1,758 matches
-
Desigur, nu tot azotatul pe care omul Îl Împrăștie pe ogor e folosit de plante. Unii spun că doar o treime. Restul e inevitabil transformat În azotit, mânat de apa ploilor pe drumul știut de ea spre râu ori pânza freatică, ajungând la robinet sau În fântână. Dacă ajunge și În gura vacii nu-i bai pentru voi, căci ea, o antiteză heterotrofă a autotrofei plante, de-l va da În lapte o va face ca azotat, slujind astfel de filtru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe el deci. Rămân la porumbul unor episoade trecute. Care, venit dintr’o zonă tropicală, n’a uitat nevoia, mai stingentă ca a altora, de apă. Doar că... Planta folosește apa din sol, din soluția solului, chiar și pe aceea freatică când are rădăcini „Îndrăznețe“. N’o folosește pe aceea de ploaie decât după ce aceea ajunge adânc În sol. Firesc, căci ea trebuie, În prealabil, să dizolve săruri din care planta să ia ce și cât Îi trebuie. Sărind În ajutorul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
centrale ale stațiunii și de cazare-tratament. V. Protecția stațiunilor Protecția stațiunilor impune stabilirea și instituirea de perimetre de protecție: - regională; - hidrogeologica; - sanitară. Măsurile de protecție fac obiectul unor norme speciale și se referă la: - sursele de factori naturali terapeutici; - pânzele freatice, cursurile și oglinzile de apă, marea; - zonele riverane ale bazinelor de apă; - bazinul aerian al stațiunii; - solul și subsolul stațiunii; - spațiile verzi din cadrul stațiunilor și teritoriul înconjurător. VI. Determinarea perimetrelor sau a vetrei pentru stațiuni Se deosebesc următoarele diferențieri între
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
centrale ale stațiunii și de cazare-tratament. V. Protecția stațiunilor Protecția stațiunilor impune stabilirea și instituirea de perimetre de protecție: - regională; - hidrogeologica; - sanitară. Măsurile de protecție fac obiectul unor norme speciale și se referă la: - sursele de factori naturali terapeutici; - pânzele freatice, cursurile și oglinzile de apă, marea; - zonele riverane ale bazinelor de apă; - bazinul aerian al stațiunii; - solul și subsolul stațiunii; - spațiile verzi din cadrul stațiunilor și teritoriul înconjurător. VI. Determinarea perimetrelor sau a vetrei pentru stațiuni Se deosebesc următoarele diferențieri între
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
județene, poate opera modificări în listele cuprinzând lucrările care fac obiectul programului și asupra valorilor totale pe județe, în cazul apariției unor situații speciale - alunecări de teren, inundații, dezafectări sau reclasări de drumuri comunale aprobate prin program, infestări ale pânzei freatice și altele -, cu condiția că valoarea totală a lucrărilor prevăzută în anexa, actualizată anual în conformitate cu evoluția indicilor de creștere a prețurilor ca urmare a efectelor inflației, să rămână nemodificata." ... PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- p. Ministrul lucrărilor publice și amenajării
HOTĂRÂRE nr. 580 din 22 iulie 1999 privind completarea Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, conectarea satelor la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124895_a_126224]
-
de climă din această zonă, cu diferențe mari de temperatură zi-noapte, cât și de la anotimp la anotimp. Astfel, suprafețe foarte mari de sol sunt afectate de eroziune (ravene, ogașe, cornișe de desprindere), alunecări de teren, exces de umiditate de natură freatică, acidifieri etc. De asemenea, pe suprafețe mari de teren, se poate constata o lipsă acută a unor elemente esențiale, componente caracteristice ale solului cum ar fi: azotul, fosforul mobil, potasiul etc. La nivelul județului Iași, o parte din terenuri pot
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
și CAP-uri, nefiind luate În evidența organelor de stat. În cele mai multe cazuri, din aceste depozite ale nimănui, fără supraveghere și lăsate de izbeliște, deșeurile toxice ajung, datorită inconștienței oamenilor și intemperiilor, să se Împrăștie și să contamineze solul, nivelul freatic sau apele de suprafață. Și combinatele zootehnice au efecte negative asupra mediului. De exemplu, În cazul combinatului zootehnic Comtom - Iași, apele uzate Încărcate cu dejecțiile rezultate sunt trecute prin stații de epurare, iar apoi, după decantare, sunt trimise la stația
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
acvatice prin acumularea deșeurilor pe malurile Moldovei și ale afluenților; - Degradarea aspectului orașului datorită gestionării inadecvate a deșeurilor și gradului de civilizație a populației; - Impactul gropii de gunoi asupra tuturor elementelor de mediu: solurile sunt afectate prin infiltrarea levigatului, apa freatică este infestată, polurea aerului datorită mirosurilor, vegetația din jurul gropii de gunoi este modificată, suprafața de teren pe care sunt amplasate gunoaiele se extinde și iese din circuitul agricol. 3. Tăierile legale și ilegale de pădure Impactul tăierilor de pădure asupra
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
