1,676 matches
-
început al vieții, un alt destin... Ce glas nobil e-n strigatul lui speriat de reîntoarcere! Lăcrimând, se zbate în disperarea eternității... Ce nepăsare arde în omul din mine iubitor de avânt! Și stau fără teama, și-mi îndemn gândul frânt să viseze... Citește mai mult MĂDĂLINA - ANDREEA STAN (Comanesti / Bacău) - PREMIUL ÎI la Concursul Internațional „MEMORIA SLOVELOR”, ediția a II-a, 2016 - Secțiunea POEZIEGând frântCe lucire prețioasă e-n pânză de paianjen topită de soare...Ce vibrație sonoră e-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
de soare...Ce vibrație sonoră e-n firul de iarbă secerat de vânt...Ce gol este spațiul dintre cer și pământ! Ce chip, legătura dintre om și cuvânt,Între toate acestea, poate înfățișa? Iar liniștea morții îmi întuneca gândul prea frânt...A răsărit apusul zilelor din urmă.. E clipă când apare un alt început al vieții, un alt destin...Ce glas nobil e-n strigatul lui speriat de reîntoarcere!Lăcrimând, se zbate în disperarea eternității...Ce nepăsare arde în omul din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
început al vieții, un alt destin...Ce glas nobil e-n strigatul lui speriat de reîntoarcere!Lăcrimând, se zbate în disperarea eternității...Ce nepăsare arde în omul din mine iubitor de avânt!Și stau fără teama, și-mi îndemn gândul frânt să viseze...... XXIV. DANIELA OATU (VASLUI)- PREMIUL ÎI LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL „MEMORIA SLOVELOR”, EDIȚIA A II-A , 2016 - SECȚIUNEA POEZIE, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016. DANIELA OATU (Vaslui)- PREMIUL ÎI la Concursul Internațional
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Sumerienii au cioplit Hăt, după un mileniu Alt scris al lor, însă vrăjmași Ai țării și ai noștri, Se fac a nu știi și-s trufași Făcând încă pe proștii... Dar câtă vreme ai să taci Cât inima ți-e frântă...? De dinainte chiar de daci, Ești ginta neînfrântă. Nici un imperiu sau norod Deși ți-a smuls din trupu-ți, Nu a durat vreun arc de pod Să îți supună scutu-ți, Nici unul, cât ai fost unit, Cum nici romanii, care O parte
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
culese din grădină, oamenii mă pun pe masă și m-așează delicat pe un macrameu scrobit ori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit. Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământă până când burtos cumplit mă trântește pe jos frântă și-apoi, gură după gură, vin flăcăi să bea o dușcă, însetați sau ponosiți, refuzați de-o muierușcă. Sau decad dintr-o ulcică și mă fac strachină goală să mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoală, să mă umple
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
sfătoși Ce ne-au lăsat cinste și fapte, Azi sunt uitați și dați la coș De hoți, lachei ascunși în noapte... Strămoșii noștri ieri statornici Azi văd cum lumea se frământă Și pentr-o pâine sunt datornici Adesea cu spinarea frântă... Referință Bibliografică: Străbunii / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2348, Anul VII, 05 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
STRĂBUNII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381082_a_382411]
-
ce pășește sub călcâiul obosit. E visul meu, dar îl dau vouă, eu nu mai știu să visez! Minte: nu mai vrea să viseze, dar acesta este micul ei secret. Ela se teme să nu se prăbușească iar, cu aripile frânte căci a visat și ea odată, plutind pe aripile unei libelule albastre. Oare când a căzut din cremenea cerului? - Nu! Nu! Îl dau și rămân aici, jos. Din picioare să-mi crească rădăcini groase și să le port așa cum condamnații
VISUL ELEI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381095_a_382424]
-
fac eu, ca o mărturie vie, dureroasă, tenebroasă, așa cum am trăit-o... Cartea aceasta este scrisă în inima mea, în ființa mea, în tot ce este sfânt în om. Pornesc pe drumul dinlăuntrul meu S-adun bucăți din aripile-mi frânte...,, Ioan Ianolide, creștin între creștini, erou între eroi, Român între Români, martir între martiri, a fost unul dintre sutele de mii de naționaliști ortodocși creștini care s-a născut în Veacul sfâșiat de cele două războaie mondiale și de multe
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
multe, zeci,Ori erau subțiri la pungă,Ori aveau în cap ghiveci.Însă într-o zi cu soareEa porni spre al său ales... XXI. MĂ DOARE..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1667 din 25 iulie 2015. Am inima frântă și sufletul plumb, Mă zbat fără șanse ca peștii-n uscat, Încerc să-nțeleg cum drumul scălâmb, La alte popoare, e drept și curat. Mă doare să văd cum bătrânii cuminți Stau zile-n picioare s-achite din dări, Cum
