1,800 matches
-
entorsă și atunci, se așeza în balansoarul din dreptul ferestrei de la balcon, pe care o deschidea, ca să presare resturi de pâine pe pervaz, așteptând să sosească porumbeii. Și aproape imediat, de parcă s-ar fi auzit de undeva vreun semnal, începea freamătul de aripi și porumbeii plonjau în zbor de pe terasa blocului turn, pe pervazul îngust, unde, fără a se sfii de privirile Iolandei pe chipul căreia înflorea o lumină, începeau să ciugulească, uguind plini de mulțumire. Odată, surprinzând privirea plină de
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
de ducă Dintru-un colț de altă lume, Dintr-un colț de altă zare Am simțit un zvon de ducă, Zvon ușor, ca o chemare. Dintr-un bob curat de rouă, Dintr-un murmur de izvor Am luat alin și freamăt, Dor de doru-mi călător. Din țărâna de sub pasu-ți Am luat crâmpei de drag, Am cules grăunțe fine Să fac stelelor șirag. Iar din curcubeul mândru Am să scot doar o culoare Ca să-mi leg dorul de tine, Să ți-l
ZVON DE DUCĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381949_a_383278]
-
O privea acum pe fetița sa jucându-se cu un bețișor de la cocktailul pe care îl savura relaxată. Din când în când, marea o chema la reverie. Urmărea valurile spumoase până se domoleau, la mal. Albastrul acela intens o fascina. Freamătul mării o calma. Simțea trupul ei respirând în ritmul undelor apei. Adunaseră împreună câteva scoici, iar Mona le aranja pe dimensiuni și apoi le îngropa sub șezlongul mamei pe cele mai mici. O luă în brațe și fugiră printre cearceafurile
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
vie de chacun”, povestea pictată în pictură de cânt. Prezenta Antologie este „recolta” de peste an 2015, adunată cu grijă din creuzetul creației așa cum ea se va fi fost ivit într-o clipă de grație sinonimă cu surâsul, lumina din gând, freamătul de suflet, lacrima, bucuria, sfâșierea, dorul, tăcerea grăitoare. „Dialogul” pictură-poezie, pictură-proză, capătă consistență prin alăturarea imagine-cuvânt, invitând totodată cititorul să-și amestece propriul gând în cântecul fără de sfârșit care este de fapt rotundul cuprins într-o creație colectivă de acest
PAULA ROMANESCU CRONICA LA ANTOLOGIA CENACLULUI CETATEA LUI BUCUR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380423_a_381752]
-
frumos în simbioză cu natura generoasă, această poetă acum urbană își trage izvoarele limpezi ale inspirației, din câmpiile înverzite ori din nopțile cu “lună luniță/ ca o aluniță”, “lună lunișoară/ ca o tămâioară/”, din mirosul frunzelor de nuc ori din freamătul mestecenilor, dar mai ales din codru! „M-aș ascunde în desișul pădurii,/ printre crengi uscate,/ m-aș aciui/ ca o ciută fugărită de glonț/ încolăcindu-mă în juru-mi/ mi-aș acoperi fața cu părul/ m-aș face una cu frunzele
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Aș vrea să fiu măcar o vară stâncă... M-ar bate vânturi aspre și cu ploi dar aș gusta și-o liniște adâncă departe de-orice freamăt dinapoi. Aș fi refugiu poate pentru ciute sau pentru flori de colț ferit sălaș. S-ar așeza pe piscurile-mi mute mulți visători veniți de la oraș sau de aiurea, toți avizi de soare, de cățărări, de verde,de ’nălțimi, toți
DE NECLINTIT de AURA POPA în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380512_a_381841]
-
de mulțimea zgomotoasă, pe drumurile întunecate ale veacului. „mă bucur pentru ceea ce ești - / formă îndrăgostită a unei voci prinsă în simfonia iubirii,/ mă bucur pentru ceea ce sunt - / un simplu vis așteptând un strop de tine,/ mă bucur pentru ceea ce suntem - /freamăt într-o îmbrățișare de suflete pereche,/ lacrimi neplânse în arșița pustiului din noi...” Poetul George Călin, suflet însetat de mirajul luminii și al cuvântului, captivat de „voluptatea ascunsă a păcatului”, făcând din iubire un spațiu al provocărilor, sfâșierilor și desfătărilor
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
Universală. În fața golului cosmic și a eternei curgeri a timpului, poetul devine ( uneori) anxios, tulburat, găsind în poezie un spațiu de manifestare și „spovedanie”. Astfel, în „ZAPISUL IUBIRII”, volumul de poezie care așteaptă să-și ia zborul către inima cititorului, „freamătul iubirii” poate fi simțit, trăit cu fiecare vers , și cum altfel decât ” învârtindu-ne zilele în eternul carusel/ al împerecherii din / Dragoste...”, dar „Plăsmuitorul de suflete” stă de veghe, șoptindu-le: „nu veți afla /Veșnicia, /sub aripa viselor voastre,/împovărat
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
