1,235 matches
-
puternice, vibrante, cu înalte calități de voci cultivate. Multe romanțe, mai vechi și mai noi, precum și o salbă de piese de rezonanță deosebită din muzica ușoară românească și chiar și străină. Pe lângă vocile lor tonice, eu mă mulțumesc doar să fredonez, să mimez melodii atât de frumoase, care de multe ori mi-au indus sentimentul fericirii de a trăi anumite momente ale existenței mele care, cu toate unele rele și năpaste ce s-au abătut asupra mea, a meritat și merită
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
tot timpul acelei alunecări eram fascinat de albul ce-mi ușura coborârea, dar și de o extraordinară muzică de operă cu orchestră, cor și soliști vocali ce excelau prin ariile pe care le interpretau cu voci înalte, sigure, iar eu fredonam în rând cu acei soliști vocali cu atâta intensitate încât îmi auzeam distinct propria-mi voce. Cântam cu atâta simțire și bucurie, cântam cu inima și sufletul care-mi vibrau cu așa sensibilitate, dându-mi impresia unei adevărate delectări ce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
dar ce-i cu tine? de ce te frămînți atîta? doar nu vine maică-ta cu avionul, se Întorc stăpînii și nimic mai mult... Dar de cum văzu că se deschide ușa avionului, Își scoase chipiul, se Întoarce stăpîna și Începu să fredoneze valsuri creole, ca Întotdeauna cînd se Întrista din pricina unor lucruri care n-ar fi trebuit să-l Întristeze. „Domnul Juan Lucas!“, strigă, văzîndu-l că apare În capul scării. Julius alungă senzația de vomă, amînÎnd-o pentru altădată și Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Yardley For Men, trei, patru flacoane pentru diferite Împrejurări, așezate elegant pe policioara de porțelan, alături de alte articole bărbătești de toaletă, săpunuri, șampoane, sticluțe care miroseau a bărbat fin, for men only, ca În revista Esquire. Din cînd În cînd fredona cîte un cîntec, parcă pentru a-și dovedi că glasul lui era făcut ca să fie auzit În societate, la petreceri, de bărbați care țineau În mînă pahare de whisky și o mulțime de afaceri, ca să răsune la club, spunînd cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
desfăta sub duș. Uneori Julius se nimerea pe acolo și auzea glasul maică-sii cerîndu-i un prosop. Alerga să i-l aducă și vedea apărînd de după perdea, ca prin ceață, prin aburii de la duș, brațul maică-sii care apuca prosopul fredonînd. Fredona și acum, chiar dacă din cînd În cînd numele Vilmei Îi venea dintr-odată În minte, silind-o să amuțească. Atunci se ocupa de corpul ei, folosind săpunul cel mai fin din lume și simțea o plăcere nespusă văzînd că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sub duș. Uneori Julius se nimerea pe acolo și auzea glasul maică-sii cerîndu-i un prosop. Alerga să i-l aducă și vedea apărînd de după perdea, ca prin ceață, prin aburii de la duș, brațul maică-sii care apuca prosopul fredonînd. Fredona și acum, chiar dacă din cînd În cînd numele Vilmei Îi venea dintr-odată În minte, silind-o să amuțească. Atunci se ocupa de corpul ei, folosind săpunul cel mai fin din lume și simțea o plăcere nespusă văzînd că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
drăguț, Gumersindo, darling, cu ochii strînși aștepta fericit sărutul maică-sii ca o adiere de vînt și așteptarea acestui sărut atît de apropiat, a iubirii care se afla alături, făcu să i se pară că lumea e desăvîrșită. Juan Lucas fredona un cîntec, anunțînd astfel că se apropiau de casă. Ce zi Însorită! Parcă era o zi de vară! În sfîrșit o să-și poată lepăda hainele astea insuportabile! Vedea Înaintea ochilor cămașa sport care-l aștepta În șifonier, ca să meargă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dimineață ce se filtra veselă printre perdelele de la ferestrele uriașe. Soția ambasadorului din Nicaragua se așeză pe un colț al patului, spuse că dormitorul e un adevărat paradis și-i povesti lui Susan exact cum o Înțepase scorpionul, scorpionul, ghinionul, fredona amintindu-și probabil de vreun cîntec din America Centrală sau din zona Mării Caraibilor. A stat cîteva ceasuri, amestecînd Întîmplări de la clubul de golf cu altele cu insecte și scorpioni petrecute la Cairo sau la Guanajuato, fiindcă fusese multe călătorii doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu oranjadă și Susan luîndu-l În rîs după cea de-a treia cerere În căsătorie, apăreau din nou refuzurile „nu dansez“ din partea fetelor Alicia, Rosa Maria, Mary Anne, În timp ce cîntau All day, all night Mary Anne și el se apropia fredonînd melodia, „nu dansez“, Îi spuneau Grimanesa, Elena, Susan, apăreau din nou băieții din cartierul Marconi care plăteau berea... Și Șobolanul căsca, Îmbrăcat cu pijamaua lui de playboy și adormea trist cu gîndul la tot ce nu făcuse, căci În realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
