25,627 matches
-
consecință a tiraniei s-a manifestat abia târziu prin însingurare. Prima concretizare a fricii s-a făcut prin dispunerea discreționara asupra vieții altora, așa cum au fost epurările din anii 1934-1938 care au vizat membrii de partid. O altă concretizare a fricii a fost atenția tot mai mare pentru aparatul propriu de securitate. În ciuda faptului că asupra lui Stalin nu s-a înregistrat nicio încercare de asasinat, frica unui tiran a căpătat proporții patologice: de pildă, pentru deplasarea la Potsdam (iulie 1945
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
epurările din anii 1934-1938 care au vizat membrii de partid. O altă concretizare a fricii a fost atenția tot mai mare pentru aparatul propriu de securitate. În ciuda faptului că asupra lui Stalin nu s-a înregistrat nicio încercare de asasinat, frica unui tiran a căpătat proporții patologice: de pildă, pentru deplasarea la Potsdam (iulie 1945), Beria a organizat un "dispozitiv paranoic de securitate", cel mai minuțios din istorie: în afară de gardă personală ce numără 900 de oameni, deplasarea cu trenul format din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
daca de-asupra tarului se află Dumnezeu, acesta având destule "inhibiții religioase", Stalin, în calitate de "ateu hotărât" era "singurul om liber" (pp. 96-97). Libertatea absolută și puterea birocratica, cele două caracteristici care au dat consistentă tiraniei, n-au putut înlătura sentimentul fricii. Astfel, daca ateismul este evocat de Johnson în prima parte drept una din cele trei cauze care au stat la baza "romantismului revoluționar", în următoarele două părți acesta revine pentru a explica înlăturarea ultimei limite a libertății și a puterii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
stat la baza "romantismului revoluționar", în următoarele două părți acesta revine pentru a explica înlăturarea ultimei limite a libertății și a puterii (în valoare absolută, libertatea și puterea se confundă în mod indistinct) care a favorizat tirania și corolarul ei, frica. Astfel, ateismul reprezintă cauza generală care le subîntinde pe toate celelalte: firea violență și originea georgiana, pe de o parte, și accesul după 1917 la puterea instituționalizata, pe de altă parte. Practic, valoarea morală a relatării biografice este una singură
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Astfel, ateismul reprezintă cauza generală care le subîntinde pe toate celelalte: firea violență și originea georgiana, pe de o parte, și accesul după 1917 la puterea instituționalizata, pe de altă parte. Practic, valoarea morală a relatării biografice este una singură: frică, ca moarte psihologică, este unicul corectiv eficient al tiraniei, ambele originându-se în ateism că refuz al distincției fundamentale dintre aici și dincolo. Nicolae DRĂGUȘIN Note * Această lucrare a fost finanțată din contractul POSDRU/159 /1.5/S/1408 63, proiect
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
necunoscut, și scriitorul care mi se adresa exista un pact secret" - pentru ca, două pagini mai încolo, să scrie negru pe alb: "micile șopârle care mie nu mi s-au părut niciodată altceva decât un fel de șotii școlărești, făcute cu frică pe la spatele profesorului scorțos". Consistent și inteligent mi s-a părut în schimb eseul Cine se teme de globalizare?, în care, într-un limbaj agreabil și cu explicații bine găsite și furnizate, lumea de mâine e prezentată în culori mai
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
uite, în urechi nu mai aud decât un fel scrijelitură boncăluită - vă dați seama ce aglomerație aberantă am în cap ? De exemplu, în clipa asta aud un cucurigat, nu, un fel de răget ca de măgar castrat, sau... Mi-e frică, fraților... Voi n-auziți ? Ascultați: -"N-o să opriți voi ca parlamentarii să voteze la două mâini!" Bineînțeles că, bieții bucovineni, n-au cum să audă și privesc speriați spre Haralampy, fără să priceapă nimic, în timp ce el continuă: -Ce e asta
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