zilele în eternul carusel/ al împerecherii din / Dragoste...”, dar „Plăsmuitorul de suflete” stă de veghe, șoptindu-le: „nu veți afla /Veșnicia, /sub aripa viselor voastre,/împovărat cu rosturile / Lumii/ sunt numai Eu,/numai Eu vă cunosc,/ umplându-vă secundele/cu freamătul Iubirii din voi, / cu Arderea perpetuuă/într-o Dragoste /numai de voi visată, /dorită,/ neatinsă,/ Focul Dragostei voastre/ nu se va pierde niciodată,/va arde îmbrăcându-vă / în gânduri, /dezbrăcându-vă în vise,...” (vibrând cu lacrimi din colțuri de stea
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
soare în deșert, răzbunătoare, iresponsabilă, vulgară, carnală, dar, de multe ori, poate duce pe culmile cele mai înalte ale spiritualizării ființei. *Versuri de mare finețe, însoțite de aluzii învăluitoare, relevă dorința poetului după plenitudinea iubirii: „mă bucur pentru ceea ce suntem - / freamăt într-o îmbrățișare de suflete pereche,” Extazele și fantasmele, adorația totală față de Femeie... sunt redate în tonuri de o intensă vibrație impresionistă, cu ample disponibilități sugestive. „rupând bucăți din inima-mi hăcuită de semeni/mă reinventez / în fiecare zi petrecută
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
pornit voios pe un alt drum crezând că toate-acolo sunt duium, că-n orice vis e altfel de nuanță. E viața mea un codru-adânc și des din care n-aș mai vrea nicicând să ies vrăjit de al lui freamăt, de izvoare ce au în susur cântece de vis, care splendori fantastice-au descris când printre ramuri nu-ncetau să zboare. E viața mea mândru picior de plai, menit să aibă-n jur gură de rai. Anatol Covali Referință Bibliografică
E VIAŢA MEA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379353_a_380682]
-
RĂMÂI AL MEU MISTER Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului Din clipele-albastre hrănesc amintirea fierbintele-ți brațe le simt cu-n cuvânt trezește în mine și-acuma iubirea cu-al lui freamăt dulce, sărat și rotund sărutu’-ți de mătase doar luna-l mai aduce în inima-mi rămasă-n vârf de brad apos în legănarea nopții rog stelele să culce a minții nebunie, dorul arzând țepos noi am rămas acolo, îndrăgostiți
RĂMÂI AL MEU MISTER de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379352_a_380681]
-
de o mirare , o stranie mirare... - Cine-i acolo? Cine mă deranjează în aceste clipe încărcate de-o grea și apăsătoare melancolie? Și, de dincolo, din imediata apropiere, o voce aproape știuta, cu rezonante de ape curgătoare și cascade, cu freamăt de codru și lanuri în pârga, de păsări cântătoare, de furtuni infinite... îmi răspunde: - Deschide, da drumul, poeto! Sunt eu, amurgul tău adorat. E oră, e timpul poveștilor ce n-au fost spuse și nici scrise în vreo carte... Ah
PREMIUL II LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/379395_a_380724]
-
cea bună Care îmi cântă de jale și dor; Vorbele ei se adună-n cunună Și înfloresc pe al țării ponor. Limba română e floarea câmpiei Roșie ca focul ori galbenă-n grâu Sau albăstrie pe marginea iei... Limba e freamăt ori șopot de râu. Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd, Limba e cântec suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și bucium, Doină, baladă și dacii râzând, Murmurul apei
LIMBA ROMÂNĂ E MAMA CEA BUNĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379517_a_380846]
-
peste semne înspre masca viețuirii. Când apele se vor revărsa peste maluri vom cunoaște îmbrățișarea. Stăteam spate în spate, doi călători cu ochii scrutând busola inimii, eu cu spatele către centrul vieții, tu cu spatele către malul plăcerii, eu ascultând freamătul ierbii, tu cu privirea pierdută în zare. Continuăm căutarea în labirintul ce ni se așterne între omoplat și impulsul zvâcnirii, între brațe și pulsația mișcării spre fericire, tot spate în spate, de la distanța viziunii, până vom fi atrași de mirajul
POZIŢIA SINELUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379512_a_380841]
-
autentică: „Așteptând să vii/ îmi cântă în sânge mii de ciocârlii/ lucrurile din casă parcă sunt vii -/ Au suflet și cântă toate/ bucuriile inimii înturnate...” (Ferestre deschise...) Ca și Blaga, Elisabeta preda își lipește ureche de pământ chemând pasul iubitului: „Freamăt ți-e glasul -/ Și iarăși doresc să te-aud:/ Urechea o pun la pământ/ să-ți cheme pasul/ sub clopotul îndepărtării surd.” (Freamăt) Un alt capitol important în econimia cărții îl constituie familia sacră, părinții și copii. Meditând la extincția
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
