1,521 matches
-
AS”. Ca prozator, P. se remarcă, în narațiunile din Nu te lăsa niciodată mai întâi, prin percepția vitalist-panteistă și senzualismul adolescentin, afine cu cele întâlnite în proza din acești ani scrisă de Gabriela Melinescu. Cele două autoare au în comun frenezia trăirii, un aer băiețesc, dezinvolt, naturalețea stilului. P. accentuează latura nonconformistă a feminității încă „neîncepute” și totuși provocatoare (Vară). Personajul-narator oscilează între copilărie și adolescență, dar erosul stă în centrul universului său: de la erosul încă nedefinit - în deambulări nesfârșite, soarele
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
pentru melodramatic, Rug este un mixaj de întâmplări menite să definească un personaj extraordinar, tipul răzvrătitului care, cu o inteligență diabolică, ia în răspăr fundamentele și obișnuințele sociale, nerecunoscând nici o altă valoare decât propria plăcere. Lăsându-se purtat numai de frenezia cuceririlor și a pasiunilor erotice, spiritual, cult, teribil, seducătorul provoacă drame și tragedii. Sfârșitul e paradoxal: eroul, om plin de calități, este „judecat” și ucis de un ins decăzut, inferior, purtător de cuvânt al opiniei publice. E la P. un
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
corecție, antrenând textul într-o direcție facil cvasifantastică. Cu toate că autorul nuvelelor și povestirilor din deceniul ’20-’30 declara orgolios în interviuri, ori de câte ori avea prilejul, că își dorește eliberarea de sămănătorism, în romane el rămâne captiv, deliberat și cu o anume frenezie, al inventarului de teme al curentului, avându-l de cele mai multe ori companion și pe Mihail Sadoveanu. Mai mult decât atât, P. își propune să dea o dimensiune romanescă, o arhitectură și o tipologie specifică marilor motive sămănătoriste, care până la el
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
de Corneliu Baba. „Din mine ce mai rămâne?” se întreabă Jumătate: „Nu mai știu./ Trup obosit/ căzut pe jos/ în mijlocul/ destinului unei femei pe moarte.” Asimilându-i-se chipul Poetului (un romantic în teritorii de expresionism), cavaler ioanic atins de frenezia ipostazierilor, nebunul satului (Valter), rigă Crypto închis în bibliotecă ori „prinț victorios al milei”, prințul Jumătate („nu vă temeți, mi se-întâmplă/ atât de rar să mă ridic în picioare/ în vremea veselă a vieții mele”) monologhează interogativ în numele însumării
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
Mângâie-mă, Marta, LCF, 1986, 40-41; Victoria Dimitriu, „Manuscrise identificate” și nu numai, JL, 1998, 11-12; Marin Diaconu, Coordonatele publicisticii lui Petre Pandrea, JL, 1998, 15-16; Dan C. Mihăilescu, Manifestul crinului opărit, „22”, 2000, 13-14; Alex. Ștefănescu, Un sinonim pentru frenezie: Petre Pandrea, RL, 2000, 15; H. Zalis, Tranșanta proiecție de sine, CNT, 2000, 21; Al. Călinescu, O epocă, un personaj, ATN, 2000, 6; Vladimir Tismăneanu, Un antifascist european: Petre Pandrea și tragedia stângii românești, „22”, 2000, 32; Ionel Necula, Emil
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
dorul de absolut este un motiv romantic. Aici el capătă însă, ca anterior la Arghezi, accent modern prin violența formulărilor, o violență ce frizează uneori agresivitatea. În general, starea cea mai propice marilor elevații lirice e, în opera lui P., frenezia. Dintre marii moderni, Arthur Rimbaud este poetul cu care autorul Fântânii somnambule are cele mai substanțiale afinități și chiar metafora titulară e o replică la Corabia beată. În Rimbaud își are una din rădăcini expresionismul și, încă din primele trei
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Literatură al Academiei Franceze. Un deceniu mai tarziu este, consacrare superlativa în premieră feminină, comandor al Legiunii de Onoare. Dependența de „oxigenul gloriei” și sfidând nietzscheean etică modestiei, N. e o personalitate cu viața concurând opera. Eminamente prezență-spectacol, cumul de frenezii și tăceri oraculare, degajă un „farmec fizic violent”, magnetizant. Trăind narcisiac și estetic la modul săturat din la belle époque, exacerbând „pasiunea unicului”, s-a știut face percepută că „o ființă nepereche”, care provoacă prin nonconformism și paradox: fragilă și
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
des femmes (1923); instantanee și reflecții de călătorie - Exactitudes (1930); proza memorialistica - Le Livre de mă vie (1932). Lirica din Le Coeur innombrable coboară, prin nostalgia modernilor, în clasicitatea mitică, dionisiaca, si celebrează, cu un senzualism de „cutezătoare”, „fierbinte violență”, frenezia vitală - chiar moartea e paroxism al jubilației, „că fructul în strivire” -, punând sub semnul lui Pan și al faunului un eu poetic neînfrânat, pulsând de hedonism tragic: „Trăiți; nu va lipsească iubirea, furia și dorința./ Biete fapturi ce viețuiți, nimic
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