3) teologia, care-l studiază pe Dumnezeu. Acum să nu credeți că autorul amintit sau noi, cu aproape cu 300 de ani mai deștepți decât el, putem formulă domeniile anterioare într-o structură ermetica. Mie personal mi-ar fi chiar frică. Nu de alta, dar Apocalipsa, după Biblie, un fel de purificare prin foc, prin ardere, fie ea și doar interioară, ar căpăta doar nuanță cenușiului (de care oricum suntem sătui), provocat de plictisul omului scârbit de orice, până și de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fost descrise de altii înaintea mea în mii și mii de pagini ale cărților publicate despre holocaustul comunist. Trecând prin toate închisorile românești nu am scăpat de tratamentele barbare aplicate de ba tăușii criminali, fiindcă trebuia să ni se imprime frică și îndoiala, dar noi intuiam că vom fi exterminați într-o bună zi. Trăiam de azi pe mâine, ne rugăm, sperăm, ne ajutăm între noi și ne plângeam morții care erau aruncați la nimereala în gropile comune. Genocidul românesc instaurat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Eu, ca să-ți spun sincer îi explică Mitică am dat paltonu pentru... liniștea noastră!... Ce contează un palton față de liniștea noastră? Bine, dar fără palton, tremuri! e mai logică cealaltă. De frig precizează Mitică. Dar, cu liniștea lor, tremuri de frica: Frică zilei de mâine. Așa că numi pare rău. Mă încurajez singur, spunându-mi că omul trebuie să riște. Ce să riște, bre? îl disprețuiește femeia, hotărâtă acum să plece. Ce mai are. Eu, de exemplu, mi-am riscat haină la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ca să-ți spun sincer îi explică Mitică am dat paltonu pentru... liniștea noastră!... Ce contează un palton față de liniștea noastră? Bine, dar fără palton, tremuri! e mai logică cealaltă. De frig precizează Mitică. Dar, cu liniștea lor, tremuri de frica: Frică zilei de mâine. Așa că numi pare rău. Mă încurajez singur, spunându-mi că omul trebuie să riște. Ce să riște, bre? îl disprețuiește femeia, hotărâtă acum să plece. Ce mai are. Eu, de exemplu, mi-am riscat haină la într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
jidanii», si pleca prima. De la ea am ramas un antirasist convins și un admirator al realizărilor neamului ei. Puțin după terminarea facultății m-am căsătorit cu o frumusețe de tip nordic, Elenă, care fugita cu părinții din Basarabia rămăsese cu frica de a fi deportata în URSS. La zbuciumul ei i l-am adăugat pe al meu, acela de fost deținut urmărit în continuare de Securitate... Cei opt ani cât am fost împreună au fost vitregi, în ciuda sentimentelor noastre: locuiam într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
trepte Își duce umbră la-nchinat. Prin camere doarme tăcerea Își zornăie zalele-i reci În ceașcă-și lasă adierea S-o-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vrând să rămân cu această amintire, neconcepând să aflu că a fost mâncata de pisică sau că a murit... Dar să revin la bacalaureat. Stăteam afară pe culoar și așteptăm să fim chemați. Eram introduși câte 5 elevi și de frică să fim strigați, nici la toaletă nu ne-am repezit. Deși tare am fi avut nevoie și de data asta pe bune, nu ca să chiulim cum făceam în timpul liceului. Nu e nevoie să vă descriu emoțiile, e ușor de imaginat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sau nu au timp să înțeleagă cât este EL de important și ei se enervează din cauza vieții în care trăiesc și caută mereu acolo unde nu sunt răspunsuri. El, Copilul, are toate Răspunsurile și se agață de mama, nu din frică pentru el, ci din dragoste pentru ea, NEȘTIUTOAREA. Numai ei, cea care l-a găzduit înainte de intrarea lui în lume, COPILUL vrea să îi dezvăluie tainele CREAȚIEI! Numai ea are dreptul SĂ ȘTIE! După trei ani copilul nu mai poate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
deși Sorin Stoica s-a pronunțat pentru patetism, văzut ca o provocare a literaturii actuale dominată de tot felul de mizerabilisme, scrisorile lui sînt de o stăpînire aproape de neînțeles. Viața îl distrage permanent, nu are timp de lamentații și de frică, scriitorul povestește și o face firesc și intens, nestingherit, cu ritm, poftă și umor, cu stîngăcii normale, pune lucruri în relație, face corespondețe și comentarii, descrie, își amintește, abia reflexiv uneori, alteori doar pune o întrebare și o lasă acolo
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
Ziarului de Iași, oferit de un juriu format din Alexandru Călinescu (președinte), Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Nichita Danilov, Codrin Liviu Cuțitaru și Gabriel Horațiu Decuble. Tot despre cărți, dar de pe la alții, scrie Casiana Ioniță, sub titlul întrebător Cui i-e frică de un top literar? Topul l-a făcut New York Times pentru ultimii 25 de ani de literatură americană. "Ce face un roman să fie valoros" este esența discuției pe lîngă lista cu Beloved pe primul loc. Răspunsul lipsește. Rămîne să
