1,003 matches
-
structura verbului este extrem de complexă și arhaica familia khoi-san, ramura sud-africană; alții o considera limba izolată, ca și hotentota; limbile khoi-san sînt celebre din cauza consoanelor-clicuri (sunetele de acest fel sînt foarte răspîndite în repertoriul vocal uman, dar folosirea lor că foneme este limitată la limbile din această familie și la cele influențate de ele - xhosa și zulu) fără scriere; transcriere latină 52. brahui OR Baluchistan (Pakistan) / N Afganistan, Iran; mulți vorbitori sînt analfabeți, dar sînt bilingvi (vorbesc și beluciană); enclava complet
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vechiul și Noul Testament și alte lucrări de cult din limba greacă într-un dialect vechi bulgar. Ei folosesc un alfabet propriu, numit glagolitic, creat de Chiril pe baza scrierii grecești cu minuscule cursive, completat cu o serie de semne pentru foneme specific bulgare. Slavă veche are particularități arhaice care o apropie de slavă comună. Răspîndită prin scris, slavă veche a dus la formarea unor variante locale slavone (printre care și slavona românească), utilizate, cîteva secole, ca limbi de cult sau limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
verbală extrem de complexă predominant vorbită; varianta urdu a alfabetului arab 58. cantoneză (yue) O Chină (Canton, Hong Kong, Macao); considerată dialect chinez, desi diferențele între cantoneză și mandarina sînt mai mari ca între două limbi romanice, de exemplu; nouă tonuri (unele foneme se pot pronunța în noua moduri diferite cu noua sensuri diferite în funcție de intonație și inflexiunea vocii); limba standard are la bază dialectul din Guangzhou (Canton) familia sino-tibetană, ramura chineză; considerată și dialect chinez han cu unele sinograme proprii 59. caroliniană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tot mai analitic, cu o topica rigidă, în engleză medie și modernă vechea engleză: runica germanica, apoi latină, adusă de scribii irlandezi în sec. VIII. Ortografie etimologica (nu există corespondență între ortografie și pronunțarea actuala: mai multe grafeme pentru același fonem, aceeași grafie cu mai multe valori; multe cuvinte omografe) 102. eschimosa (inupiak, inuktitut, inuit, groenlandeza) O Canada (Nunavut, Nunavik) / N SUA (Alaska), Rusia (NE Siberiei) / C-O Groenlanda (Danemarca) familia eschimo-aleută, ramura inuită; limba polisintetica (tip particular de limbă aglutinanta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
perso-arabă (patru semne consonantice suplimentare), chirilica 295. pirahă una dintre cele mai interesante limbi din lume; 250 de vorbitori monolingvi în opt așezări pe rîul Maici, afluent al Amazonului (Brazilia); cea mai simplă limba din lume din perspectiva fonologica (10 foneme - 3 vocale și 7 consoane), comparabilă cu rotokas și hawaiană; în schimb are cel puțin două tonuri și poate fi fluierata, fredonata, cîntată; are variații de ton, de accent și de ritm; că și warlpiri (limba australiană), nu are conceptul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nu are catagoria gramaticala a numărului, nu are cifre; nu posedă cuvinte pentru a exprima culorile; cei mai puțini termeni de înrudire din lume; lingvistul Daniel Everett este considerat cel mai bun specialist în pirahă amerindiana izolată; număr mic de foneme, dar grad înalt de variație alofonică; aglutinanta cu numeroase afixe; are sufixe care exprimă evidență (de exemplu că vorbitorul este foarte sigur de ceea ce spune); cel mai simplu sistem pronominal din lume, pronumele personale fiind împrumutate din nheengatu, o lingua
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia indo-europeană, romanica, grupul italo-romanic; silabica; SVO + OSV latină 311. rotokas limba din insula Bougainville (Papua-Noua Guinee); dialectul central are doar 11 sunete (5 vocale + 6 consoane), cel mai mic inventar fonetic din lume (limba amazoniana pirahă are doar 10 foneme, dar are cel puțin două tonuri cu valoare fonematica, ceea ce urca numărul real de foneme la 12) marea familie oceanico-indopacifică, familia papua; SOV transcriere latină cu doar 12 litere 312. rusă O Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan / N numeroase state independente
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Papua-Noua Guinee); dialectul central are doar 11 sunete (5 vocale + 6 consoane), cel mai mic inventar fonetic din lume (limba amazoniana pirahă are doar 10 foneme, dar are cel puțin două tonuri cu valoare fonematica, ceea ce urca numărul real de foneme la 12) marea familie oceanico-indopacifică, familia papua; SOV transcriere latină cu doar 12 litere 312. rusă O Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan / N numeroase state independente din fosta URSS; în România s-au refugiat rușii lipoveni de riț vechi. Texte în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