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
dăm la străini Iar numele țării îl ținem secret. Mă doare să văd nostalgii de trecut Sau oameni săraci căutând prin gunoi, Aș vrea pentru țară un nou început Coroanei uscate îi vreau un altoi. Citește mai mult Am inima frântă și sufletul plumb,Mă zbat fără șanse ca peștii-n uscat,Încerc să-nțeleg cum drumul scălâmb,La alte popoare, e drept și curat.Mă doare să văd cum bătrânii cumințiStau zile-n picioare s-achite din dări,Cum tremură
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
NU SE ÎNDOIESC” (Dr. în Drept, Traian Trifan) Istoria Rezistenței Anticomuniste Române, deși este în mare parte ignorată și la fel de interzisă, este destul de bine cunoscută prin lungul șir al mărturisitorilor, care după 1989, au depus mărturie cu propria lor biografie frântă, târâtă în lanțuri, încătușată, încarcerată, torturată, însângerată, mutilată, profanată, interzisă, permanent supravegheată, continuu defăimată. Rezistența anticomunistă română în cadrul Istoriei postbelice europene, prin modul de desfășurare efectiv, prin durata confruntărilor și prin eroismul ... Citește mai mult "Cu arma, cu vorba, cu
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
NU SE ÎNDOIESC”(Dr. în Drept, Traian Trifan)Istoria Rezistenței Anticomuniste Române, deși este în mare parte ignorată și la fel de interzisă, este destul de bine cunoscută prin lungul șir al mărturisitorilor, care după 1989, au depus mărturie cu propria lor biografie frântă, târâtă în lanțuri, încătușată, încarcerată, torturată, însângerată, mutilată, profanată, interzisă, permanent supravegheată, continuu defăimată.Rezistența anticomunistă română în cadrul Istoriei postbelice europene, prin modul de desfășurare efectiv, prin durata confruntărilor și prin eroismul ... XXII. RADU MĂRCULESCU - PĂTIMIRI ȘI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
din nefericirea ce ne-a contaminat. Este-o lecție dură ce EGO-ul nostru-l zdrobește Ne învață că umilința-i necesară când iubirea-nflorește Cine iubește nu pierde timpul cu frământări mărunte Chiar dacă Agonia și Extazul devin doar linii frânte. Când ești îndrăgostit bătălia începe Te lupți cu tine însuți fără a percepe Cât de măreață este recompensa care va urma Iar lacrimile de bucurie-ți vor copleși ființa. CONCLUZIE: Dragostea este substantiv de genul feminin Libertate, sclavie, încleștări, frământări
LECȚIE DESPRE DRAGOSTE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381348_a_382677]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SUFLET BLÂND, ARIPĂ FRÂNTĂ Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Suflet blând, speriat de noapte, stelelor le pui cununi, renăscând din sine însuși tu cenușa ți-o aduni, suflet blând, speriat de noapte, apă vie
SUFLET BLÂND, ARIPĂ FRÂNTĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381502_a_382831]
-
vie risipită-n vântul lumii dintr-un pumn. Suflet blând, aripă frântă din trup - soare arzător, care spaimele înfruntă într-un zbor fără egal, cu durerea cea mai cruntă de-a muri și de-a fi iar. Suflet blând, aripă frântă... Referință Bibliografică: Suflet blând, aripă frântă / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SUFLET BLÂND, ARIPĂ FRÂNTĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381502_a_382831]
-
un pumn. Suflet blând, aripă frântă din trup - soare arzător, care spaimele înfruntă într-un zbor fără egal, cu durerea cea mai cruntă de-a muri și de-a fi iar. Suflet blând, aripă frântă... Referință Bibliografică: Suflet blând, aripă frântă / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SUFLET BLÂND, ARIPĂ FRÂNTĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381502_a_382831]
-
și duhovnicește vorbind, este un somn al morții. De altfel, nu este singura carte a lui Savatie Baștovoi care are acest efect. Închei această modestă privire asupra cărții cu un citat: „Nu e nimic mai strașnic pe pământ decât oamenii frânți. Oamenii pot fi frânți în multe feluri, dar unealta este întotdeauna aceeași: frica și însingurarea. Se întâmplă să vezi oameni frânți în mulțime, îi vezi prin sate, îi vezi și din viteza mașinii. Ei nu au viteză: mâinile lor parcă