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
-mi aparține: o tigroaică închisă într-un iad suburban". Contraponderea ei e Costner, de data aceasta lui îi revine personajul introvertit. Efectul e o comedie amară și sardonică, un soi de one woman show" ce amintește de Cui îi e frică de Virginia Woolf?, genul de film pe care credeai că americanii au uitat să îl facă. Regizorul Mike Binder a scris și scenariul și s-a implicat și cu un rol episodic în film. Nu toți au apreciat însă eforturile
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
exacerbare a suspansului prin ascundere. Din nou ne trezim întrebând citind un roman, "și, și?" Deosebirea e că acum avem sentimentul vag, mai mult ca un presentiment, de fapt, că de fapt nu vrem să știm mai mult. Ne e frică de final și am preferea să nu-l știm. Iată deci unde ne-a adus drumul romanului: de la nerăbdarea copilărească de a afla ce face Dickens cu eroii lui (chiar și cu cei nefericiți) la frică. Trans-cititorul, ca să-l numim
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
mai mult. Ne e frică de final și am preferea să nu-l știm. Iată deci unde ne-a adus drumul romanului: de la nerăbdarea copilărească de a afla ce face Dickens cu eroii lui (chiar și cu cei nefericiți) la frică. Trans-cititorul, ca să-l numim așa, se teme de deznodământ și e fericit în cazul când romanul rămâne fără final. În cazul lui Ishiguro, trăim istoria unor clone: nici măcar iubirea dintre ele nu ne domolește groaza. Anii trec, clonele mor la
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
a lebedelor admirate de-ai noștri sub formă de frigărui; ei, corespondenții, aflându-se acolo pentru a transmite zilnic spre patria-mumă imaginea unei ferestre în geamul căruia un cerc roșu ne indica nouă, telespectatorilor răvășiți de-o curiozitate ajustată cu frică aproape patologică, prezența, mai degrabă virtuală decât reală, a "primului pacient al țării"... (Ce ironie groaznic-opresciană - vă mai amintiți? A, era vorba despre ministrul Nicolăescu? Mă scuzați...). - Fratrele mieu, îmi zicea Haralampy emoționat, oare generațiile viitoare vor ști să aprecieze
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
irită, tocmai de aceea îl citești cu atenție. Titlul cărții Sclavii fericiți i-a fost inspirat autorului de Aldous Huxley: scriitorul britanic a prevăzut posibilitatea unei lumi în care principala pîrghie de subjugare a ființei umane nu va mai fi frica, ci plăcerea. O lume în care satisfacerea imediată, fără nici o întîrziere și fără nici o opreliște, a nevoilor îl preschimbă pe om într-o marionetă fericită și docilă. O păpușă supusă și satisfăcută, lipsită de idealuri și incapabilă de împotriviri. Și
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
restructurare sînt foarte nesigure și haotice și cer o implicare mare în condiții de muncă nesigure. Or, în România anilor '90, practic toate organizațiile erau în situația asta. Românul e un angajat... dezangajat Pe vremuri, se zicea că muncim de frică. Acum muncim (cînd muncim...) de rușine? Concluziile mele sugerează că da: muncim de rușinea celorlalți, cel puțin în sectorul de servicii în care muncim pentru ceilalți, prin definiție. Personal, asta nu îmi ridică probleme etice. În ultimii ani asistăm în
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
3) teologia, care-l studiază pe Dumnezeu. Acum să nu credeți că autorul amintit sau noi, cu aproape cu 300 de ani mai deștepți decât el, putem formulă domeniile anterioare într-o structură ermetica. Mie personal mi-ar fi chiar frică. Nu de alta, dar Apocalipsa, după Biblie, un fel de purificare prin foc, prin ardere, fie ea și doar interioară, ar căpăta doar nuanță cenușiului (de care oricum suntem sătui), provocat de plictisul omului scârbit de orice, până și de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fost descrise de altii înaintea mea în mii și mii de pagini ale cărților publicate despre holocaustul comunist. Trecând prin toate închisorile românești nu am scăpat de tratamentele barbare aplicate de ba tăușii criminali, fiindcă trebuia să ni se imprime frică și îndoiala, dar noi intuiam că vom fi exterminați într-o bună zi. Trăiam de azi pe mâine, ne rugăm, sperăm, ne ajutăm între noi și ne plângeam morții care erau aruncați la nimereala în gropile comune. Genocidul românesc instaurat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]