964 matches
-
germanice și slave și a trebuit să lupte greu pentru a supraviețui în istorie, fiind după expresia lui Marc Bloch o „citadelă asediată sau mai bine spus invadată” (Braudell, 1994, 15). La începuturile ei, lumea europeană a fost „o lume frământată, chinuită înăuntru, hărțuită în afară” (Braudell, 1994, 15), dar de o evidentă omogenitate. O civilizație născută din multiple amestecuri etnice, politice, economice, dar având tradiții și credințe comune și, mai ales, „aceleași necazuri”, cum spune Braudel, pe care a încercat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
monstruozitate este o perfecțiune față de lipsa "bunului-gust" al milei, acest rău cu aparențele reale ale blândeții. În mormanul de pete și de devieri ale naturii sau în rafinamentul vicios al minții, nu veți găsi o perversiune mai întunecoasă și mai frământată ca mila. Nimic nu ne abate de la frumusețe mai mult decât "accesele" ei. Și dac-ar fi numai frumusețea! Dar virtuțile subterane ale acestui viciu ne întorc de la rosturile noastre esențiale și consideră depravare tot ce nu emană din gustul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nimic, este atât de natural, că nu te poți scoborî la nivelul unei atari banalități. Problema cea mare este atunci a trăi; a căuta secretul acestei chinuitoare imposibilități, a dezlega taina respirației și a speranțelor. Așa se explică de ce reformatorii - frământați până la obsesie de a da alte tipare vieții - au fost ființe ce au suferit peste marginile chinului! Moartea le părea o evidență strivitor de comună. Și nu apare ea din centrul bolii ca o fatalitate atât de apropiată, încît e
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lăuntrică s-au dovedit mai slabe decât bestialitatea și iraționalitatea acestei lumi, care a vărsat în mine toate rezervele ei de negativitate și otravă. Viața nu rezistă la mare temperatură. De aceea, am ajuns la concluzia că oamenii cei mai frământați, cu un dinamism lăuntric dus la paroxism, care nu pot accepta temperatura obișnuită, sânt meniți prăbușirii. Este un aspect al demonismului vieții, în această ruină a celor care trăiesc în regiuni neobișnuite, dar și un aspect al insuficienței ei, care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Amparo Îmi păruse demnă de dorit prin faptul că nu se lăsa amăgită. Acolo Însă, reacționând ai fermenții pământului ei, devenea ceva mult mai greu de prins, lucid vizionară și capabilă de niște modalități subterane de a raționa. O simțeam frământată de patimi străvechi, atentă să și le țină În frâu, patetică În ascetismul ei care-i poruncea să le refuze vraja. Mi-am dat seama de splendidele-i contradicții văzând-o cum discuta cu colegii ei. Erau reuniuni În case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
soare palid, vânt nemilos; toamna mi-a bătut în geam cu degete de ploaie; zâna melopeelor / spaima florilor, Doamna curcubitaceelor; toamna ironică; toamna-n grădină și-acordă vioara. Despre vânt: vânturi sunătoare; mătăsuri lungi de vânt; vrăjmășia câinoasă a vântului; frământată chinuire a crengilor; hohotirea despletită a vântului; calești de vijelii; iernaticul vânt; viforul turbat; vântul transparent și uniform; un vântuleț, potolit aduce cu el o mireasmă blândă; supărat pe liniștea omenirii, vântul bate în lună plină; plutește mort pe cerul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cu protopopul Groza care, amintindu-și arătarea cerească de odinioară, doreau să-l îndrepte spre cariera preoțească. Apostol însă nici nu voia să audă de teologie. Acuma era aproape de douăzeci de ani, înăltuț, foarte zvelt, cu o frunte albă foarte frământată, cu părul castaniu lung și dat pe spate, având ceva din înfățișarea tinerilor de la începutul secolului trecut, gata să moară pentru un dor. Pe cât inima îi clocotea de o poftă de viață năprasnică, pe atât mintea lui se zbuciuma cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
că, în adâncul inimii, gândurile acestea îi erau dragi și le tăinuia acolo ca pe niște odoare prețioase. ― Domnule căpitan..., murmură Apostol, uitîndu-se în ochii lui, rugător. Din privirea și glasul lui, Klapka sorbi un îndemn care îi lumină fața frământată. Ca și când ar fi pornit să-și golească dintr-o dată tot sufletul, oftă greu și zise: ― Mă înăbușe lașitatea, Bologa! Nu mai pot! Am crezut că, tăinuind-o, voi scăpa de ea, și acuma mă gâtuie... Ai văzut privirea lui Svoboda