is getting old, darling 1, reușea să apese pe butonul soneriei de lîngă noptieră, chemîndu-l pe chelner ca să le aducă micul dejun sus, așa o să ne putem sorbi din ochi de dragoste toți trei În jurul mesei. Juan Lucas Începuse să fredoneze cu glasul lui bărbătesc, bărbierindu-se la baie și ea simțea acum din nou, ca În fiecare zi, existența acestei mari iuibiri, care o făcea să-l urmărească tot timpul cu ochii ascunși În spatele lentilelor uriașe ale ochelarilor de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
el. Susan Își așeză amîndouă mîinile sub cap, se Întinse Îndoindu-se din mijloc, căscă pentru ultima dată În dimineața aceea și se juca de-a lenevitul În pat alături de Julius, dar uite că Juan Lucas, În baie, nu mai fredona, ci cînta acum de-a binelea sub jetul de apă al dușului matinal și ea Îl asculta cu plăcere. Trei sferturi de oră mai tîrziu, luau micul dejun toți trei În jurul măsuței și se sorbeau din ochi; micul dejun Însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cît mai repede la Academia de muzică și pentru a o putea contempla cîteva minute Înainte de a Începe ora. Ascuns acolo sus, o observa cum o apucă pe un drum greșit. O vedea fericită, zîmbitoare, vopsindu-și unghiile cu grijă, fredonînd bolerouri. El Îi povestise toate astea lui Juan Lucas și unchiul Juan Lucas, În loc de orice comentariu, spusese că ăsteia Îi plac fructele oprite. Nu se poate, e o minciună. Carlos, Nilda, Vilma, toți fredonau bolerouri. Dar atunci de ce nu stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
zîmbitoare, vopsindu-și unghiile cu grijă, fredonînd bolerouri. El Îi povestise toate astea lui Juan Lucas și unchiul Juan Lucas, În loc de orice comentariu, spusese că ăsteia Îi plac fructele oprite. Nu se poate, e o minciună. Carlos, Nilda, Vilma, toți fredonau bolerouri. Dar atunci de ce nu stătea Împreună cu celelalte două fete care o să devină foarte bune secretare? De ce? Erau la aceeași școală, se vedea după uniformă, locuiau În aceeași casă, dar secretarele Învățau tot timpul și, În schimb, ea o luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
școală, se vedea după uniformă, locuiau În aceeași casă, dar secretarele Învățau tot timpul și, În schimb, ea o luase pe un drum greșit și nu dădea semne că ar vrea să se Întoarcă. Mereu zîmbitoare, mereu făcîndu-și unghiile și fredonînd bolerouri. Își privea unghiile, sufla peste ele și se Întorcea să se uite spre „vestibul“, atunci Julius se ferea repede Într-o parte. Mai era un minut pînă Începea ora și el vru să se mai uite puțin la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Juan Lucas. E Însurat cu mămica. Ce e tăticul tău? repetă bătrînelul cel Înțelept cu țeasta pleșuvă. Dar mai eurînd medita decît Întreba, căzuse pe gînduri tot uitîndu-se acolo jos, unde fata așezată la fereastră Își făcea unghiile zîmbitoare. Acum fredona din nou. — Cine e? Dar de ce?... Aici toți o apucă pe un drum greșit, Îl Întrerupse bătrînelul. — Haide odată! strigă Carlos aproape În același timp, de jos. Destul cu vorbăria! Văzînd că Julius coboară, se Îndreptă spre ieșire. Te-nfiori privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
atît de urîtă a Limei, bătrînelul Îi spuse din nou aici toți o apucă pe un drum greșit. „Toți, se gîndea bătrînelul, dar ce drăguț e băiatul, urechiat cum ne desenează pe noi, evreii...“ Rămăsese la fereastră, ascultînd vag cîntecul fredonat de școlăriță, nici nu-și dădea seama că-i place, dar mîinile lui Începură să se răcească prinse de grilajul unui lagăr și trebui să și le desprindă de zăbrele. Se duse atunci să lipească cele trei timbre care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
poate omorî pe Cristian Vasile. „Nu de alta, da-mi place și mie cum îi zice și-ar fi păcat de Dum nezeu.“ Și banditul, făcându-i cu ochiul lui Zavaidoc, care se înnegrise de invidie, începu și el să fredoneze Zaraza. Ideea-i veni tocmai pe când murmura, cu ochii pe jumă tate închiși de plăcere, cântecul fatal. A doua zi după Sf. Dumitru, Zaraza ieși, după obicei, pe-nse rate, să-i ia tutun iubitului ei de la chioșcul din colț. Peste
