19,594 matches
-
prezente în arta plastică interbelică. În așteptarea soldaților americani, o așteptare aproape mistică și, evident, încărcată de speranța iminentei mîntuiri de amenințarea satanică a comunismului, începe încet, dar decis, marele schimb cu Uniunea Sovietică. în calitatea ei de inamic pe front și de agresor imperialist, România trimite spre Moscova, pînă la secătuire, imense despăgubiri de război - cereale, alimente, aur și nenumărate alte produse naturale și industriale - și primește în schimb, ca semn al prieteniei, al dragostei frățești și al internaționalismului proletar
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
va obține semnarea unui favorabil nouă tratat politic care să ne garanteze intrarea în trupul țării a provinciilor românești subjugate de Austro-Ungaria (Ardealul, Banatul, Bucovina, Crișana, Maramureșul) și a unei convenții militare care să ne asigure armament, muniție și un front sudic care să ne apere de Bulgaria. Acest al treilea punct de vedere a triumfat de-abia în vara lui 1916, fiind decis de Consiliul de Coroană din august. Pînă la acea dezlegare fericită a lucrurilor, Ion Brătianu ducea o
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
clădirea fostei sale ambasade (actualul cazino de pe Calea Victoriei, colț cu Calea Griviței), fiind o figură pitorească a Capitalei noastre. Iată o însemnare din 9 mai 1915, semn că saloanele Marthei Bibescu erau un efectiv loc în care se încrucișau știrile de pe front: "Telegramă de la Birdwood, Marele Cartier rus, Moghilev. Un rus mi-a scris de la Marele Cartier General francez. Un englez mi-a scris de la Marele Cartier General rus iar prințul imperial mi-a scris de la Marele Cartier General german. Război... Am
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
-i dea cozonac. Amintesc mereu că am fost orfan de război - nu-mi place deloc cînd aud asta, că aduce imediat a milog, a sărăcie, a om care... Și tatăl meu a fost orfan de război. Bunicul a murit pe front cînd tata avea opt ani și, înainte de a muri, i-a trimis, printr-un coleg, ceasul lui cu lanț drept amintire. Era tot ce i-a mai rămas tatălui meu de la tatăl lui... Eu nu-mi amintesc despre tata decît
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
nici un rău, nu-mi făcea nimica. Și eu știam că era tata, care era mort. Și-atunci, cum se însera, îmi era frică de tata. Nu știu de ce, că n-a stat cu mine deloc. A stat tot timpul pe front, cît am viețuit eu. Și aveam o frică enormă, dar nu puteam să spun: Mi-e frică să nu vină tata, de-aia nu mă duc. Era umbra aia care mă speria... Moartea, de fapt. Moartea mă speria, sigur. Și
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
era jale mare". A urmat, cu studiile, la Academia de Drept din Sighet (dominată de șovinism maghiar) și la Cluj, unde și-a luat examenele cu distincție. A venit primul război mondial, devenind ofițer în armata austro-ungară. A fost pe front, rănit greu, n-a scăpat nici de frontul galițian, unde a ajuns și la Cernăuți. Cum imperiul se clătina rău de tot, a contribuit substanțial la alungarea trupelor răzlețite de ucrainieni și la instalarea autorităților românești. ("Entuziasmul românilor la vederea
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
Academia de Drept din Sighet (dominată de șovinism maghiar) și la Cluj, unde și-a luat examenele cu distincție. A venit primul război mondial, devenind ofițer în armata austro-ungară. A fost pe front, rănit greu, n-a scăpat nici de frontul galițian, unde a ajuns și la Cernăuți. Cum imperiul se clătina rău de tot, a contribuit substanțial la alungarea trupelor răzlețite de ucrainieni și la instalarea autorităților românești. ("Entuziasmul românilor la vederea tricolorului fîlfîind pe primărie, era de nedescris"). Și
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
probe (incomplete și, de aceea, necreditabile) despre rolul lui Maniu în organizarea actului de la 23 august 1944. Cum se stabilise că actul de eliberare va avea loc în 26 august și regele Mihai, aflînd că Antonescu va fi atunci pe front, l-a convocat la Palat, în 23 august, arestîndu-l. Și cum, din păcate, lipsind grupa de luptători penețiști conduși chiar de Ilie Lazăr, s-a apelat la echipa condusă de comunistul Bodnăraș. Amintirile lui Ilie Lazăr trebuie citite, chiar cu
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
Lucian Grigorescu, imitându-l pe Clemenceau care zice despre soldații italieni: ,,Habillez-les en rose, habillez-les en rouge, ils foutrons toujours le camp!" ,,Îmbracă-i în roz, îmbracă-i în roșu, totdeauna o vor șterge..." * * * Packardul tras de patru cai pe frontul din Moldova după revoluție. Mașina a fost a generalului țarist Skobelev, împușcat de soldații revoluționari și aruncat într-un puț, în satul Stârpeni. O moșieriță iese în drumul soldaților cu o damigeană de trăscău și cu o sticlă de rachiu