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cale-afară, mai ales însă îi plăcea să stea la taifas cu domnii, crezîndu-se mai deștept ca ceilalți săteni și mai vrednic. Își trase un scaun lângă masă, se așeză tacticos și îndată se încălzi la vorbă, deși Apostol se mohorâse, frământat numai de dorința de-a auzi glasul fetei. Răspunsurile în doi peri nu descurajau deloc pe gropar, ba dimpotrivă, îl întărîtau. Din una, din alta, începu să spuie că el e om cu stare, cu toate că e gropar. Are pământ destul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
asista! Îmi doresc doar, să luați la cunoștință. Am fost față în față egali, chiar, o clipă, cu cei dintâi oameni din stat din Franța, România, Republica Moldova Transnistria, într-un răstimp de un sfert de secol, într-o perioadă extrem de frământată, (călare pe 2 secole!). Academicianul C.D. Zeletin îmi face onoarea unei introduceri la o monografie scriind că am avut și cu ce, referindu-se la capacitatea, îndrăzneala de a face, dar și la mijloacele de presă de care am dispus
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
fantasmele, pot fi îmblânzite și atinse măcar parțial. Firește, Navagio este un loc desăvârșit și din altă pricină: există aici un soi de libertate lăuntrică explodată vaporos și cu tandrețe. Este un fel de triumf suav (iar nu tensionat și frământată al libertății de sine. rockin’ by myself Dumitru UNGUREANU Zappoliphonia (4Ă Ca modalitate de exprimare a „energiei liniare degajate de mai multe monodii simultane“ (cum spun teoreticieniiă, polifonia este prezentă în muzica lui Zappa încă de la Freak Out! (1966Ă. Toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
să vadă ce nu-ți convine. Dar acest real confort nu-l interesa pe bietul Broanteș; pentru el orele treceau chinuitor de încet. Era mereu cu gândul la întâlnirea de a doua zi. Va veni sau nu Cosette? Se plimba frământat, cu pași mari, prin camera somptuoasă, sub privirile compătimitoare ale eunucului de serviciu, așezat lângă ușă, pe-un scăunel. Nu te mai chinui atâta, frate - spunea din când în când eunucul, încercând să-l liniștească. Toate sunt la fel, ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Întrebă el stupefiat. Văd că ne pierdem azi timpul degeaba. Ei, da, da, ei, da, rosti printre lacrimi Sidonia. Ovidiu văzu cum ochii ei calzi, umezi, ca de sălbăticiune, se măresc cât de cât, părea atât de bătrână, atât de frământată, încât se încruntă cuprins și el de tulburare. O șuviță din părul Carminei trecuse peste speteaza fotoliului, abia își înfrână gestul de a lua șuvița între degete, de-a o răsuci pe arătător. Parcă simțindu-i dezechilibrul, Carmina se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Câteva cuvinte doresc să mai adaug în legătură și cu alte motivații care au dus la apariția acestei cărți. Am considerat că trebuie tipărită o culegere de documente, referitoare la modul cum am reușit să antrenez orașul Iași în viața frământată a comunităților locale din întreaga lume. La reuniunile Congresului Puterilor Locale și Regionale (CPLR) soseau și delegații din toate țările fostului lagăr socialist. Mulți dintre trimișii unor țări își încasau diurna de dimineață, semnau prezența și țâșneau la cumpărături. Nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
zise, nu se poartă bine cu voi? - Nu știe să răspundă la întrebări, zisei, nu se poate fără întrebări... - Da? zise. Ce fel de întrebări? Întrebări aveam multe, pe care nu i le pusesem niciodată pedagogului verde, dar mă prefăcui frământat. Mi-am frământat chiar mâinile pe genunchi și am tăcut posomorât. -Ei, ia zi-i! - Să presupunem, am spus eu atunci, că în țara noastră n-ar fi fost nici un picior de evreu. S-ar mai fi născut mișcarea legionară
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se cutremurau mânioși, se aplecau prelung și iar se îndreptau, pe când printre ei, ca pe niște cărări ghețoase, din inima codrului, zvâcnea cu vârtejuri, cu frunze spulberate, cu găteje, mânia furtunii. Un zvon greu creștea între nourii negri și poiana frământată ca de spaimă - creștea ca o buciumărie prelungă chemând spaima din zarea mohorâtă, înăbușită de pulberi răsculate. Așa crescu bubuind buciumăria pădurii, învăluiri dese de stropi se abătură, duruiră ușurel și la geamurile mici, se depărtară - și deodată, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se împrăștiase încet-încet. Femeile vegheau tulburate