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de mașinist (trăgea în fiecare seară cortina), un bătrân cu aspect de boschetar, căruia teatrul îi dădea, de milă, o pâine. Cineva i-a spus că era Cristian Vasile și că fusese faimos la vremea lui. I s-a și fredonat refrenul Zarazei. Unchiul meu i-a dat bătrânului o cinzeacă și acesta, gâjâind în șoaptă, i-a po vestit cele de mai sus. Le povestea oricui, dar nimeni n-a pus pân-acum povestea pe hârtie. O fac eu, în
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
eu eram cel învingător, de vreme ce eu o iubeam mai puțin decât mă iubea ea. Aveam senzația că îmi cresc noi aripi și că încep să zbor. Păream triumfător emoțional și asta mă bucura nespus, o bucurie cam amară. Începusem să fredonez o melodie pentru a-mi ascunde tristețea, dar concomitent, pentru a-mi sărbători libertatea redobândită atât de greu. Începusem într-adevăr să fiu eu, Codrin, cel de odinioară, nepăsător la dragostea femeilor, ambițios profesional, permanent în căutarea misterului, tipul informaticianului
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
e frig la cap tot timpul. Părul îi crește la loc cu viteza melcului; e ceva legat de mâncarea de aici. Barbara îl îmbrâncește practic afară din hol. Ai grijă, scumpule. Dar când ies afară, nu vrea decât s-o fredoneze pe banca de lângă parcare. Bine, zice el. Marele Afară. Îi dau cinci stele. Putem intra la loc înăuntru? Dar Barbara îl ține afară, tachinându-l. Îl ia de braț de parc-ar fi un cuplu de bătrâni. Ceea ce nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
standard, da’ totuși. O mulțime de centre comerciale și de clădiri din beton de zgură, pentru care va trebui să dau socoteală la Judecata de Apoi. Din fericire, majoritatea or să fie spulberate la următoarea vijelie mai mare. Începu să fredoneze o variantă pițigăiată a temei tornadei din „Vrăjitorul din Oz“. Ea nu se putu abține să nu râdă. — Dar acum ne-am schimbat. Am adus doi parteneri noi și suntem mult mai ambițioși. —Robert. Ambiția n-a fost niciodată problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ținut închis și-acum apare în cuvinte, liniștea verii e fierbinte, cerul iubirii e deschis. 2012 Crăciunul este aproape Ce emoții de neșters trăim la prima ninsoare!.. Suntem mai ușori la mers prin univers și visare. Trei fetițe - trei copii fredonează-ncet colinde, în brăduț o stea aprinde un întreg cer de făclii. Noaptea își subție plasa de fulgi mici și aurii, luminoasă este casa unde cântă trei copii. Aerul de sărbători are-un minunat efect; verbele la imperfect îți dau
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
te inundă să nu moară; aripi îngerești la drum pe a cerurilor scară tinerețe nimic nu ne poate întrerupe avântul... enigmatică minune, enigmatic e Pământul! și am renăscut la bordul visurilor mele când tu incendiai tot Nordul cu mici arii, fredonând. 2. Renaștere perpetuă Prin codrii mei de visuri, te căutam precum Doinaș “mistrețul” său... Ce ideal fantastic! să faci din cărărui un lung și tainic drum ca-ntinsul mării mele de plastic și elastic și m-am oprit în portul
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Cântec Prin codrul des, când eu treceam, Cântare, mândro, îți ziceam. Îmi purtam calul la pas, Mai făceam câte-un popas. Acum sunt bolnav de dor Și-nspre tine vin în zbor. Cântec iți voi fredona în șoapte, În orele târzii din noapte. Și tot atunci pe înserare În mândra și frumoasa ei splendoare, Un cânt voi zice către cer Și voi privi la stelele ce pier. Plăcut e gândul și tu ești departe Și multa
C?ntec by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83190_a_84515]
-
lui cu gunoierii era o crimă mai oribilă decît aceea de a nu mînca ce i se punea în față, așa că se aștepta să primească o pedeapsă cu totul ieșită din comun. După ce și-a urmărit mama îndeaproape toată ziua - fredonînd ceva în timp ce ștergea praful, căzînd pe gînduri în scurtele pauze pe care și le lua, felul în care l-a mustrat cînd s-a zăpăcit în timpul unei lecții despre citirea orei - a ajuns la convingerea că nu se gîndea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]