1,405 matches
-
se infuzează acoperit 5 minute și se beau 2-3 ceaiuri călduțe pe zi, având efecte În oprirea hemoragiilor. *Infuzie din amestec cu flori de mușețel (20 g) + scoarță de stejar (20 g) + herba de pelin alb (10 g) + frunze de frasin (10 g) din care se ia 1 lingură la 250 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute și se bea câte 2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Decoct din amestec cu flori de coada șoricelului + flori de mușețel + scoarță
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și altul seara, Înainte de culcare. Ceaiul are acțiuni laxative, hemostatice, antiseptice și calmante. *Decoct din amestec cu flori mușețel (15 g) + frunze de urzică vie (15 g) + flori de coada șoricelului (10 g) + herba de sunătoare (10 g) + frunze de frasin (5 g) + herba de pelin alb (5 g) + herba de cerențel (5 g) + scoarță de stejar (5 g) din care se iau 2 lingurițe amestec la 250 ml apă rece; se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute și se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
apă până scade la jumătate din cantitate) cu care se pun comprese sau cataplasme locale. Amestecurile de plante sunt indicate atât pentru băi de șezut cât și pentru comprese sau cataplasme. *Infuzie din amestec cu flori de mușețel, frunze de frasin, herba de pelin alb și scoarță de stejar (În părți egale) din care se iau 40 g amestec la 1 litru apă clocotită; se infuzează 15 minute, se strecoară și se toarnă În 4-5 litri apă caldă cu care se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute, se adaugă o lingură Bitter suedez la fiecare cană și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. -flori de mușețel, coada șoricelului, gălbenele, nalbă, lavandă, soc și arnică;-frunze de afin, anghinare, crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele, mărul lupului, mur-frunze, nuc, pelin alb, pătlagină, salvie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
dimineața, pe stomacul gol) având acțiune purgativă datorită conținutului În ramnoză, rezine și acid convolvulinic; *flori de soc (1 cană băută seara Înainte de culcare) cu efecte ușor laxative și calmante În constipațiile de natură nervoasă; *flori de porumbar, frunze de frasin și rădăcini de cicoare (luate separat) din care se prepară infuzii, băute câte 2-3 căni pe zi, dimineața și seara la culcare, cu efecte ușor laxative, mai ales În constipațiile de proveniență nervoasă; *frunze de anghinare (1 linguriță la 200
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pe lună. Amestecurile de specii sunt preparate sub formă de infuzii, decocturi, macerate, tincturi, vinuri medicinale, uleiuri eterice și pulberi laxative În care intră următoarele specii: *flori de soc, nalbă, piersic, porumbar, salcâm, măceș, mac roșu; *frunze de salvie, volbură, frasin, patlagină și roiniță; *rădăcini de cicoare, lemn dulce, obligeană, nalbă, pir; *semințe de in, mărar, fenicul, anason, chimion; *coajă de portocale. În literatura de specialitate sunt recomandate 3 amestecuri de plante care se iau alternativ, cu 30 minute Înainte de mesele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
iau alternativ, cu 30 minute Înainte de mesele principale: -Înainte de micul dejun: cicoare (30 g) +coada șoricelului (30 g) + gălbenele (30 g) + trifoi roșu (20 g) + patlagină (20 g) + țintaură (20 g) + crușin (20 g); -Înainte de masa de prânz: frasin (20 g) + soc (20 g) + mușețel (20 g) + nalbă mare (20 g) + anason (20 g) + patlagină (10 g) + păpălău (10 g); -Înainte de cină: semințe de in (1 linguriță) + tărâțe de grâu (1 linguriță) + hrișcă (1 lingură) + semințe de floarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute și se beau după adăugarea unei lingurițe de Bitter suedez. Alte amestecuri de plante recomandate de diferiți fitoterapeuți sunt : *Infuzie din amestec cu flori soc, flori de mușețel, frunze de frasin, frunze de patlagină, rădăcini de nalbă mare, fructe de anason și fructe de păpălău ; se ia 1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute, se strecoară și se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Infuzie din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se bea o cană seara, Înainte de culcare. *Pulbere din amestec cu scoarță de crușin (50 g), rădăcini de lemn dulce (25 g), rădăcini de cicoare (10 g), frunze de frasin (10 g) și fructe de fenicul (5 g) ; din amestecul uscat și măcinat fin se ia 1 linguriță În puțină apă sau ceai, seara la culcare, având efecte laxative sau purgative (În funcție de doze) și În creșterea peristaltismului intestinal. Aceste rețete