la căpătâiul bolnavei. Urletele răgușite, urletele sălbatice care nu mai aveau nimic omenesc umpleau odaia, și zbaterile necontenite ale cărnii arse de focul dinlăuntru nu mai conteneau. Toată noaptea s-a cutremurat Haia, izbită, frământată, mușcată cu cruzime de otravă. Și prin gura arsă ca de fier roș abia pătrundeau răsuflări răgușite, pe când ochii aveau o sclipire fixă de nebunie. A doua zi dimineață Sanis, spăriat în cele din urmă, a dat fuga la doctor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sănătos și puternic - și căpriorii au brăhnit din culme chiar în cea dintăi după-amiază când i-au căutat vânătorii. Culi se ducea cu domnul Ieronim; Onu Bezarbarză cu doctorul. Nana Floarea ieșea în urma lor în pridvor, cu mânile suflecate, de la frământatul pânii. Și-i plăcea s-audă într-un târziu, prin ușa deschisă, o pușcătură care duruia în creșteri și scăderi prin cotiturile văilor. La înserat, sosea Culi dintr-o parte, cu țapu-n spinare, în urma vânătorului său. Au sosit într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se așează în cratița cu uleiul. Când se ridică deasupra și sunt rumenite, se scot într-o sită și se scurg, apoi se servesc calde. CAȘCAVAL 2 l lapte dulce, 2 kg brânză de vaci, 400 g brânză de oi frământată, 2 ouă, 300 g unt sau margarină, o lingură de bicarbonat Se pune laptele în cratiță la fiert, apoi, când aproape dă să fiarbă, punem brânza în lapte ca să o mai scoacem o dată. După ce s-a ales brânza de zer
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
trei părți egale. Din 100 g untură, 1,5 l de vin alb, 2 lingurițe de sare, o linguriță de zahăr, 50 g drojdie, 6 ouă întregi și 1,5 - 2 kg făină se formează un aluat elastic și bine frământat, apoi facem o foaie din tot aluatul, peste care punem o parte din aluatul cu untură. Împăturim în trei, apoi facem iar o foaie și punem iar o parte din untură; împăturim în trei, iar întindem o foaie și punem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o felie de șuncă, apoi altă felie de cașcaval unsă cu unt, altă felie de șuncă și cașcaval pe deasupra. Presăm bine cu mâna, apoi ornăm pe deasupra cu unt frecat și măsline. URS CU BRÂNZĂ Șase ouă, 600 gr. de brânză frământată, 600 gr. de costiță tocată cubulețe și prăjită, 300 gr. de cârnaț afumat de casă porționat și prăjit, 1 kg. de făină mălai. Facem o mămăligă potrivită pe care o împărțim în două, ungem o tavă cu unt și punem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
castravete și repetăm, până se termină, în straturi, iar la urmă, adăugăm maioneza. SALATĂ DE ANDIVE CU MAIONEZĂ 2 andive tăiate mărunt, 2 gălbenușuri, 200 ml de ulei, o lingură de muștar, 2 linguri de smântână și 100 g brânză frământată. Facem o maioneză, adăugăm smântâna, brânza, după care, la final, o turnăm peste andivele tocate. SALATĂ DE CARTOFI 1 kg. de cartofi fierți în coajă, un morcov fiert, 100 gr. de măsline, două cepe tăiate peștișori, 30 ml de oțet
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de busuioc, sare și piper. SALATĂ DE CRUDITĂȚI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Țelină, brocolli, morcov, roșii, castraveți, pătrunjel, smântână, miere după gust, sare, piper alb măcinat, hrean ras pe răzătoare, zeama de la 1⁄2 de lămâie, boabe de capere, brânză frământată și verdeață tocată mărunt. Pe un platou, așezăm cruditățile tăiate julien, după care, separat facem trei feluri de sos cu smântână - unul cu hrean, al doilea cu capere și cel de-al treilea cu brânză. SALATĂ DE DOVLECEI CU SMÂNTÂNĂ
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Când este gata, decorăm cu verdeață. Se servește cu mămăliguță sau piure de cartofi, salată de varză călită, castraveți sau gogoșari murați. TOCHITURĂ CÂMPULUNGEANĂ O farfurie de tochitură, opt ouă, 200 gr. de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe ceaun. Tochitura se prepară din carne de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Carnea se taie fâșii mai grosuțe, care se umplu cu costiță și usturoi. Bucățile care pică se dau prin mașina de tocat, se adaugă costița de mistreț, se pun trei ouă, sare, piper, usturoi tocat, se face o pastă bine frământată, apoi se face un pat din tocătură, pe o coală de celofan. Pe marginea patului, se pun fâșiile de carne care au fost împănate cu usturoi și costiță, se rulează cu celofanul și se leagă cu ață. După aceea, se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]