5,879 matches
-
scenariul consacrat. Dicțiunea poetică dimoviană rescrie (sunt tentat să spun și eu, ca și editorul, postmodern) textul folcloric, oferindu- ne o demonstrație de măiestrie literară, defel disonantă în contextul poeticii „ultimului Dimov”. Dacă facem abstracție de planul epic, de sorginte folclorică, și această carte poate fi utilizată de exegeți ca o excelentă cheie de acces în arta dimoviană. Căci „ultimul Dimov”, fără să mai șocheze ca în primul deceniu de după revenirea în literatură, este la fel de convingător și de impresionant. Poetul pare
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
la crugul Anului, în pragul Sărbătorilor ce îndeamnă la o trăire adîncită a identității noastre spirituale. Etnologi cu largă perspectivă și exactă aplicație pe teren, ca Ernest Bernea, ne-au dezghiocat profunde axe de înțeles, elocvente dimensiuni antropologice, în tezaurul folcloric ce culminează la momentul Sărbătorilor. O instalare plenară în timp și spațiu, pe care am avea ocazia s-o medităm cu folos, la asemenea popasuri de bun augur, e zădărnicită, alungată din atenția ascultătorilor, - doamna redactor-șef răstoarnă programele de
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
Mai apoi Iorga, Ibrăileanu, mai târziu Vianu, G. Călinescu, Streinu, Pompiliu Constantinescu și toți criticii însemnați (mai puțin E. Lovinescu) au văzut cu prioritate în Creangă pe scriitor și nu doar pe transmițătorul, fie și genial, de mesaje și valori folclorice. Aș spune că toată ideația acestui eseu consacrat lui Creangă pornește de la teza lumii ca spectacol și reajunge la ea după raportări nenumărate la formele carnavalescului, ale jocului, ale sărbătorii. Apropierile de Rabelais erau de rigoare, atunci mai ales cînd
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
D. A. C.? Nu știți? De ce nu ați deschis cel mai sumar dicționar rus-român, să aflați că reabina se traduce: scoruș? Nu ați întâlnit termenul botanic în „întinsele” dumneavoastră lecturi din poezia rusă? La Esenin, spre exemplu? Sau în celebrul cântec folcloric ce are refrenul: Ah, scorușule cârlionțat -/ Flori albe,/ Ah scorușule, scorușule,/ De ce te-ai întristat?. Pentru că în DEX nu există noțiunea „românească” riabina! Ci doar cea de reabona care înseamnă - ce? - a se abona din nou! Prin urmare, „dragomana” nu
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
necunoscute până acum, se află la Biblioteca Academiei Române. * Cartea cu autograful lui Perpessicius, ce se publică aici întâia oară, se află în biblioteca dinstinsei doamne Ioana Vlasiu, fiica scriitorului. 1 Mihai Eminescu - Literatura populară. șVolumulțVI. Introducere. Poeme originale de inspirație folclorică. Lirică populară. Balade. Dramatice. Basme în proză. Irmoase. Paremiologie. Note și variante. Anexe. Exerciții și Moloz. Caietul anonim. Bibliografie. Indices. Ediție critică îngrijită de Perpessicius. Cu 63 reproduceri după manuscrise. București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963, 756 pagini + Erată
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
vedete, însă celebritățile vor executa coregrafii alături de copiii lor, în cel mai emoționant și mai spectaculos show al primăverii. Patru perechi formate din vedetă, copilul acesteia și coregraf vor concura cu câte două momente speciale: un musical și un dans folcloric, în încercarea de a cuceri publicul. Perechea câștigătoarea va fi desemnată prin vot de către telespectatori, iar marele premiu va face sărbătorile mai frumoase unor copii pentru care Paștele nu a însemnat niciodată miros de cozonac și cadouri de la Iepuraș.