inimii înturnate...” (Ferestre deschise...) Ca și Blaga, Elisabeta preda își lipește ureche de pământ chemând pasul iubitului: „Freamăt ți-e glasul -/ Și iarăși doresc să te-aud:/ Urechea o pun la pământ/ să-ți cheme pasul/ sub clopotul îndepărtării surd.” (Freamăt) Un alt capitol important în econimia cărții îl constituie familia sacră, părinții și copii. Meditând la extincția inevitabilă, poeta găsește acea seninătate mioritică pe care o transmite și fiicei sale: „Să nu mă plângi, fetița mea/ Când voi pleca în
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
în vânt;Săgeți de raze le lucesc pe crupe,Perechi, perechi, se strâng în grupe -Minune-a existenței pe Pamant!... XI. COBZARUL TOAMNEI, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015. Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori, În freamătul pădurii liniștea o curma, Când soarele își lasă zboru-i,și-n urma Se țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă,doar,și-ar vrea, Din raze-aurii,sub domuri de stejar, În dimineța lină,să-și facă sanctuar Dar soarele-n
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Pe fata toamnei, ruginii embleme, Zac acum în templul sfărâmat. Când iarnă te-a citat la judecata, O adiere de-arome vag crizantemale, Înmărmuresc în cercuri de petale, Iar toamnă este ... Citește mai mult Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori,În freamătul pădurii liniștea o curma,Când soarele își lasă zboru-i,și-n urmaSe țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă,doar,și-ar vrea,Din raze-aurii,sub domuri de stejar,În dimineța lină,să-și facă sanctuarDar soarele-n cețuri se
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Acasa > Poezie > Delectare > FREAMĂT DE IUBIRE Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ochii tăi Pe mine însumi m-am pierdut Negând această dependență, De cerul (dulce penitență), Din cupa ochilor băut. Și beat de-
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
ispită Îndrăgostit, nebun, insomniac... Ți-ai revărsat întreagă feerie De flori, de cântec și de zări senine Și-atins fatal de-această aporie Declar solemn că-s dependent de tine! Poezii de Gabriela Mimi Boroianu 20.03.2016 Referință Bibliografică: Freamăt de iubire / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
Dragoste > ALB Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Alb Hai, pune din nou haina emoției peste umerii găndurilor mele și rubinul-lacrimă lasă-l să acopere privirile noastre înzăpezite una în alta! Freamătul cuprinde-mi-l in brațele inimii tale de gerul vremurilor neprielnice ascunzăndu-l. Ianuarie Picuri, picuri din gândurile tale pe corzile sufletului meu, fac această ninsoare albă-răscolitoare, să devină chemare rotitoare. Și asta, în primele zile din anul ales, sub fulgii
ALB de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381014_a_382343]
-
stradă,acceptă hoția, ... X. ALB, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Alb Hai, pune din nou haina emoției peste umerii găndurilor mele și rubinul-lacrimă lasă-l să acopere privirile noastre înzăpezite una în alta! Freamătul cuprinde-mi-l in brațele inimii tale de gerul ... Citește mai mult AlbHai, pune din nouhaina emoțieipeste umeriigăndurilor meleși rubinul-lacrimălasă-l să acopere privirile noastreînzăpezite una în alta!Freamătulcuprinde-mi-lin brațele inimii talede gerul... XI. PREZENT, de Lia Zidaru , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
timp răcoros și ne încearcă doar norii ploioși! Uneori și genele tale cad grele, obosite de nesomn, iar ochii caută întruna drumul, chipul, visat, dorit îngânat ... Nu, nu are cum colțul de lume să te ascundă, tăcerea să rămână mută, freamătul adânc să nu te pătrundă! Iar întrebarea să nu-și răspundă... care zare e de soare, sau care-i fraza salvatoare, din visarea-copac-pământescă în care, să-ți conservi avântul, să nu te mai scuture niciodată vântul! Citește mai mult Lași
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
mult Lași să vină un timp răcorosși ne încearcă doar norii ploioși!Uneori și genele talecad grele,obosite de nesomn,iar ochii caută întrunadrumul, chipul,visat, doritîngânat ...Nu, nu are cumcolțul de lume să te ascundă,tăcerea să rămână mută,freamătul adânc să nu te pătrundă!Iar întrebarea să nu-și răspundă...care zare e de soare,sau care-i fraza salvatoare,din visarea-copac-pământescăîn care, să-ți conservi avântul,să nu te mai scuture niciodată vântul!... XXVI. CRI-CRI-CRI, de Lia Zidaru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]