de fân roz, sprijinindu-se una pe alta”18. Peșterile Koonalda, În apropiere de coasta sudică a Australiei, au o lungime de 1200 m și o adâncime de 80 m, adevărate tuneluri umplute cu apă Încet curgătoare la nivelul pânzei freatice sau sub aceasta. Prăbușirea tavanelor de calcar a dus la formarea unor săli Înalte, din care unele au ajuns până la suprafață și au format doline de prăbușire, singurele intrări În peșteri. Koonalda are patru săli În galeria principală, În afară de cea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
până la suprafață și au format doline de prăbușire, singurele intrări În peșteri. Koonalda are patru săli În galeria principală, În afară de cea care constituie intrarea, cu arcade deasupra unor lacuri alungite cu apă limpede și sălcie 19. În unele peșteri apa freatică a coborât, iar unele galerii s-au uscat. Peșterile Jenolan, situate pe latura vestică a Munților Albaștri, În New South Wales (10,5 km lungime și 85 m adâncime), au fost descoperite de James McKeown, deținut evadat care se adăpostise
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de gaze și abur, o masă de vârfuri retezate, conuri și cratere cuprinde vulcani activi precum Ruapehu (2797 m)445 și Ngauruhoe (2291m). Ruapehu a erupt de peste 50 de ori În secol trecut, ultima erupție Înregistrându-se În 1997. „Erupțiile freatice explozive din acest lac vulcanic au produs frecvente lahare, unul dintre acestea distrugând În 1953 un pod de cale ferată și un tren omorând 150 de persoane”446. Ngauruhoe, un vlăstar al muntelui Tongariro, format abia acum 2500 de ani
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din tavan. Specialiștii consideră că pentru formarea unui centimetru cub de stalactite sunt necesare 100 de ani, de aici și vechimea impresionantă a acestor magnifice peșteri cu stalactite și stalagmite create de natură, În roca moale calcaroasă sub influența apei freatice. În prezent Peștera Waitomo, o adevărată curiozitate a naturii, este electrificată și vizitarea se face În mod organizat, În grupuri mici, pentru a nu deteriora ambientul fabulos. După spațiile grandioase, asemenea unei catedrale gotice, cu orgi de piatră și arcuri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
armonioasă a detaliilor de compoziție cu scop funcțional. Se pleacă de la situația că microclimatul zonei Nicolina este condiționat de pătrunderea neprotejată a vânturilor dominante din sectorul nordic, de curenții de aer favorizați de depresiunea și terasele râului Bahlui, de infiltrațiile freatice și stagnante, de terenul aluvionar. Acest microclimat trebuie raportat la faptul că unitățile sanitare prevăzute în această zonă spitalizează bolnavi deficienți timp îndelungat, dintre care un procent ridicat îl formează bolnavii cu tulburări respiratorii sau suferințe cardiace sau toracice, care
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
stabilirea succesiunii geologice și inventarierea colectoarelor de ape minerale. Apele minerale Forajele de medie și mare adâncime au pus în evidență patru orizonturi acvifere, și anume: straturile acvifere din depozitele cuaternare, miocene, siluriene și din formațiunile din cristalin. Stratul acvifer freatic acumulat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă bicarbonatată, alcalinoteroasă, sulfatată-sodică, slab clorurată. În depozitele miocene sunt cantonate ape din sarmațianul mediu - volhinian, buglovian și
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
se petrece cu multe ape sarmațiene. Se poate considera, după studiul hidrogeologic executat în anul 1976 (N. Peiu, P. Ștefan) că stratul acvifer mineralizat din zona Breazu suferă o diluare continuă datorită contaminării cu apele de infiltrație și apele stratului freatic. Autorii mai menționează că această stare de lucruri este favorizată de existența pe versantul NE al dealului Copou, a unor alunecări de teren. Propuneri de valorificare nu se pot formula în acest context; foraje exploratorii în alte amplasamente ar putea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
pentru obiective și/sau lucrări având un înalt grad de complexitate; ... f) considerente asupra amplasamentului în contextul prevederilor normelor și ale criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice, după caz, cu referire la caracteristicile terenului, cota pânzei de ape freatice, zone inundabile; ... g) accesul în zonă și la obiectiv, drumuri și circulații, accese pietonale și carosabile, parcaje, vecinătăți, sistematizare verticală; ... h) prevederi privind exploatarea rațională și protecția factorilor naturali și de mediu în stabilirea capacităților unor funcțiuni din cadrul obiectivelor analizate
HOTĂRÎRE Nr. 31 din 24 ianuarie 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114163_a_115492]
-
care ar putea crea confuzie cu semnalizarea feroviară; ... c) efectuarea oricăror lucrări care prin natura lor ar putea provoca alunecări de teren, surpări sau afectarea stabilității solului, inclusiv prin tăierea copacilor, arbuștilor, extragerea de materiale de construcții sau modificarea echilibrului freatic; ... d) depozitarea de materiale, substanțe sau deșeuri care ar putea provoca degradarea infrastructurii căilor ferate române, a zonei de protecție a infrastructurii căilor ferate române, precum și a condițiilor de desfășurare normală a traficului. Articolul 22 (1) În zona de protecție
LEGE Nr. 129 din 16 octombrie 1996 privind tranSportul pe căile ferate române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114715_a_116044]
-