un pluralism teoretic În care se „simte” nostalgia relansării empirismului (sub diferitele sale nuanțe) ca singură cale de accesare a stării de fapt „a României”, eliberată de tirania ideologică a bolșevismului, ce nu putea accepta că există și disfuncționalități. Totuși, frenezia de a „spune adevărul cu orice preț” a generat o formă de „cercetători” Însetați de o gesticulație publică prin care ar putea ei să se afirme cât mai repede ca „singură generație de sociologi autentici”! Voluptatea acestora de a căuta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Constantiniu, la direcția Teatrului Național din Iași. Ultima perioadă a vieții e dramatică pentru marele actor, care își pierde soția și fiica, el însuși fiind chinuit de ftizie, care îl va răpune. Artist romantic pasionat și tumultuos, P. avea o frenezie a jocului dusă până aproape de paroxism. Cu temperamentul său patetic, se lăsa furat cu ușurință de o manieră retorică, exaltată. Prin excelență interpret de melodramă, deși nu a evitat partiturile de comedie, a abordat mari roluri ale dramaturgiei universale (Hernani
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
semnificația unui eșec în ascensiunea către idealitate. Oarecum asemănător tematic, cel puțin în ceea ce privește temeiul modificării comportamentului și a psihologiei protagonistului, este romanul Zilele și nopțile unui student întârziat. Mihnea Băiatu, student în faza boemei impenitente, trăindu-și viața cu o frenezie lipsită de orice, fie și virtuală, remușcare, o întâlnește pe superba Arina Velovan, și ea studentă și ea la filosofie, ființă aparte, serioasă, superioară tânărului cuceritor aproape profesionalizat. Lui Mihnea i se pare că se află în fața idealului său erotic
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
în volume colective, M. reia formulele generației ’80: cultivarea livrescului, ridiculizarea realului fals, amestecul de tragic și ironic, acestea rămânând constante ale discursului său poetic. În poemele din Vară indiană (1984; Premiul Uniunii Scriitorilor) încearcă să recupereze autenticitatea trăirii, cultivând frenezia sălbatică, trăirea descătușată, care organizează textul după o retorică amplă, întrețesută din repetiții și laitmotive. În fapt, problemele metafizice sunt coborâte din registrul lor înalt la nivelul cotidianului. Cheia de lectură stă în decriptarea simbolurilor dihotomice moarte-viață, în care abstracțiunile
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
se vede clătinat din temelii, sistemul de valori occidentale fandează cu tot mai abstractă retorică moralistă. Transpare la fiecare pas incapacitatea de a asuma până la capăt povara perplexității în tot ceea ce reprezintă confruntarea naturii iraționale a răului. De aici derivă frenezia îngustă a autoculpabilizării. Aflată sub atac, gândirea vrăjită de perfecțiunile geometrice ale ingineriei sociale nu-și mai poartă povara libertății. Criticată la temelii, retorica occidentală răspunde printr-un apel la înregimentare ideologică: mai mult socialism, mai multe drepturi, mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ecranul pe care se putea în sfârșit contempla, după un deceniu în care consumase în special imaginea catodică a cuplului tiranic - formă postmodernă a „servituții voluntare” -, explozia presei scrise a emancipat cuvântul tipărit, aruncându-l din strânsoarea „logocrației populare” în frenezia fără perdea a „democrației originale”. În noua ordine discursivă, diferențele dintre adevăr, minciună, speculație, ficțiune, fantasmă și calomnie erau (și uneori par să fi rămas) irelevante și, oricum, insesizabile. Jurnalismul românesc postcomunist, născut la „locul de muncă” - Casa Presei Libere
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
curând în agora (câștigarea „la mustață” a alegerilor din 2004 - în care, pentru prima dată după 1989, trecutul și Occidentul au fost mize secundare - i-a surprins până și pe câștigători), „politica abstractă și literară” s-a transformat într-o frenezie a separației și diferențierii, concentrându-se pe singurele ținte interesate de continuarea războaielor culturale, și anume tocmai foștii parteneri, aliați și prieteni, precum și „idolii” lor. Din nefericire, deși multiplicarea separațiilor este însăși logica democrației (ne-o reamintește Pierre Manent în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Serghi confundă În mod condamnabil scormonirea sterilă a sufletului, În chip invidualist cu autocritica. (Ă). Metoda antirealistă a scriitoarei se dă pe față și În practica naturalismului și a sentimentalismului. Când spunem naturalism, nu ne gândim numai la scenele de frenezie a instinctelor, relatate cu o stăruință scandaloasă de Mirona ci și la esența naturalismului, - spiritul obiectivist care bântuie puternic În Cad zidurile. Când, intenționând cât de cât să combați dușmanul, te apuci să etalezi scabrozitățile lui, fără a le combate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