O nouă emisiune la PRO TV. Vezi când va debuta by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37567_a_38892]
-
de restriște, cu jalea și pustiul pe care le implică, ne apar sugerate în funcție de o femeie anonimă din câmpia dunăreană, în care găsim potențându-se niște mari virtuți ale spiritualității țărănești. Reprezentarea stilizat enigmatică a lucrurilor, cu reminiscențe de eres folcloric în concepție, într-o formulare eminamente sibilinică, încărcată de subînțelesuri fatidice, izbește de la primele rânduri ale cărții: „Zile în șir nu mai veni nici pasărea tărâmului celuilalt. Îi erau puii bolnavi de lingoare și de singurătate și o dureau fulgii
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
special al emisiunii "O dată-n viață" este Ștefan Bănica. "Dragi prieteni! Duminică seară, de Paste, ora 21:10, sunt invitatul emisiunii "O dată-n viață", o ediție specială, cu formatul adaptat în așa fel încât toate cele trei personaje, din zone folclorice diferite ale țării, vor fi interpretate de mine. Voi fi moldovean, oltean și moroșan. Am cântat în emisiune alături de artiști mari: Sofia Vicoveanca, Maria Dragomiroiu, Grupul Iza, orchestră "Lăutarii" din Chișinău. Am îmbinat muzică cu actoria și muzica mea cu
Paște 2014: Ce vedem la televizor de Paște by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36352_a_37677]
-
În 1926 publică Păstoritul în Munții Rodnei, o lucrare de etnografie, care s-a bucurat, la apariție, de recenzii favorabile. În revista „Grai și suflet”, vol. III, fasc. I, 1927, Ovid Densușianu, el însuși interesat de acest aspect etnografic și folcloric (v. studiul Viața păstorească în poezia noastră populară), subliniază utilitatea unei asemenea cercetări pentru etnografi și folcloriști. Cele două cărți (Dor și jale, 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei, 1926) au o subtilă legătură cu monografia Ion Creangă, Tipografia Augustin
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
a peste 1300 de piese înregistrate pe bandă de magnetofon și tot cam atâtea piese neînregistrate pe bandă de magnetofon. În materie de baladă am dibuit câteva tipuri noi, printre care și Cântecu lu Angealâu, baladă neatestată de nici o colecție folclorică și pe care n-o posedă nici Institutul de Folclor. Balada aceasta, consider eu, că e neîntrecută în folclorul românesc în privința conținutului social, glăsuind despre cele mai grele dajdii impuse țărănimii în epoca fanarioților, sub domnia lui Constantin Hangerli. Cele
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
n-o posedă nici Institutul de Folclor. Balada aceasta, consider eu, că e neîntrecută în folclorul românesc în privința conținutului social, glăsuind despre cele mai grele dajdii impuse țărănimii în epoca fanarioților, sub domnia lui Constantin Hangerli. Cele 400 de piese folclorice ce vor apărea în Folclor din Oltenia și Muntenia 4, nu înseamnă mare lucru. Eu m-am și supărat un timp pe Șerb5, pentru că mă înțelesesem cu el ca să-mi tipărească volum separat și era cât pe aci să nu
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei folclorice, neegalat până în prezent” (Nicolae Constantinescu). O preocupare constantă a fost studierea influenței folclorului asupra marilor scriitori români: Ion Budai-Deleanu, Eminescu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu etc. Din șirul acestora se detașează Poveștile lui Creangă, 1967 - în care descendența lui Creangă din
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
În 1974 publică Istoria folcloristicii românești, „operă de pionierat, nelipsită de lacune și erori de informare...o carte de referință pentru toate lucrările ce vor urma”, (Iordan Datcu); o lucrare de „rang european” (Ion Taloș). Ca teoretician al folclorului (Poetica folclorică, 1979) se manifestă mai pregnant originalitatea viziunii sale asupra folclorului, aprofundată într-o mare sinteză, Folclorul românesc (vol. I-II, 1981-1983), exprimându-și dezacordul față de personalități considerate sacrosancte, precum G. Călinescu, al cărui studiu, Estetica basmului, este criticat pentru informația
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
lui Creangă, de pildă. Dacă d[umnea]ta ai reuși să-l traduci în limba franceză, dându-i și o introducere explicativă asupra vieții țărănești de la noi sau ai prezenta un alt text inspirat din viața țăranului român, introducând teme folclorice, scris în franțuzește - în care ți-aș recomanda cât mai multă acțiune - cred că ar fi ceva șanse ca talentul d[umi]tale să fie remarcat și recompensat de societatea de radiodifuziune canadiană. Adaug că programul radiofonic de aici mai
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
tale să fie remarcat și recompensat de societatea de radiodifuziune canadiană. Adaug că programul radiofonic de aici mai conține, sub rubrica: Radio-Collège, comentarii istorice, geografice sau folcloric-muzicale, oferind publicului canadian, într-o formă vulgarizatoare, noțiuni despre geografia, istoria sau muzica folclorică a diferitelor popoare din lume. Iată, deci, o altă direcție în care s-ar putea, eventual, manifesta talentul d[umi]tale. Timpul - un sfert de oră. Pentru pagini de istorie romanțată, să luăm de pildă: Un diplomat francez la Iași
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
când Constituția le acorda evreilor dreptul de împământenire. Prin urmare, e vorba de răbufnirea înveșmântată etnic a frustrărilor născute în anumite condiții politice și sociale. Tulburător e faptul că astfel de elucubrații rezistă probei timpului și sunt promovate drept „bijuterii folclorice” intangibile. Or, perpetuarea unor crime ale trecutului nu se produce de la sine. Elementul uman e întotdeauna decisiv. Atrocitățile textului debitat cu inconștientă fervoare pe TVR 3 - am intenționat să pun cuvintele pe hârtie, dar literele refuză să alcătuiască propoziții - au
