1,316 matches
-
1904, 130-142; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914, 172-176, 217-223; Al. Lupeanu, Folcloriștii Blajului, „Comoara satelor”, 1925, 3; Predescu, Encicl., 897; Virgil Vintilescu, Preocupări de folclor la „Convorbiri literare”, în Folclor literar, I, Timișoara, 1967, 270; Artur Gorovei, Folcloristul Alexiu Viciu, REF, 1969, 5; Bârlea, Ist. folc., 427-428; Virgiliu Florea, „Flori de câmp”, AMET, 1976; Nicolae Bot, „Flori de câmp”, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Vasile Netea, Folclorul și folcloriștii mureșeni, Târgu Mureș, 1983, 56-60; Simeon Florea Marian și corespondenții
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
literare”, în Folclor literar, I, Timișoara, 1967, 270; Artur Gorovei, Folcloristul Alexiu Viciu, REF, 1969, 5; Bârlea, Ist. folc., 427-428; Virgiliu Florea, „Flori de câmp”, AMET, 1976; Nicolae Bot, „Flori de câmp”, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Vasile Netea, Folclorul și folcloriștii mureșeni, Târgu Mureș, 1983, 56-60; Simeon Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dumitru și Petru Froicu, pref. Iordan Datcu, București, 1991, 376-377; Comșa-Seiceanu, Dascălii, 109-110; Datcu, Dicț. etnolog., II, 271-272; Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Târgu Mureș, 2000, 166-167
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
care inspirația populară este amestecată cu ecourile livrești, ceea ce Îngreunează identificarea lor. Gustul literar al lui Ürmösy este semnificativ pentru plasarea sa abia la jumătatea drumului dintre iluminism și romantism (cel mult cu o mentalitate preromantică, În pofida activității sale de folclorist de mai târziu), deoarece interesul pentru creația populară, existent, fără Îndoială, este Însoțit de o reținere evidentă față de valoarea ei artistică. Interesante sunt și observațiile cu caracter etnografic, călătorul maghiar rezumând câteva tradiții orale. Una dintre ele, rezultat al unor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un suport prețios În creația folclorică. Problema utilizării folclorului ca sursă istorică (de fapt, mai corect spus, ca sursă pentru istoric) a fost și este privită cu multă reținere, În plan teoretic și practic, atât de istorici, cât și de folcloriști. Deși nu Împărtășesc această rezervă, nu voi insista totuși În sensul căutării urmelor unor evenimente istorice concrete fixate În creația orală, mai ales atunci când ele aparțin epocii medievale. În schimb, În cazul unei cercetări de istorie a mentalităților, care explorează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Gheorghe Barițiu, în 1892, de către Academia Română. BOGDAN PETRICEICU HASDEU Personalitatea de excepție a lui B. P. Hasdeu este receptată, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu ușurință peste preocupările sale de poet, prozator, istoric, folclorist și publicist. Cu atât mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeană a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristești, județul Hotin), Hasdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
că studiul literaturii orale face parte integrantă din știința literară, deoarece nu poate fi separat de studiul operelor scrise și deoarece a existat și mai există încă o interacțiune continuă între literatura orală și scrisă. Fără a susține exagerările unor folcloriști ca Hans Naumann *3 care consideră că majoritatea literaturii orale mai târzii ar reprezenta gesunkenes Kulturgut, putem recunoaște că literatura scrisă a claselor superioare a afectat profund literatura orală. Pe de altă parte, trebuie să admitem originea populară a multor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
procedeelor noastre literare. (Este păcat că până acum studiul literaturii orale s-a mărginit să cerceteze aproape exclusiv problema temelor și a migrației lor dintr-o țară în alta, adică materia primă a literaturilor, moderne. *4 În ultimul timp însă folcloriștii și-au îndreptat din ce în ce mai mult atenția spre studiul tiparelor, formelor și procedeelor, spre o morfologie a formelor literare, spre problemele povestitorului și naratorului și ale ascultătorilor unei povestiri, pregătind astfel cafea pentru o integrare strânsă a studiilor lor într-o
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
mai îngust, a studiului literaturilor naționale. Totuși în cursul celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, sub influența evoluționismului, idealul unei istorii literare universale a fost re înviat. 80 Primii care au practicat "literatura comparată" au fost folcloriști, etnografi care, în mare măsură sub influența lui Herbert Spencer, au studiat originile literaturii, diferențierea acesteia în forme literare orale și închegarea ei în creațiile epice, dramatice și lirice timpurii.*12 Evoluționismul a lăsat însă puține urme asupra istoriei literaturilor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
