851 matches
-
are loc un eveniment foarte important atât pentru atitudinea de mai târziu a primului ministru, cât și pentru tânărul Louis al XIV lea care va rămâne marcat pentru toată viața: nemulțumirea populară a răbufnit într-un scurt război civil, numit Frondă. Motivul resentimentelor francezilor de rând se datorau politicii demografice inițiată de Mazarin. În 1644 Parisul număra deja jumătate de milion de locuitori, iar condițiile precare de igienă îi puteau transforma în orice moment într-un focar pentru ciumă și holeră
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
precare de igienă îi puteau transforma în orice moment într-un focar pentru ciumă și holeră. Mazarin a încercat să oprească acest aflux al locuitorilor spre capitală, mărind taxele și amendândui pe cei care își construiau casele lângă zidurile orașului. Fronda populară a izbucnit în februarie 1648; presiunile cardinalului asupra Parlamentului, de a strânge bani pentru finanțarea războiului împotriva Habsburgilor, au declanșat Fronda Parlamentară, iar arestarea unor deputați a declanșat un mic război civil pe străzile Parisului, forțând-o pe Anna
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aflux al locuitorilor spre capitală, mărind taxele și amendândui pe cei care își construiau casele lângă zidurile orașului. Fronda populară a izbucnit în februarie 1648; presiunile cardinalului asupra Parlamentului, de a strânge bani pentru finanțarea războiului împotriva Habsburgilor, au declanșat Fronda Parlamentară, iar arestarea unor deputați a declanșat un mic război civil pe străzile Parisului, forțând-o pe Anna de Austria să fugă împreună cu Ludovic din oraș. După un an frământat și o serie de compromisuri atât din partea lui Mazarin, cât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
an frământat și o serie de compromisuri atât din partea lui Mazarin, cât și a protestatarilor, s-a ajuns la un acord care permitea întoarcerea reginei în capitală, dar și reducerea taxelor și a impozitelor. Cu toate acestea, unii dintre liderii Frondei au încercat să-l atragă pe Louis al IIlea de Burbon, Prinț de Condé, de partea lor. Temându-se de o conspirație care viza detronarea lui Ludovic al XIV-lea, Mazarin i-a arestat pe Prințul de Condé, pe fratele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o amploare deosebită deoarece soția lui Condé ridicase, ajutată de cumnata sa, o armată care pornise să-i elibereze pe cei trei din închisoare. Deși trupele regale erau bine pregătite din punct de vedere al armamentului, coaliția dintre familia Condé, Frondă și Parlament a ridicat probleme serioase stabilității casei regale. În 1651, pentru a restabili echilibrul de forțe, regina mamă a fost nevoită să-i elibereze pe deținuți, iar Mazarin, temându se de eventualele represalii, a părăsit țara. Prințul de Condé
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a cardinalului se înrăutățea de la o zi la alta. Viața grea pe care o dusese, de renunțări și compromisuri pentru a ajunge pe o treaptă socială cât mai înaltă, încercările fizice și psihice la care a fost supus pe perioada Frondei l-au afectat profund. Suferind de pietre la rinichi, gută și dificultăți de respirație, de insuficiență renală și, ca o consecință directă a acesteia de picioare și mâini umflate, și-a continuat fără oprire munca diplomatică pentru realizarea păcii cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Datorită acestor memorii, cititorul are ocazia să descopere în Ludovic al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația sa. IV.1.5. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberată o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația sa. IV.1.5. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberată o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după oamenii legii, și care apoi fugeau pentru a nu fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
oamenii legii, și care apoi fugeau pentru a nu fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii simplii, din popor erau nemulțumiți de sistemul greu de taxare impus de Richelieu și îngreunat și mai mult de taxele care creșteau tot mai mult sub legile lui Mazarin. Fronda a început când Ana de Austria și Cardinalul Mazarin au introdus în parlament o nouă propunere de a strânge bani pentru finanțarea refacerii economiei franceze, afectată de Războiul de Treizeci de Ani. Planul propus de cei doi cerea oficialilor guvernamentali
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ana de Austria, Cardinalul Mazarin și întreaga curte regală au părăsit în secret Parisul, în timp ce armata ocupa orașul. În martie 1649 s-a finalizat semnarea unui acord între parlament și casa regală, care limita impunerea de noi taxe. A doua frondă, cea a prinților, a început pe fondul unui conflict deschis dintre Louis al II-lea de Burbon, Prinț de Condé și Cardinalul Mazarin. Un general de excepție, prințul de Condé, a contribuit din plin în timpul războiul, iar apoi, la întoarcerea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de primul ministru, pe atât de mare era simpatia acestora pentru Ludovic al XIV-lea. Mulți dintre protestatari își exprimau teama că Ana l-ar putea răpi pe rege și ar fugi cu acesta în Spania. Din acest motiv, pe parcursul Frondei, regina a fost nevoită să l arate mulțimii dezlănțuite pe băiat. Este adevărat că regina părăsise capitala de două ori, împreună cu copiii, din cauza protestatarilor ce nu mai puteau fi controlați, însă de fiecare dată a revenit în oraș. Un episod
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
relatărilor, a treia oară, în februarie 1651, când au început să circule din nou o serie de zvonuri privind o eventuală fugă a regelui, palatul regal a fost înconjurat, iar la presiunile mulțimii regina a trebuit să permită sutelor de fronde-uri să intre în dormitorul lui Ludovic al XIV-lea și să-l privească - în timp ce acesta se prefăcea că doarme - pentru a se convinge că este în Paris. Umilința prin care a trecut nu a fost uitată prea curând de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