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
Carpaților. Le-a mulțumit tuturor celor care l-au ajutat să Își realizeze acest vis și În În mod deosebit parlamentarilor și primarilor pe care i-a numit „mici demnitari ai culturii românești,” asemenea preoților și Învățătorilor din trecut. Ansamblul folcloric de la Întorsura Buzăului a intonat „Imnul limbii române”, pe versuri de Corneliu Leu: „Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
e Grand Senior”, „Imnul Sfinxului”. În partea a doua a festivității pe o scenă În aer liber situată În Parcul „Dimitrie Ghica” din Sinaia limba română a fost omagiată prin poezie, cântec și dans de către soliști vocali, ansambluri și grupuri folclorice din Întreaga țară: „Floricica” de la Comarnic, „Mugurelul” al Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Ploiești, județul Prahova, „Rapsodia Prahovei”, Palatul Copiilor din Ploiești, „Româncuța” din comuna Cumpăna, județul Constanța, „Doina Dobrogei” din Medgidia, județul Constanța, „Dor vânătoresc”, comuna Vânători, județul Neamț
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
județul Covasna, Ansamblul școlii „Rodovanu”, județul Călărași, „Cununița” al școlii „Vasile Voiculescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, Ansamblul școlii „Grigore Rădulescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, „Micile româncuțe”, școala Gimnazială Alămor, comuna Loamneș, județul Sibiu, „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba, Ansamblul folcloric al școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava, Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni, Republica Moldova. Au fost recitate poezii dedicate limbii române din creațiile poeților: George Coșbuc, Mihai Eminescu, Alexe Mateevici, Grigore Vieru etc. Au fost interpretate cântece și dansuri de pe
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
au avut posibilitatea de a asculta și cântece din Republica Moldova: „Libertate”, „Plaiul cu numele Basarabia”, „Azi la noi e sărbătoare” interpretate de Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni. Pe lângă cântece patriotice din repertoriul unor soliști consacrați, interpretate de diverse ansambluri, Grupul folcloric „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba a pătruns la inima spectatorilor printr-un cântec cules din folclorul local, „Frunzuliță, frunzuliță”, un Îndemn la luptă pentru apărarea pământului strămoșesc: „Frunzuliță, frunzuliță, Frunzuliță verde de stejar Iar s-adună norii negri, Norii
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
pentru prima dată în aer liber, într-un parc bucureștean a unui fragment din Cantata "Carmina Burana" de Carl Orff. Programul cultural „LUNA MAI-LUNA EUROPEI" organizat de Primăria Sectorului 3 continuă șî in week-end-ul 17,18 mai cu două concerte folclorice la care vă așteptăm cu drag. „LUNA MAI-LUNA EUROPEI" se desfășoaraă sub motto-ul CULTURA PENTRU TOȚI!.
Super-spectacol de Ziua Europei. Vezi unde și cine concertează by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32236_a_33561]
-
celor despre el. Ai un portret, nu bustul, ci el, cu corpul lui întreg, îmbrăcat în costum țărănesc? Așa ceva Editura ar publica, mi-a spus. Firește, le-aș publica în vol[umele] II și III, care va cuprinde proza lui folclorică. D[omnu]l Cruceană pare mâhnit că nu l-am citat în studiul meu și are dreptate. Vreau să fac eu însumi o reabilitare a lui, în contribuția biografiei și a elementelor locale privitoare la Codin. Din volumul Poezii populare
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
o familie de țărani catolici din Irlanda de Nord. A debutat în poezie în 1966 și nouă ani mai târziu a publicat volumul considerat capodopera lui, North, impresii din țara natală. Este recunoscut drept cel mai irlandez dintre poeții irlandezi, pentru influența folclorică a poeziei sale, în care exploatează și propriile rădăcini țărănești. Ceea ce nu-l face un poet mai puțin rafinat și chiar un teoretician, care a predat, vreme de cinci ani, poezie la Oxford și a conferențiat la Harvard. Poetul turbăriilor
Despărțirea de Seamus Heaney () [Corola-journal/Journalistic/3281_a_4606]
-
așteaptă să cuțitați/ Și se înțepați pe fata lui Ler împărat,/ Cea grasă și frumoasă;/ Și v’așteaptă cu mesele întinse/ Și cu făcliile aprinse.” (Tocilescu, op. cit., p. 582)... Înainte de a propune concluziile noastre să mai remarcăm doar că relictele folclorice referitoare la ler au o frecvență mai mare în nord-vestul țării. În rest, în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, existând localități în care, spune A. Fochi, „nu se știe nimic despre ler”. Structurând informațiile, rezultă următorul model narativ: un Ler împărat
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
Limba și Literatura Română la Universitatea din Florența. A fost bursier al Școlii Române în anii 1933-1935. 4. Teodor Onciulescu (1907-1981), lingvist și filolog. Profesor la Instituto Universitario Orientale di Napoli. Autor al unor importante contribuții de filologie romanică, geografie folclorică și etnografică, precum și al unor studii privind relațiile culturale românoitaliene. 5. Traian Chelariu - Aspecte finaliste și biologice în pozitivismul lui David Hume. Cernăuți, 1937.
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]