unde s-a născut veșnicia, oricine își poate găsi rădăcinile și temeiurile pentru dăinuire prin strămoși și urmași, cu condiția să se aplece cu răbdare și îngăduință pentru autori asupra acestei cărți. Cu o sută de ani înaintea noastră, marele folclorist Simeon Florea Marian s-a apucat să adune material pentru o monografie a satului Vama, dar, probabil, ocupat și prins de alte scrieri mai importante și care nu sufereau amânare, n-a mai apucat să ducă la bun sfârșit proiectul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
veneau din Ardealul românesc și din Ungaria. Cu modestele noastre puteri, ne-am apucat ca să nu rămână lucrul nelucrat și ceea ce se vede, vrem să zicem că ține locul la ceea ce ar fi ieșit de sub pana iscusită și meșteșugită a folcloristului Simeon Florea Marian . Așadar, ne-am învrednicit de a scrie începutul satului și cum s-a urmat de a ajuns până astăzi acest sat de la vamă, unde mai întâi a fost jude Cârstea, după cum spun documentele de după Alexandru cel Bun
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
geografic al Bucovinei, București, 1908 footnote>. Sunt amintite întreprinderile industriale - fabrici de lemnărie de rezonanță și de lână de lemn, precum și mai multe ferăstraie. Mai este amintită suprafața arabilă, fânețele, pășunile, numărul de animale și cătunele Doabra și Eisenau-Prisaca. Marele folclorist Simion Florea Marian, intenționând să scrie o monografie aVamei, a adunat date și documente, notele sale rămânând în manuscris <footnote Simion Florea Marian, Vama, sat muntean din Bucovina, Manuscris, fascicola 1, arhiva B, Suceava, cu note asupra manuscriptelor ce se
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și documente, notele sale rămânând în manuscris <footnote Simion Florea Marian, Vama, sat muntean din Bucovina, Manuscris, fascicola 1, arhiva B, Suceava, cu note asupra manuscriptelor ce se găsesc în biserica satului vechi, 1888, f. 1-14 footnote>. “Vama, spune marele folclorist, e situată într-o vale romantică și înconjurată din toate părțile cu fluvii, pâree, dealuri și munți înalți, stâncoși și cei mai mulți dintre dânșii acoperiți cu tot felul de arbori, însă mai ales cu molizi și brazi” <footnote Ibidem. footnote>. După
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
continuu orizontul investigațiilor științifice și al preocupărilor, concepând și inițiind proiecte ample imposibil de realizat într-o viață de om, proiecte care au deschis noi posibilități și noi direcții pentru cercetări ulterioare. Manifestându-se, așadar, ca publicist, literat, lingvist, filolog, folclorist, economist, jurist, filosof, etc. Hasdeu a fost, înainte de toate, cel mai mare istoric român al generației sale și al întregului secol al XIX-lea, un secol animat de activitatea științifică și creatoare a unor nume precum I. Heliade-Rădulescu, M. Kogălniceanu
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
continuu orizontul investigațiilor științifice și al preocupărilor, concepând și inițiind proiecte ample imposibil de realizat într-o viață de om, proiecte care au deschis noi posibilități și noi direcții pentru cercetări ulterioare. Manifestându-se, așadar, ca publicist, literat, lingvist, filolog, folclorist, economist, jurist, filosof, etc. Hasdeu a fost, înainte de toate, cel mai mare istoric român al generației sale și al întregului secol al XIX-lea, un secol animat de activitatea științifică și creatoare a unor nume precum I. Heliade-Rădulescu, M. Kogălniceanu
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
bogată de exploatare a aurului. Are în vedere și pe românii de pe malurile râului Amur, spre Oceanul Pacific și din lungul fluviului Tamâr. Ne solicită cărți de școală, fotografii din tabăra de la Ciric - Iași și propune ca un grup de tineri folcloriști și turiști să vină în Siberia în sezonul primăverii polare. Recensământul din 1989 în Republica Iakuția a înregistrat 3674 români. Prof. Alexandru Șăltoianu, membru în conducerea Asociației Culturale „Moldova” de la Moscova, fruntaș al mișcării de rezistență din Basarabia, arestat, condamnat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Printre lucrările sale mai cunoscute figurează: “Morarul”, “Pe cărare sub un brad”, “Foaie verde lămâiță”, “Stăncuța”, “Foaie verde dedițel”, “S-a dus cucul de pe-aici”. Bela Bartok 1881 - S-a născut la Sânnicolaul Mare. A fost compozitor, pianist și folclorist maghiar. S-a remarcat ca un fervent culegător de melodii populare, dar și ca cercetător. Pentru țara noastră, activitatea lui de cercetător are o deosebită importanță, deoarecelui I se datorește cea mai bogată culegere de melodii populare românești(cca.4000Ă
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