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și sunătoare (În părți egale) din care se ia o linguriță la o cană de apă și se consumă la 60 minute după mesele principale; *miere polifloră (100 g pe zi) care se toarnă În suc de mere sau de frasin și se bea după masa de seară; *miere de albine (1- 2 linguri) se fierbe 3 minute cu un vârf de cuțit de aloe (frunze uscate) În 250 ml apă și se iau 3 linguri pe zi, Înainte de mese; *polen
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
încolo. După o asemenea sortare, sămânța rezultată era trecută printrăun jet de apă, pusă la uscat, și după ceva timp era pusă în piuă, căuș cu căuș, și cu ajutorul unui bătător numit pilug, făcut din lemn de ulm sau de frasin, după o umezire, cu apă semi-caldă, din miezul firului de sămânță ieșea o făină albă ca foaia de hârtie. Ea se numea diferit, în unele sate i se zicea „julfă”, în alte le „bârță” sau „torbă”, iar adesea „laptele boului
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Ivănești și Cârligați (Pădurenii de astăzi, județul Vasluiă, arendate banului Grigorie Butucea până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile din Basarabia: Obileni, Cotiujeni și Dobcenii, „ unite într-un hotar, care se numesc și Cotu Morii, Ciorăști, Vrăbienii, Colcia, Frasinii, Tălăeștii și Toporul, ținut(ul) Orhei, Căcăcerii și Dobrenii, ținut(ul) Cahul”, arendate de Zaharia Dimovici până la 23 aprilie 1848; părțile din moșia Oțeleni, arendate lui Pavăl Marta până la 17 decembrie 1846 (venit de 2500 leiă, părțile de moșie din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Poranny” scria: „Tineretul polonez a aclamat cu o căldură neasemuită pe Suveran și pe Marele Voevod Mihai, reprezentant al noii generații.” Vineri, 2 iulie. Trenul regal intră în țară prin gara Ghica Vodă. În drum spre București oprește în gara Frasin, la ora 10. Carol și Mihai au fost întâmpinați de Gh. Tătărescu și de alți membri ai guvernului. Însoțiți de aceștia, în sunetele buciumelor, Carol și Mihai se deplasează cu automobilele escortate de arcași călări, la Bucșoaia, unde iau parte
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu un box. Agresorul a fost dat pe mâna Parchetului de către personalul de redacție a ziarului.” (Nr.13/1928). „Boala din născare leac pe veci nu are” lasă să-i scape un neadevăr referitor la activitatea primarului Gavril Drelliuc din Frasin care „ până și în banii bisericii și-ar fi băgat mâna”: „Părintele nostru s-a oferit ca să termine lucrarea bisericii cu suma de 200.000 lei, dar primarul punându-se în legătură cu anumiți pictori au făcut o socoteală de 620.000
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de 380.000 lei” (nr.25 din 3 iunie 1928). Dar la 17 iunie, în numărul 27, Cuvântul Țărănimii relevă Lămurirea venită de la preotul Adrian Boca: „vă rog să constatați că nu am nici un amestec în lucrarea bisericii din comuna Frasin”. (Din Bucșoaia la 8 iunie 1928). „Un escroc pedepsit cu doi ani temniță ajunge magistrat”, „Un hoț, primar și ctitor de biserici”, „Pentru javrele de la Glasul Bucovinei”, „Primarul Romul Cândea condamnat la 10 zile închisoare”, erau titluri care reflectau nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din presa vremii. Sunt și „înțepături”, ca în cazul epigramelor din Satiricul din Cernăuți: Lui Alvirescu: De la Dorna pân' la Vama Răspânditu-ți-s'a faima 61 Că „pădurea noastră” vrai Ca pe „Măcieș” s-o tai!” Ori lui Spânu: Peste Coșna - Frasin - Suha Zi și noapte cântă buha; Cântă buha pe-ndelete De parchet și de parchete... * Deșteptarea, gazetă pentru popor, „iese la 1 și 15 ale fiecărei luni, redacția și administrația - Cernăuți, strada Palatului nr. 14, editor și administrator Dimitrie Bucevschi, realizată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
