823 matches
-
personaj de mâna a 25-a, care, desigur, la rândul lui, impune propriile "valori", de cele mai multe ori fără a fi de calitate, nu sunt de prim plan. Nu mai îmi place la televiziune că e plină de vulgaritate, de lucruri frivole, de emisiuni făcute în grabă. Și, poate cea mai mare nemulțumire este următoarea: spune jurnalistul de televiziune "n-am avut încotro, pentru asta am dat filmul acela prost, și vipul acela de doi bani, și emisiunea aceea frivolă, pentru că asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de lucruri frivole, de emisiuni făcute în grabă. Și, poate cea mai mare nemulțumire este următoarea: spune jurnalistul de televiziune "n-am avut încotro, pentru asta am dat filmul acela prost, și vipul acela de doi bani, și emisiunea aceea frivolă, pentru că asta vrea publicul." Nu sunt de acord. Publicul poate fi ridicat. Impune-i, dă-i puțin câte puțin muzică adevărată, poezie adevărată, oameni de calitate, și el va deveni din ce în ce mai exigent, din ce în ce mai selectiv. A. V. Îți mai place ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o baracă din carton. Totul era... un studiu de caz! Niki (tipul învingătorului, experimentat cu femeile, care plănuiește o carieră de succes ca regizor) o cunoaște pe Adriana și ar putea să-și avertizeze fratele că s-a încurcat cu frivola perfectă, dar preferă să asiste la prăbușirea acestuia. Pentru că are nevoie de un scenariu de film și pentru că își disprețuiește fratele, considerându-l un "ratat". Niki e o copie de ipsos a Emiliei-Adriana, un mediocru complexat de intelighentie care încearcă
Până la bulevard și retur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12558_a_13883]
-
în alegere. "Formaliștii", mult mai avizați decît domnii Jourdain ai științelor de toate felurile, folosesc tabelele, cifrele, cifrurile ca pe reprezentări ale fundamental diferitului, cîteodată asimilat structural (sau structuralist...), ca la Umberto Eco, deseori etalat doar ca o modă destul de frivolă. Acestor impostures intellectuelles le sînt dedicate rîndurile finale ale cărții lui Solomon Marcus. În știință, ca și în artă, mai funcționează, cînd și cînd, o rețetă a succesului rareori dezmințită: dacă nu-i poți convinge, încurcă-i. Gustul pentru rococo
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
1936), roman ce pare o continuare a celui dintâi prin personaje și discurs excesiv. Numai că este extrapolat la o altă ,realitate". Paradoxal, se poate spune că Capek e un umorist grav, care incită la meditație și niciodată la râs frivol. Și asta pentru că umorul lui e al unui vizionar care scrutează esențele, adevărurile verificate de trecerea timpului. Recitit după șapte decenii de la publicarea lui, romanul Război cu salamandrele, ca imagine a oricărei expansiuni, amenințătoare pentru anumite colectivități umane, e foarte
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
doctorul cel ulterior de tristă faimă (în ce mă privește) Guillotin se plînge că mașinăria-i de ucidere în masă - încă aflată în proiect - are o hibă, regele intervine și o remediază cu mîna lui. Și astfel, în acel salon, frivol și filozofic (cum credem toți, și nu cred că greșim, că a fost veacul al XVIII-lea), ghilotina se clintește din proiect. Nu știu dacă devine însă, prin aceasta, și inteligentă. Probabil, episodul e invenția lui Dumas. Ce altceva e
Ceasul, cărțile și utopia by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16636_a_17961]
-
criteriu axiologic. Indiferent unde se situează ei în raport cu o geografie simbolică și cu o topografie spirituală, în centru, în negația centrului sau în ubicuitatea lui, într-o bună vecinătate cu Dumnezeul unic, în plină erezie sau în confortul unei relații frivole cu un Dumnezeu pentru uz personal, artiștii sînt în aceeași măsură autentici în manifestare, convingători în expresie și credibili în conținut. Atît sculptorul medieval, cel romanic sau cel baroc, cît și Mircea Roman sau Titi Ceară, sînt la fel de îndreptățiți în
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
rană pe care am scormonit-o, căci este și a mea. Ne îndoim de rolul, de valoarea, de misiunea noastră; în fondul nostru lăuntric, nu credem în ele. Sîntem unul din popoarele cele mai lucide care au existat vreodată. Sîntem frivoli, bîrfitori, superficiali, dar în același timp amari și, sub aparentă de fanfaroni, nihiliști pînă la disperare. Ne-am pierdut iluziile într-o măsură nepermisa, la scară colectivă. Contactul cu compatrioții mei e totdeauna deprimant iar influența lor e dizolvanta, cum
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
recunoaște iubita, ca figură ei va deveni străină și insignifianta, de ca si cum o necunoscută urîtă, sau pur și simplu oarecare, ar putea-o substitui pe femeia de care e îndrăgostit. Aprehensiunile celor doi pot fi socotite ridicole, neîntemeiate, sau chiar frivole în cazul femeii, dacă între ele nu ar exista o legatura subtilă. Prin tulburarea ei că nu mai pare să declanșeze dorința altor bărbați, Chantal articulează, de fapt, reversul temerii lui Jean Marc, si anume ca la un moment dat
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
fapt, reversul temerii lui Jean Marc, si anume ca la un moment dat va deveni și pentru el, ca pentru toți ceilalți, o femeie precum multe altele, poate chiar urîtă, în tot cazul banală. Neliniștea femeii, astfel percepută, nu e frivola frică de îmbătrînire, ci ceva mult mai grav: o angoasa a pierderii identității ei de iubita, în ambele sensuri ale termenului, ca predicat (așadar persoană ca obiect al iubirii cuiva) și că nume (persoană care iubește la rîndul ei). În
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
constituie, prin ea însăși (el însuși), un motiv pentru care Camera să întrerupă examinarea cererii. -------------- *1) Articol introdus de Curte la 13 decembrie 2004. Articolul 44D*2) Observațiile nepertinente formulate de o parte Dacă reprezentantul unei părți formulează observații abuzive, frivole, jignitoare, neadevărate sau prolixe, președintele Camerei îl poate exclude de la desfășurarea procedurii, să refuze admiterea, în tot sau în parte, a observațiilor în cauză ori poate adopta orice dispoziție pe care o consideră adecvată, fără a se aduce atingere art.