capacitatea de a produce mesaje inedite care sunt general recunoscute; k) caracterul cultural: regulile de întrebuințare a limbii sunt transmise pe cale culturală și nu genetică; l) dubla articulare a limbajului: existența unui nivel de structurare primar (al semnelor minimale numite foneme) și un nivel de structurare secundar, al monemelor (semne minimale de semnificație); m) capacitatea de simulare a comunicării: se referă la emiterea unor mesaje false sau lipsite de sens; n) reflexivitatea: limbajul poate deveni obiectul propriului discurs (funcția metalingvistică); o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să fie acceptată de mediul în care se produce”. Semnificația este un ansamblu de variabile care depășește cadrul semnului lingvistic, realizându- se numai în discurs, cu ajutorul enunțării, fiind caracteristică unităților superioare sintagmei. în lingvistica structurală, sensul se verifică la nivelul fonemelor diferite, obținute prin comutare: car/var, unde / c/ comută cu /v/, generând un cuvânt cu sens diferit. În lingvistica distribuțională, sensul este o funcție a distribuției - verbe ca a spune, a declara, a explica au toate un sens dicendi și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
care este cel al clasei respective), fapt pentru care, în actele concrete de vorbire, efectuăm în mod constant o operație logică, aceea de a afirma implicit includerea unui individ în genul său”.Funcția de diferențiere în cadrul sistemului se realizează prin fonemele și morfemele din care este alcătuit semnul. Funcția de transmitere a informației se realizează în procesul comunicării. Codul cel mai des utilizat în cazul comunicării intenționale este limba, care este un cod, un ansamblu de semne cu o organizare proprie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cu cele asociate categoriei de produs. Pentru substantivele proprii, nu putem vorbi de semnificat la fel ca și în cazul cuvintelor din lexic. Referentul lor evocă un ansamblu deschis de contexte istorice, geografice, iar semnificantul lor, constituenții lor sonori (silabe, foneme) sau ortografici eliberează conotații. Publicitatea deja menționată pentru ceasul de lux "Corynthe" (vezi cap. 10) exploatează faptul că acest oraș aparține Greciei antice și este asociat zeilor, eternității, arhitecturii de marmură, perfecțiunii geometrice etc. Ea exploatează, de asemenea, faptul că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
precum și ai mușchilor constrictori faringieni. Elementele de articulare își schimbă cu rapiditate poziția, cele mai mobile fiind limba și buzele care în vorbire modifică continuu spațiul rezonatorilor. Prin schimbări minime de poziție ale limbii și buzelor se obțin modificări ale fonemelor în vorbire cursivă precum și a vibrațiilor de timbru (fig.2). Experiența a arătat că în aprecierea formei trebuie ținut seama de principiul compensației. Pentru emiterea corectă a sunetului vocalic este necesar un spațiu constant fără menținerea aceleiași forme a rezonatorului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rostite de om. Supapa principală în această coordonare o formează vălul palatin, organul esențial, care asigură închiderea și deschiderea ritmică între rezonatorii bucal și nasal. Lungimea și mobilitatea sa, trebuie să-i permită mișcări, de care depinde emisia corectă a fonemelor, cu caracteristici orale, a celor cu caracteristici nasale, precum și a vocalelor (cu caracteristici laringiene). 1.3.4. Prin contactul succesiv al vârfului sau numai a unei suprafețe mai mari sau mai mici a limbii cu diferite regiuni ale bolții palatine
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
date cu privire la istoricul apariției și dezvoltării vorbirii până la data examinării. Pentru stabilirea tulburărilor de pronunție s-au folosit teste de articulare formate din vocabular-imagini cât mai apropiat înțelegerii copilului în raport cu vârsta, mediul și posibilitățile psiho-individuale, în așa fel încât, fiecare fonem să existe în cuvânt în poziție inițială, medială și finală, metodă relevantă pentru o cercetare tipologică, după Müller et al. (117; p.177). Cuvintele sunt pronunțate cu nasul deschis și închis notându-se prin transcriere fonetică schimbările fonetice obținute prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reeducare. Se notează felul de emisie al fiecărei vocale: dacă este clară, sonoră, deschisă, difuză, închisă, surdă, nasonată, fără intensitate, poate sau nu poate fi emisă pe diferite tonuri, observânduse înălțimea sunetului de care este capabilă vocea subiectului. În examinarea fonemelor cu valoare consonantică, testul vocabular întrebat s-a consemnat alături de testul răspuns. Pentru aprecierea generală a vorbirii s-a cerut copilului preșcolar să spună o poezie, școlarului să citească, să scrie. S-a stabilit astfel forma și felul dislaliei și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