realizările poetice ale timpurilor noi: "Printre poemele ample înfățișînd viața nouă trebuiesc amintite Despre pămînt de Maria Banuș, În satul lui Sahia de Eugen Jebeleanu, Vară fierbinte de Victor Tulbure, Tovarășul Matei a primit Ordinul muncii de Veronica Porumbacu, Sub frasinii de la răscruce, Copii de pe valea Arieșului și Mișcarea de revoluție de Baconsky, Așa a fost în Baltica de Ștefan Iureș, Cincisutistul de Ion Brad, Întoarcerea în patrie de T. G. Maiorescu, Studenta de Aurora Cornu, Fete în uniformă de Valeria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu prietenul nostru - „honny soit qui mal y pense” , care mi-a arătat o scrisoare de la V. Tempeanu. Când vii prin Fălticeni, caută să ne vedem (...). Am auzit că la Suceava se fac, undeva, „passpartout”uri pe carton gros de frasin, ceva foarte potrivit pentru aquarelă, În situația de (a) da efecte nebănuite. Cele cuvenite familiei matale. Cu distinsă prietenie, Todirel Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data=”7 dec. 1970” desc=”C.P.”> Dragă domnule Eugen, În „Clopotul” din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
surprinzătoare. Toate esențile se găsesc în ea, de la stejar până la păr și măr pădureț, tei, vișini, și printre arbori se-ncurcă și se cațără clematita în adevărate garduri vii, și vița sălbatică de un dulce verde deschis. Măcieș, corn, porumbrel, frasin, jugastru, gârneață, soc etc. 23 Iulie [DELTA] Pornim după amiază din Tulcea, pe o vreme frumoasă; nouri se plimbă totuși pe cer, par a face a ploae. Spre Sfântul Gheorghe, spre Buhaz. Prislav, pe două maluri; vechea cetate slavonă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
consideră că hânsarii formau o „categorie de ostași moldoveni”, pornind de la faptul că în secolul al XVI-lea în fruntea lor se aflau vătafi și căpitani de hânsari. Înaintea lui Eremia Movilă veneau, în 8 mai 1598 „Costin Murguleț din Frasini și cu Colton din Hnilodvoe și cu Grigore din Cobolta și cu Pavăl din Dumbrăveni și cu Simeon din Loze și 10 hânsari din Măgura și cu Hânsar din ținutul Sorocăi”. Numele de hânsar este de origine slavă și înseamnă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
am stat în Bacău în casa lui Vișec și el și Maria soția lui s-au purtat foarte frumos cu noi, că era cu mine și Eugenia soția mea, adusă de la Bogata de vrednicul soldat Toader V.S.Găină din satul Frasinul comuna Broșteni, județul Suceava, ba și băiețelul nostru Bogdan, care avea atunci 4 ani, și acum 60 de ani. De foarte multe ori ne-au chemat și ne-au dat mâncare și vin în odaia lor. Și a spus Edmund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
26o, mai ales în ultimele decenii, iar precipitațiile anuale abia ajung la 500 mm. Din această cauză, s-a apreciat că fostul județ Fălciu făcea parte dintre ținuturile secetoase ale țării. Vegetația, specifică dealurilor și podișurilor, este reprezentată prin stejar, frasin, carpen, paltin, ulm, măr, păr etc. În partea răsăriteană, pe dealurile mai joase de pe ambele maluri ale Văii Prutului, se identifică ușor cernoziomul negru. În Evul Mediu, ținutul Fălciu, parte a Moldovei, deși era unul din cele mai mici ținuturi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un loc de adevărată vilegiatură, dacă edilii Hușilor vor înțelege acest important dar natural pe care îl are orașul lor, față de celelalte orașe de șes ale Moldovei. Sus la Dobrina, unde în bătrânul codru de stejari, de tei, plopi și frasini, în timpul celor mai călduroase zile ale verii, aerul e răcoros, curat și plin de sănătate, aproape ca și orașul de munte, cale de 10-15 minute cu piciorul din centrul orașului, s-ar putea amenaja un parc de două-trei hectare, cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitorilor din mahalalele târgurilor din Moldova, în genere, prevalau asupra celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau: grâu, porumb, secară, orz, ovăz, cânepă, in, cartofi, fasole, mazăre. Arborii din pădurile județului asigurau populației lemne pentru foc și construcții: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o zi îl uitasem la spatele meu. Era o zi de toamnă așa de frumoasă și dulce, cu cerul azuriu, pădu rea ruginită și aburi albăstrii în fundul drumurilor, încât crezui că văd altă pădure, teiul cel mare, Canapeaua, cireșele roșii, frasinii purpurii, vârful dealului profilat pe cer. Pierdusem noțiunea timpului și a locului. Mi se părea, ca într-un vis, că eram cu toții la noi la masă, fericiți, veseli, dar toți plângeam, scuturați de emoție. Acum nu mai plângeam, nici nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]