REGULAMENT din 1 noiembrie 1998 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Europene a Drepturilor Omului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196688_a_198017]
-
al activităților. Conform principiului punerii în aplicare, instanțele de recurs disponibile persoanelor trebuie să fie ușor accesibile și necostisitoare. Organismele pentru soluționarea litigiilor trebuie să analizeze fiecare plângere primită, exceptând cazurile în care acestea sunt în mod evident nefondate sau frivole. Această condiție nu împiedică stabilirea, de către instanța de recurs, de criterii de eligibilitate, însă acestea criterii trebuie să fie transparente și justificate (de exemplu, excluderea plângerilor care nu fac parte din domeniul de aplicare al programului sau care trebuie prezentate
jrc4489as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89655_a_90442]
-
al lui Louis de Boullogne (1654-1733), conferind zeiței înfățișarea unei persoane aparținând epocii contemporane artistului. Atmosfera erotică a tabloului vine în contrast cu reprezentarea tradițională a Dianei și prevestește picturile lui Renoir. Tabloul "Propunere jenantă" (1716) se caracterizează prin atmosfera de zburdălnicie frivolă într-un peisaj întins, încadrat de două șiruri de copaci, adăpostind unul dintre cele mai frumoase ceruri din pictura franceză. Compoziția "Plăcerile balului" (1717), asemănătoare tabloului "Plăcerile pastorale" (1718) de mai târziu, denotă frumusețe și eleganță. Societatea aleasă, împărțită în
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
europene la elaborarea unui Tratat de Integritate care să garanteze poziția Norvegiei. Nansen era popular în Anglia, și se înțelegea bine cu regele Edward, deși funcțiunile protocolare ale curții și îndatoririle diplomatice i se păreau dezagreabile; le descria ca fiind „frivole și anoste”. El a reușit însă să-și urmeze și interesele geografice și științifice prin contacte cu Royal Geographical Society și cu alte organizații de savanți. Tratatul a fost semnat la 2 noiembrie 1907, iar Nansen și-a considerat misiunea
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
revoltei, care substituie regimul harului cu cel al justiției. Dostoievski a exprimat sentimente anti-germane, anti-poloneze, anti-turcești, anti-franceze, anti-engleze, anticatolice, anti-protestante și anti-musulmane. Imaginea pe care și-a creat-o despre popoarele Europei era foarte reducționistă și șablonardă: francezii erau burghezi frivoli, ipocriți și avari, englezii - trufași, mult prea mulțumiți cu sine înșiși și de neîncredere, iar polonezii, prin catolicismul lor, - trădători ai cauzei slave. Cel mai pregnant însă a fost antisemitismul scriitorului. Dostoievski a adoptat treptat această atitudine regretabilă, în special
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
al epocii, Barton McGuckin, l-ar fi numit pe John Stanislaus „cel mai bun tenor al Irlandei”. Personaj cu multiple talente, dar inconsecvent, mereu convins că este o victimă a circumstanțelor, mereu absorbit de idealuri politice, conversații interminabile și activități frivole ca băutura sau cântatul, tatăl lui James Joyce l-a fascinat mereu pe scriitor, identificându-se, conform lui Richard Ellmann, cu însăși forța vieții. Expresii ale tatălui, precum "„like a shot off a shovel”" ("„ca zvârlit de lopată”" adică "„foarte
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
continuare fondurile atât de necesare unei vieți boeme de artist, folosindu-se mai ușor de salariul și bunăvoința fratelui. Relațiile dintre James și Stannie din perioada triestină vor deveni tot mai tensionate, mai ales din cauza stilului de viață risipitor și frivol al lui Joyce. La 30 iulie 1906, James și Nora părăsesc Triest și se stabilesc în Roma, unde Joyce lucrează la o bancă. Noua slujbă este obositoare și neprofitabilă, motiv pentru care cei doi revin pe țărmul Adriaticii în martie
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
ce facilita divorțul și accesul în avocatură. În 1920 sunt numite primele diaconese în Biserica Anglicană, iar universitățile Oxford și Cambridge admit studente, iar prima femeie deputat, Lady Astor este primită ceremonios în parlament. Este lansată moda women-flapper, de tip frivolă și nonconformistă ce purta fustă scurtă și tocuri înalte, fiind tunsă scurt, ascultând jazz, postul de BBC, dansând charleston și black bottom, jucând diverse jocuri. Ia naștere conceptul de femeia modernă. Exoticul vestimentar predomină și chiar un deputat, John Hodge