ÎNVĂŢĂTURILE UNEI PROSTITUATE BĂTRÂNE CĂTRE FIUL SĂU HANDICAPAT, DE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380887_a_382216]
-
efect. Închei această modestă privire asupra cărții cu un citat: „Nu e nimic mai strașnic pe pământ decât oamenii frânți. Oamenii pot fi frânți în multe feluri, dar unealta este întotdeauna aceeași: frica și însingurarea. Se întâmplă să vezi oameni frânți în mulțime, îi vezi prin sate, îi vezi și din viteza mașinii. Ei nu au viteză: mâinile lor parcă nu apucă, gura lor parcă nu vorbește, iar ochii lor nu strălucesc în afară, ci te trag înăuntru, te trag cu
ÎNVĂŢĂTURILE UNEI PROSTITUATE BĂTRÂNE CĂTRE FIUL SĂU HANDICAPAT, DE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380887_a_382216]
-
Să o atingă doar cu boarea Și-n veci să o transforme-n sclavă. Dar nici că inima-nrobită Se pleacă în genunchi și plânge, Iar ”altă zare”-i o ispită Și sufletul încet se frânge. Nu, nu știam, un suflet frânt Poate spera, poate iubi, Poate s-aline c-un cuvânt Sau poate numai suferi? Iar suferința ce mai poate? Căci nu știu, nu voi ști vreodată Vreun adevăr. Dar te socoate Mi-e oare dragostea fondată? Căci, dacă dragostea există
EU N-AM ȘTIUT de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380946_a_382275]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > MĂ DOARE... Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1667 din 25 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Am inima frântă și sufletul plumb, Mă zbat fără șanse ca peștii-n uscat, Încerc să-nțeleg cum drumul scălâmb, La alte popoare, e drept și curat. Mă doare să văd cum bătrânii cuminți Stau zile-n picioare s-achite din dări, Cum
MĂ DOARE... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380951_a_382280]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CINE ALTUL... Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Cine altul... aud dimineața un cor de păsări cu aripile frânte sau poate noaptea sângerează pe pervazul ferestrei lăsată interdeschisă în așteptarea umbrelor cine altul decât mine aude durerea cum trece prin lumină ca un fulger rostogolindu-se sub zid în căutarea a ceea ce am fost tăcut ca o umbră nelocuită
CINE ALTUL... de TEODOR DUME în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380959_a_382288]
-
voce tremurândă, cu-o urmă de mândrie, însă obrazul lacrima-i îneacă bătrânului, ce-n brațe ține poza cu draga lui soție. Moartea se plimbă, mândră, cu cheia nemuririi la gât, pe potecile bătătorite de rugile sufletelor din azilul inimilor frânte. Autor, Olguța Luncașu Trifan Ianuarie.13.2015 - Iași - https://www.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3D8o4CReU9HG8&h=kAQEmIeBE Referință Bibliografică: CUM NE IUBIM PĂRINȚII? Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
soarbe umbra lumii în timp ce frunza primăverii înverzește prin alte orizonturi, alt soare, altă lună, alte păsări, alte lacrimi, cad în noi ca sunetele unui clopot, pierzându-ne în fulgerele de lapte ale timpului, amândoi vegheam pe un cuib cu aripile frânte, cântecul greierilor nebuni ne alintau și fete morgane treceau peste visele noastre, făcând din noi nuntiri albastre de pulberi luate de vânturi călătoare... joi, 2 aprilie 2015 Referință Bibliografică: spovedanie în fața oglinzii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SPOVEDANIE ÎN FAŢA OGLINZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374545_a_375874]
-
câte o vorbă bună să le rostim. Este și acesta un dar de preț, ce-și poate avea locul în traista bunului Moș Crăciun. (8) Gherla, mai 1963, după ce stătusem o noapte pe o bancă, într-o celulă arhiplină ... adorm frânt. Și atunci, în noaptea aceea chiar, sunt dăruit cu un vis miraculos, o vedenie. Nu-L văd pe Domnul Iisus Hristos întrupat, ci numai o lumină uriașă - albă și strălucitoare - și mă simt nespus de fericit. Lumina mă înconjoară din
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
gustul la-ncercare Într-un suflet opresc dâmburi să-mi privească ochiul-soare Pui de coțofene supte îmi mai cheamă strălucirea În alb-negru pene rupte peste gard alungă firea Cred că-n raza putrezită tot mai caută-o-ndoială Viața-mi frântă stă lovită peste-o pată de cerneală Și se scurge-mbătrânirea într-o nemurire blândă Marea-mi strânge glăsuirea în nisipul unde-o glandă Se-ngușează-n nesimțire peste-apusu'-nfiorat Numai unghia-n citire se mai taie-ntr-un păcat Și adun
FARD de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373400_a_374729]