își neglijează activitatea profesională chiar în momentul cel mai nepotrivit. „Bătea Parisul în lung și în lat căutând magazine specializate și începuse să-și construiască în apartament un circuit auto în miniatură pentru jucăriile pe care și le cumpăra cu frenezie. Cunoștințele erau uimite de atitudinea sa cum nu se poate mai infantilă având în vedere circumstanțele, dar el nu era întru nimic conștient de acest fapt. La doar câteva săptămâni mai târziu, bărbatul și-a dat seama de propria ciudățenie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mândra cu coasa”, „Întunecatul April”, „craiul Amurg”), Dumnezeu (Tatăl, Adonai, dar și „Marele Fariseu”), precum și o figurație măruntă, proliferată oniric. Multitudinea acestora, antrenarea lor în scenarii ce se pot reduce la hăituire, fugă, evadare, întâlnire periculoasă etc. conferă poemelor o frenezie halucinantă, un dionisiac nemaiîntâlnit. În Întunecatul April se naște, sub aparențe ludice, fanteziste, o veritabilă mitologie. Masivul volum Pe-o gură de rai aduce un lirism decantat, cu o exteriorizare mai amplă și mai directă a unui lăuntru mai adânc
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
într-un limbaj de o rară expresivitate, Pe-o gură de rai stă între marile cărți românești de poezie. Reeditate în 1966, primele două volume de versuri ale lui B. suportă modificări (texte eliminate, pasaje, titluri schimbate etc.). Ca urmare, frenezia dionisiacă din Întunecatul April e întru câtva potolită, insolitul e domesticit și se infuzează o doză de optimism conjunctural. Uneori, intervenția este totuși un act creator, limbajul devenind mai criptic, mai aluziv. Aceeași situație o are și ciclul Vineri (1971
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
tăcut, miresme ce le ierți, / Dulci farfurii cu sufletul ca roza / De parfumat lângă mari pești inerți.” Altundeva, poetul adresează patetice invocații unor entități reputat prozaice: „O, magazii de mărfuri ! / O, sfecle vechi de zahăr !” Consemnarea unui acces de jubilatorie frenezie olfactivă sună astfel: „Subțire și isteric piperul mă înțeapă, / Un miros greu de pâine mă mângâie pe mână, / Parfumuri moi și albe din maldăre de lână / Și-n toate, unsuroasă, aroma grea de ceapă.// Miroase a rugină și-a apă
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
B. își disimulează trăirile, folosind fie jocul schimbător al măștilor, fie refugiul în artificiu și calofilie. Fragilitatea unei sensibilități adolescentine se convertește în grandilocvență, poză, gestică excesivă, sonorități metalice, regizate în mici spectacole funambulești. Marele solstițiu (1989) fixează starea de frenezie și fulguranță în chingile strânse ale unei lucidități reci, transcrise în cheie parnasiană. Ritualul solemn al versurilor urmează linia clară a ideii, nemailăsând loc tribulațiilor sentimentale. Prozele satirice din Concert pentru mâna stângă (1978) și Viața refolosibilă (1983) surprind, în
BURERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285954_a_287283]
-
Uniunea Europeană, trebuie să rezolvi problemele. Acestea sunt regulile jocului. Nu clubul a invitat România să participe, ci România a dorit să fie invitată În club. Mircea Mihăieș: A cerut acest lucru chiar cu isterie! Vladimir Tismăneanu: Eu aș spune cu frenezie, dar cele două se apropie. Să ne amintim că și În timpul președinției lui Constantinescu s-a făcut un adevărat carnaval În jurul intrării În NATO. Nu vreau să revedem trecutul, dar Îmi amintesc cât de supărați au fost Emil Constantinescu, Zoe
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
asemeni, ca un excelent pictor de medii, al unei lumi crepusculare, ca și Mateiu I. Caragiale, al cărui urmaș se dovedește a fi și prin viziune, și prin stil. Este un pictor al Bucureștiului, oraș pe care-l iubește cu frenezie, al anotimpurilor și topografiei urbei, marcată de somptuoase restaurante și cârciumi sordide, unde eroul povestitor se „cufundă în lafuri și palavre”. E o lume de sibariți, atinsă de o anume morbiditate, situată, ca și la Mateiu I. Caragiale, între rafinamentul
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
teatralitate (ca și alura de scenariu de film) a multor pagini. Tocmai din acest ultim punct de vedere, interesantă a apărut în ochii criticii literare reluarea într-un roman, în 2003, a nuvelei Întâlnirea din volumul Vară-primăvară. Chiar dacă alternanțele, sincopele, frenezia mozaicării narației par piedici greu de surmontat la lectură, din unghiul psihologiei exilatului și al dramei întoarcerii romanul are substanță și o priză bună la una dintre cele mai sensibile teme morale ale postcomunismului românesc. Din 1989 până în 2003, A
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
etimologia numelui Iscariot trimite la așezarea omonimă, atunci el este singurul negalilean dintre cei doisprezece apostoli; singurul aflat „de partea Ierusalimului”, crescut Într-un mediu religios și cultural pe care-l putem intui mai rațional și mai formalist, departe de frenezia profetică și de „misticismul” galilean. S-au făcut nenumărate supoziții În legătură cu decizia sa. Dar nici aici nu se poate aduce un răspuns ferm și unilateral. Personal nu cred că un motiv unic i-ar fi putut determina gestul. Ioan trivializează
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]