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
de cadână. O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă c-o bărdacă de vin roșu și-un ceaun de mămăligă. Oponentă din principiu și un strașnic adversar pentru tot ce e dieta sau regim alimentar. Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată. Locatara principală ține-n spațiu tolerate,perle de piper picante, boabe de orez umflate. O prozaică'nnăscută, cum s-o prinzi în prozodiecă de când e lumea, porcul n-a citit o
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
Benjamin Franklin Pinkerton din SUA închiriază o casă și se căsătorește cu o soție la Nagasaki, deși nu intenționează în mod serios să rămână în Japonia. Mr.Sharpless, consulul american, vine la nuntă. Pinkerton îi vorbește consulului într-un mod frivol, el consideră căsătoria această un aranjament temporar, așa cum este și închirierea casei. El spune: "În țara asta contractele sunt tot atât de flexibile că și casele. Așa că mă căsătoresc după modă japoneză: pentru 999 de ani. Dar pot anula contractul în orice
Madama Butterfly () [Corola-website/Science/307582_a_308911]
-
al stilului "rococo" din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Totuși, deoarece a creat în toate stilurile epocii, nu poate fi perfect încadrat într-un anumit curent. Fragonard a fost un pictor al scenelor de dragoste subtile și frivole în genul ""fêtes galantes"", abordând teme îndrăznețe, care nu dăunează totuși înțelegerii caracterului inovator al creației artistului. Când pictează portrete, impresionează prin îndemânarea extraordinară, iar tablourile sale cu teme istorice uimesc pe reprezentanții neoclasicismului academic. s-a născut la 5
Jean-Honoré Fragonard () [Corola-website/Science/306602_a_307931]
-
dimensiuni mari, în care se simte efortul și dorința de a picta un tablou istoric după regulile academice prestabilite. Plictisit însă să aștepte apartenența definitivă și de stilul ""academic"", renunță la o carieră oficială și se orientează către un gen frivol și erotic cu mare acceptanță la marele public, care îi asigură și o independență materială. Pe 17 iunie 1769 se căsătorește cu Marie-Anne Gérard, fiica unui producător de parfumuri din Grasse. Tabloul "Leagănul" (1767) este replica unei compoziții mai vechi
Jean-Honoré Fragonard () [Corola-website/Science/306602_a_307931]
-
lasă pradă culorii, înviorând personajele feminine și pictând abundenta vegetație din jurul lor. "Zăvorul", o operă târzie (ca. 1780) a lui Fragonard, ne înfățișează în mod expresiv intenția artistului de a trata dorința intempestivă de dragoste nu ca pe un motiv frivol, ci ca pe o scenă plină de dramatism. Dorința îndrăgostiților este exprimată cu multă intensitate, rezultată și din construcția transversală a tabloului, similară construcției tablourilor istorice, care creează o tensiune vibrantă și vie, caracteristică pentru operele lui Fragonard. La începutul
Jean-Honoré Fragonard () [Corola-website/Science/306602_a_307931]
-
inspirației, presupus a fi filosoful și poetul Jacques-André Naugeon (1738-1810). Mult mai elaborat este "Portretul Doamnei de Guimard", cunoscută dansatoare atât pentru talent și suplețe, cât și pentru numărul amanților. Reputația solidă de care se bucură ca pictor de scene frivole, peisagist, portretist și decorator îi garantează multe comenzi, Fragonard angajează ucenici, se îmbogățește. În toamna anului 1773, împreună cu soția lui, Anne-Marie, întreprinde o călătorie în Italia. În luna decembrie sosesc la Roma, unde vor petrece iarna în "Villa Medicis". O dată cu
Jean-Honoré Fragonard () [Corola-website/Science/306602_a_307931]
-
termină un tablou de mari dimensiuni intitulat " Cină cea de Taină", destinat mănăstirii călugărilor dominicani de pa lângă bazilica "Sânți Giovanni e Paolo", care să ornamenteze "refectorium"-ul, în locul unei opere a lui Titian, distrusă în urma unui incendiu. Atmosferă oarecum frivola a compoziției îi revoltă pe inchizitorii " Sfanțului Tribunal", care îi reproșează maestrului introducerea în tablou a "bufonilor, bețivilor, piticilor și a altor lucruri necuviincioase". La proces, artistul se apără cu multă înțelepciune, este în cele din urmă declarat nevinovat, insă
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]