât de vast care, dealtfel, cum subliniază și Corneliu Dan Georgescu, nu poate fi considerat doar un simplu gen, ci un fenomen. Autorul mărturisește încă din capitolul consacrat
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
dealtfel, cum subliniază și Corneliu Dan Georgescu, nu poate fi considerat doar un simplu gen, ci un fenomen. Autorul mărturisește încă din capitolul consacrat definirii doinei că a pornit în demersul său muzicologic de la unele lucrări de referință despre folclorul românesc scrise de Bartòk și Brăiloiu în limbile germană și franceză dar că parcurgând treptat și alte titluri din bibliografie s-a familiarizat cu limba română, lucru pe care l-am putut constata “live” la Simpozionul Internațional de Muzicologie “George
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
structurile melodice ale ei din diferite regiuni ale României (Doina în Ținutul Sibiului, al Năsăudului și Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și al Olteniei), Vincent Rastädter surprinde cu acuitate și deosebirile între doină și specii asemănătoare ei din folclorul ocazional (bocet, baladă, cântec de leagăn). Cea mai mare parte a studiului este dedicată analizei muzicale și decelării structurilor melodice care se constituie în modele pentru recunoașterea melodiei de doină. Analizele sunt aplicate pe melodii de doină apărute în culegerile
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
bocet, baladă, cântec de leagăn). Cea mai mare parte a studiului este dedicată analizei muzicale și decelării structurilor melodice care se constituie în modele pentru recunoașterea melodiei de doină. Analizele sunt aplicate pe melodii de doină apărute în culegerile de folclor ale Academiei Române, respectiv pe doina Ce mi-e drag dealu să-l sui, pe care autorul o analizează din punct de vedere al rândurilor melodice, al finalei acestor rânduri, insistând asupra desenului melodic, al formei, prezentând și diferitele ei
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
înglobând noile tehnici elecronice și acustice). Chiar dacă cercetarea domnului doctorand Vincent Rastädter se constituie deocamdată într-o minuțioasă subsumare și prezentare a celor mai importante cercetări românești asupra doinei, volumul este un excepțional punct de plecare pentru studiile viitoare de folclor comparat prin care se pot decela prin analize muzicologice, straturile milenate arhetipale ale spiritualității umane.
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]