cuprinde coruri, numeroase cântece de masă, piese pentru pian, cântece pentru copii. Cităm, printre altele: “Cântecul partizanilor păcii”, “Măreț pământ al patriei iubite”, “Dobrogea de aur”. Sabin Drăgoi 1894 - S-a născut la Seliște-Arad. A desfășurat o bogată activitate de folclorist. În domeniul creației s-a afirmat ca un compozitor puternic atașat de muzică populară românească. A scris operele: “Năpasta “, “Constantin Brâncoveanu” și “Horia”, opera cosmică “Kir Ianulea”, “Divertisment rustic”, “Rapsodia Bănățeană”, “Două dansuri” și suita “Petrecere populară”, toate pentru orchestră
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
Gheorghe Barițiu, în 1892, de către Academia Română. BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU Personalitatea de excepție a lui B. P. Hașdeu este receptata, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu ușurință peste preocupările sale de poet, prozator, istoric, folclorist și publicist. Cu atat mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeana a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristesti, județul Hotin), Hașdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de răzeș, Victor Ion Popa, fire blândă, îngăduitoare, generoasă, deosebit de muncitoare, devenea deodată dârz, neînduplecat când era nedreptățit, lovit în munca sa. Din acest neam blând dar neîncovoiat era și Alexandru Vlahuță, fiu de răzeși de pe meleagurile Similei (comuna Pleșești), folcloristul Tudor Panfile (din ținutul Țepu) și celebrul jurist C. Hamangiu (din comuna Pogonești), toate din regiunea Bârladului. A doua regiune, vecină cu a Fălciului, pe care a cunoscut-o scriitorul în copilărie e acea a Tecuciului. O parte din satele
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
, George (22.IV.1893, Sinăuții de Jos, azi Mihăileni, j. Botoșani - 1.II.1962, Câmpulung Moldovenesc), poet, epigramist și prozator. Este fiul Veronicăi și al lui Alexandru Voevidca, învățător și folclorist muzical. A făcut școala la Siret, Suceava și la Cernăuți, aici absolvind liceul în 1912, Facultatea de Litere și Filosofie în 1918 și pe cea de Teologie în 1920. Șef al Biroului de translatură de pe lângă Directoratul General pentru Instrucțiunea Publică
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
, Dimitrie (2.I.1848, Români, j. Neamț - 25.IX.1922, București), folclorist. Fiu al paharnicului Vasile Vasiliu, V. a făcut școala primară la Roman, după care în 1860 intră la Gimnaziul Central din Iași. Din 1864, când s-a înscris la Conservatorul de Muzică și Declamație din același oraș, în timpul vacanțelor a
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
a lui Dimitrie Vulpian], AAR, memoriile secțiunii literare, 1885, 1; Muzica română premiată în Franța, F, 1891, 49; Biografia lui Dimitrie Vulpian, „Izvorașul”, 1923, 5-6; Predescu, Encicl., 914; George Breazul, Patrium Carmen, Craiova, 1941, 352-353; Viorel Cosma, Dimitrie Vulpian - un folclorist pe nedrept uitat, ATN, 1969, 2; Bârlea, Ist. folcl., 264-266; Gheorghe Ciobanu, Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, București, 1974, 245-246; Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii românești, IV, București, 1976, 278-285; Dicț. lit. 1900, 921-922; Viorel Cosma, Muzicieni români, I, București
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
perioada de întrerupere a apariției, 1905-1918), în numele unei concepții lărgite privind trăirea și frumosul în artă, pentru desprinderea de estetica numită „veche”, cea care subordona, restrângător, fenomenul artistic convingerilor politice, naționalismului și sentimentalismului. În articolul-program Rătăciri literare, Densusianu, filolog și folclorist de o cuprindere totală și o înțelegere profundă a fondului popular, recomanda scriitorilor, cu o convingere ce nu se va clinti în timp, să nu se oprească la cunoașterea-copiere; acest datum inconfundabil să fie antrenat într-o interpretare vie, individualizată
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
, Gheorghe (8.IV.1908, Voinești, j. Vaslui - 19.VII.1991, București), folclorist și istoric literar. Este fiul Ecaterinei (n. Jerebie) și al lui Gheorghe Vrabie, țărani. Urmează școala primară la Obârșeni, județul Vaslui (1915-1919), Liceul „Gh. Roșca Codreanu” la Bârlad (1922-1929) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1929-1933
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Viața românească”, „Argeș”, „Cronica”, „Cercetări folclorice”, „Limbă și literatură”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” ș.a., la publicații din străinătate. Este laureat al Premiului Herder (1987). Primii ani de activitate literară ai lui V. nu îl anunțau pe folcloristul de mai târziu. Dimpotrivă, colaborator al „Gândirii”(1939-1944), el scrie primul studiu de amploare despre gruparea din jurul revistei, Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări (1940), în care propune o interpretare „departe de a fi invulnerabilă” (Dumitru Micu). Tot acum tipărește o ediție
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]