situația juridică a terenului ce urmează a fi ocupată de obiectivul de investiții. 3.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul și perioada de colt; natura terenului de fundare și presiunea convenționala; nivelul maxim al apelor freatice). 3.3. Caracteristicile principale ale construcțiilor. 3.3.1. Pentru clădiri: aria construită; aria desfășurata și numărul de nivele. 3.3.2. Pentru rețele: lungimi și diametre. 3.4. Principalele utilaje de dotare a construcțiilor (cazane de abur sau apa
NORME METODOLOGICE din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113713_a_115042]
-
ce urmează a fi ocupată de obiectivul de investiții (definitiv și/sau temporar). 2.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul și perioada de colt; natura terenului de fundare și presiunea convenționala; nivelul maxim al apelor freatice). 2.3. Caracteristicile principale ale construcțiilor. 2.3.1. Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfășurata, număr de nivele și înălțimea acestora, volumul construit. 2.3.2. Pentru rețele: lungimi, lățimi, diametre, materiale, condiții de pozare, etc. 2.4
NORME METODOLOGICE din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113713_a_115042]
-
situația juridică a terenului ce urmează a fi ocupată de obiectivul de investiții. 3.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul și perioada de colt; natura terenului de fundare și presiunea convenționala; nivelul maxim al apelor freatice). 3.3. Caracteristicile principale ale construcțiilor. 3.3.1. Pentru clădiri: aria construită; aria desfășurata și numărul de nivele. 3.3.2. Pentru rețele: lungimi și diametre. 3.4. Principalele utilaje de dotare a construcțiilor (cazane de abur sau apa
NORMĂ din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113715_a_115044]
-
ce urmează a fi ocupată de obiectivul de investiții (definitiv și/sau temporar). 2.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul și perioada de colt; natura terenului de fundare și presiunea convenționala; nivelul maxim al apelor freatice). 2.3. Caracteristicile principale ale construcțiilor. 2.3.1. Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfășurata, număr de nivele și înălțimea acestora, volumul construit. 2.3.2. Pentru rețele: lungimi, lățimi, diametre, materiale, condiții de pozare, etc. 2.4
NORMĂ din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113715_a_115044]
-
obiectul Programului și pietruirile de drumuri de interes local; ... e) în cazul apariției unor situații speciale pot face obiectul Programului: lucrările de eliminare a efectelor produse de alunecări de teren, inundații, dezafectări, modificarea lungimii tronsoanelor de drum, combaterea infestării pânzei freatice și altele. ... (2) Fac obiectul Programului: ... a) în sensul alin. (1) lit. a), drumurile de interes județean și drumurile de interes local; ... b) în sensul alin. (1) lit. b), realizarea de noi sisteme de alimentare cu apă, precum și extinderea și
HOTĂRÂRE nr. 577 din 25 septembrie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) pentru aprobarea Programului privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate la sate, precum şi în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124615_a_125944]
-
cu avizul conform al Institutului Geologic. Dispozițiuni speciale. Articolul 191 Pentru protecțiunea zăcămintelor în contra inundării, orice întreprindere este obligată că înainte de a ajunge în stratul petrol să izoleze orice ape intalnite prin sonde sau puțuri. Apele de suprafață și cele freatice vor fi izolate separat de apele de zacamant. Pentru fiecare regiune de zăcăminte, direcțiunea generală a minelor va stabili cu avizul conform al Institutului geologic al României, un program de izolarea apelor în sondele sau puțurile din regiunea respectivă. Pentru
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
acordarea primului ajutor cu dotarea necesară și transportarea acestora în timp util la spital; alarmarea populației din zona prin mijloace audio și video eficiente; intervenții operative pentru protejarea florei și faunei și prevenirea poluării și infestării aerului, solului și pânzei freatice din zonele limitrofe dezastrului; deconectarea, după caz, de la surse de alimentare poluate sau periculoase a agenților economici, protejarea echipamentelor și instalațiilor industriale împotriva exploziilor și incendiilor; ... b) efectuarea de expertize la instalații tehnologice cu grad ridicat de pericol; ... c) întocmirea
NORMĂ din 13 iulie 2000 de programare, de calcul, de raportare şi de control, referitoare la Fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente şi instalaţii industriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129794_a_131123]
-
iar numărul acestora pe unitatea de suprafață trebuie limitat, pentru asigurarea unui sistem integrat între producția animaliera și producția vegetală. În acest mod se reduce la minim orice formă de poluare a solului, a apelor de suprafață și a celor freatice. Numărul de animale se stabilește în funcție de suprafață disponibilă, în scopul evitării pășunatului intensiv și a eroziunii solului. Utilizarea îngrășămintelor naturale de la aceste animale nu trebuie să aibă efecte poluante asupra mediului. Regulile detaliate privind utilizarea îngrășămintelor animaliere sunt stabilite în
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2001 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137222_a_138551]