izgonit. Astfel, Condé a fugit, oferindu-și serviciile regelui Spaniei, adăugând la acuzația de subminare a puterii regelui și pe cea de trădare. Putem afirma, pe baza evenimentelor descrise mai sus, că Ludovic al XIV-lea s-a maturizat pe parcursul Frondei. În 1648 era un băiețel convalescent, care izbucnea în lacrimi în fața Parlamentului pentru că nu-și mai amintea discursul învățat pe de rost. La vârsta de cinsprezece ani, când sa sfârșit oficial Fronda, în anul 1653, străbătuse un drum lung, învățând
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ludovic al XIV-lea s-a maturizat pe parcursul Frondei. În 1648 era un băiețel convalescent, care izbucnea în lacrimi în fața Parlamentului pentru că nu-și mai amintea discursul învățat pe de rost. La vârsta de cinsprezece ani, când sa sfârșit oficial Fronda, în anul 1653, străbătuse un drum lung, învățând multe despre natura umană și ajungând să cunoască și mai multe despre tăria propriului caracter. Și-a apărat fratele cu sabia în mână în fața mulțimii dezlănțuite. A trecut de două ori prin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Toate aceste probleme au condus la maturizarea sa înainte de vreme și la o profundă cunoaștere a caracterului uman. Pe baza informațiilor obținute atât din lucrările memorialistice oficiale, dar mai ales prin intermediul memoriilor apocrife, vom încerca să analizăm motivele pentru care Fronda nu a avut succes în Franța. Ne permitem să afirmăm că pionul central a motivului pentru care revolta a fost înfrântă în cele din urma este chiar Ludovic. Protestatarii se luptau cu o imagine, aceea a regelui, care reprezenta motivul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
țarul Nicolai al II-lea. De asemenea, a te lupta cu o femeie, adică cu regina mamă, într-o Franță a curtoaziei, a manierelor cavalerești, abia ieșită din Evul Mediu, era privită ca o adevărată blasfemie. în fața problemelor ridicate de Frondă, Ludovic al XIV-lea avea două alegeri. Putea opta între a-și pierde cumpătul, a-și demonstra lipsa de maturitate și, aducând drept argument vârsta fragedă, să se deroge de orice responsabilități. De asemenea, putea alege să se alieze cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care văd în el salvarea ce va fi să vină. în Memoriile sale, Ludovic prezintă o altă dimensiune a capacităților sale de a percepe situația reală. De asemenea demonstrează că era conștient de poziția pe care o deținea în momentul Frondei și impedimentele care derivau din aceasta:„încă din copilărie, numele regilor și ale consilierilor care fuseseră recunoscuți pentru lenea lor mă deranjau când erau pronunțate în prezența mea. Însă trebuie să prezentăm starea lucrurilor: agitații groaznice în întreg regatul, înainte de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din copilărie, numele regilor și ale consilierilor care fuseseră recunoscuți pentru lenea lor mă deranjau când erau pronunțate în prezența mea. Însă trebuie să prezentăm starea lucrurilor: agitații groaznice în întreg regatul, înainte de a atinge vârsta majoratului (este vorba despre Frondă, n. n.); un război pe meleaguri străine, iar aceste probleme din interiorul regatului au condus la pierderea a mii și mii de avantaje pentru Franța; un prinț de același sânge cu mine (Ludovic al II-lea de Burbon, duce d'Enghien
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
că primele păreri referitoare la subiectul respectiv se dovedeau a fi corecte. (trad. n.) Deși primit cu ovații la întoarcerea în Paris, Ludovic al XIV-lea nu a uitat niciun moment cine i-a fost aproape și cine nu în timpul Frondei, având subtilitatea să puncteze prin fraze bine alese atitudinea pe care o va avea în continuare față de aliații săi și față de dușmani. Astfel, unui grup de parlamentari, care veniseră să îl felicite pentru revenirea la Paris, le spune:„Ați spus
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
uita lipsa ta de loialitate“. De asemenea, rămas neplăcut impresionat de Paris și parizieni, va vizita foarte rar acest oraș în timpul domniei sale, ca o formă de protest tăcut față de cei care i-au frânt atât de timpuriu copilăria. Din experiența Frondei a învățat să nu ofere prinților de sânge funcții importante în aparatul de conducere, neuitând lipsa lor de loialitate. Această strategie a aplicat-o în tot timpul domniei sale, preferând ca deciziile politice să le ia singur, urmând ca detaliile să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
au lipsit prințul de Condé și Marea Domnișoară, căzuți în disgrație. Spre deosebire de alte încoronări, Ludovic al XIV-lea a făcut două schimbări în ceremonialul curții, pentru a sublinia faptul că nu a reușit să uite ofensa adusă de parizieni în timpul Frondei. Astfel, dacă înainte oamenii simpli, din popor puteau intra în catedrală în momentul încoronării, la ceremonia sa nu le-a fost permis accesul decât după oficierea slujbei religioase. Chiar și atunci au putut merge până la poartă, iar, după încoronare, regele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru ca supușii să-și poată plăti taxele la timp. De asemenea, anticipa potențialul pericol reprezentat de burghezie, pătura socială care făcea trecerea de la țărani și orășeni scăpătați către aristocrație. Ludovic nu a putut uita lipsa de loialitate a nobilimii în timpul Frondei și a încercat tot mai mult să le diminueze puterea. Sistemul de plată a dărilor era total inechitabil. Țăranii și artizanii trebuiau să plătească o taxă stăpânului pământurilor, o taxă către municipalitate pentru poduri și drumuri, o alta către biserică
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]