alți factori determină gradul dislaliei la copii malformați. Diferențele mici ale valorilor comparative obținute din analiza datelor statistice sunt nesemnificative și practica confirmă validarea lor. Autoarea lucrării de față într-un studiu al fenomenelor dislalice găsește indici asemănători pentru fiecare fonem în două forme de despicături, factorul lor comun fiind valoarea funcțională a vălului operat și condițiile de mediu care stimulează și dirijează formarea fonetismului corect în perioada achiziției limbii și limbajului (197; p.84-113). Incidența tulburărilor funcționale este detectată la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și asincronice în vorbire, direct răspunzătoare de o varietate extrem de largă a fonemelor dislalice care complică rhinolalia specifică despicăturii congenitale velo-palatine. Asinergia de contracție linguo-velară poate produce un zgomot glotic pe care francezii îl numesc „coup de glotte” (23; p.61-81), sau zgomot de clapă, observat mai ales în pronunția consoanelor labiale - p
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se produc pentru toate consoanele cu excepția celor nasale, afectând emisia constrictivelor și a fricativelor s, ș, z, t, f, ce-ci, ge-gi, într-un sens dislalic. Ele sunt înlocuite cu m sau n sau cu suflu nasal. Sunt afectate rareori fonemele l, r ale căror vibrații sunt diminuate dar nu transformate. Suflu nasal afectează de asemenea consoanele explosive împiedicându-le pronunția sau asurzindu-le: b spre p , d spre t, g spre c. Suflul nasal trebuie deosebit de deperdiția nasală deoarece nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
obstacol la nivelul recepției. Dacă copilul surdo-mut este deficient sensorial, prin imposibilitatea perceperii acustice a modelului verbal, copilul cu despicătură congenitală velo-palatină este un deficient prin imposibilitatea ajustării la „modelul” verbal, exceptând de la respectarea regulilor privind utilizarea corectă a sunetelor, fonemelor și morfemelor „care aparțin unor repertorii bine precizate în limbă” (74; p.262). Surditatea întrerupe procesul comunicării la nivelul receptorului și prin aceasta utilizarea limbajului. Defectul anatomic congenital al elementelor de articulare stingherește realizarea corectă a instrumentalității verbale, deși auzul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
plasează la nivelul funcției de realizare fonologică, dar și unii și ceilalți comunică într-un fel, deoarece limbajul articulat este un mijloc, însă nu singurul. Pentru surd, mimica pronunției sunetelor, gesturilor, desenele servesc comunicarea ca și limbajul. Pentru copilul malformat, fonemele și morfemele deși neadecvate pentru interlocutor din perspectiva fonologică a limbii servesc totuși comunicarea într-o formă mai mult sau mai puțin inteligibilă. Limbajul face parte dintr-un complex de conduite indestructibil legate de dezvoltarea intelectuală și afectivă; el nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este limitat ca posibilitate de comunicare”; dar „reprezentativ și definitoriu pentru om”; căci „din toate formele de comunicare, cea prin codul lingvistic în cadrul limbajului rămâne determinantă și polarizantă” (136; p.22). Orice limbă combină un mic număr de sunete distinctive (foneme) într-un mare număr de cuvinte, de înlănțuiri diferite, conform anumitor reguli, care îi sunt proprii - „eram” este un cuvânt de aceeași compoziție ca și „rame” care semnifică cu totul altceva. Fiecare limbă construiește fraze într-un număr infinit prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
buzelor (f, b, p, t, k), precum și celor care cer o poziție mai precisă (o, u, e). Acest ansamblu de factori în care intră imitația, mai ales în cazul labialelor, va permite constituirea unui repertoriu de sunete, care vor fi fonemele limbii materne. Sunetele neauzite în anturajul copilului vor dispare din repertoriul său, în timp ce linia melodică a vocalelor se va apropia și amplifica, secvențele devenind mai lungi, cu variații de ritm și intensitate. Holofrazele reproduc deja tipurile funcționale ale frazelor adultului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
gradat și că sunetele complexe sunt construite pornind de la cele mai simple, lucru verificat în practica logopedică cu copii malformați. Schultz subliniază că evoluția lalalizării este supusă celui mai mic efort fiziologic și că emisiunile fonetice ale copilului evoluează de la foneme labiale către sunete care cer un mai mare efort, adică sunetele linguo-velare. Ombredanne (131) constată această remarcă deja veche și de acord cu Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă tensiune dar care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mic efort fiziologic și că emisiunile fonetice ale copilului evoluează de la foneme labiale către sunete care cer un mai mare efort, adică sunetele linguo-velare. Ombredanne (131) constată această remarcă deja veche și de acord cu Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă tensiune dar care sunt emise de buze - organele cele mai mobile ale limbajului - la cele care implică o mare tensiune musculară a glotei. El consideră că proeminența fonemelor labiale indică începerea funcționării
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]