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]
-
mai multă sîrguință, iar pe piața mondială ea a lansat un produs față de care atît revoluția cît și tranziția românească nu sînt mai mult decît jenante forme de gimnastică barbară și de grobianism păgîn, anume umbrela bulgărească. Chiar și pe frontul monarhic, deși noi sîntem singura țară din lume al cărei rege, aflat pe tron în timpul celui de-a doilea război mondial, este, în ciuda apartenenței sale definitive la patrimoniul istoric european, un om activ și cu o prezență imediată copleșitoare, bulgarii
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
a Mareșalului. Unul este mediul politic, mai exact, acele partide care, ca PUNR ieri, ca PRM azi, au făcut din Ion Antonescu un mit. Nu e mare lucru de spus în privința aceasta. Alt mediu este acela al foștilor combatanți de pe frontul de Răsărit, puțini cîți mai trăiesc, și pentru care Antonescu a fost și a rămas, după un criteriu mai degrabă sentimental, un erou. Alt mediu de origine a fanatismului antonescian este armata. Se știe de ani buni că educația din
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
un episod recent!). Chestiunea pe care o pune insistent Bujor Nedelcovici, care se degajă obsedant din textele d-sale clocotind de patos justițiar, este cea a comportării scriitorilor față de insatisfacțiile grave ale societății civile. De ce aceștia n-au format un front unic, de ce nu s-au înrolat în lupta deschisă împotriva compromisurilor și abuzurilor, de ce verbul, și acțiunea lor n-au avut mai multă eficiență? Răspunsul rezidă în deturnarea mitului amintit, cel al Meșterului Manole. Se știe că pentru a dura
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
de milioane de dolari, eșalonați pe un număr de ani, în timp suma a fost depășită de câteva ori. Cererile sovieticilor se vădeau exorbitante. De ex. în mai 1945, luna încheierii războiului, când nu mai putea fi vorba de nevoile frontului, părții române i s-au pretins 55.000 de vagoane și 115 locomotive. În aceeași lună s-au capturat ca "trofee de război" 67 de fabrici și uzine aparținând industriei alimentare, ușoare și petroliere. Numai din industria petrolieră au fost
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
întregii populații armenești. La intrarea Turciei în război l-a revocat pe guvernatorul împăciuitor al provinciei, înlocuindu-l cu un altul, cumnat cu unul dintre cei trei conducători ai Comitetului "Uniune și Progres". Cînd armatele rusești s-au retras de pe frontul Caucazului, trupele otomane s-au năpustit asupra propriilor cetățeni, armenii, începînd să-i măcelărească. S-a cerut populației armenești să pună la dispoziția autorităților turcești patru mii de soldați. Armenii din Van au refuzat, văzînd în asta un motiv pentru
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
Guvernatorul a decis că asta e o rebeliune. S-au declanșat ostilități între turci înarmați și armeni mai puțin înzestrați cu arme. Aceștia din urmă au ieșit, la început, victorioși, ajutați și de armata rusă, pe neașteptate reinstalată pe acest front, după cinci săptămîni de așteptare. De îndată a început uciderea unei întregi națiuni, constatată de ambasadorul american prin rapoartele consulilor săi din teritoriu. Au început masacrele, ca, de exemplu, un detașament armenesc de două mii de oameni. Armenii erau suspectați că
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
a stat alături toată viața, dar care "a fost protectoare, nu și maternă. Nici o îmbrățișare sau mângâiere, nici un sărut, nici o dovadă de afecțiune". Al doilea război mondial obligă familia Principelui René de Bourbon - Parma să fugă cât mai departe de front. Nesfârșitele călătorii prilejuiesc peste ani rememorarea unor scene de o puternică expresivitate ("Ne era frică de avioane, care-și anunțau prezența printr-un zgomot înspăimântător. În timpul acesta, unchiul Gaétan cânta fără încetare "O, sole mio!"", sau de plăcuta amintire, cum
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
și prim-ministru, a fost prea plecat politicii regelui Carol al II-lea, mișcării legionare, lăsîndu-se cucerit de sloganurile naționaliste, creînd, în 1934-1935, formula "numerus clausus" sau "numerus valahicus", fiind izgonit, pentru asta, din PNȚ, creîndu-și, în 1935, neînsemnata grupare "Frontul Românesc". Iuliu Maniu, democrat adevărat, n-a fost și un orator și neavînd nici flexibilitatea necesară unui om politic, aducînd mari daune partidului său. Formula ideologică a statului țărănesc a aparținut lui Ion Mihalache (Maniu neavînd, aici, nici un rol), care
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
-lea, preocupat, nu primește, de Anul Nou, diplomații acreditați la București. De abia în 27 aprilie, o însemnare semnalează îngrijorarea ministeriabililor și încrederea lor în rațiune. "Alaltăieri, am luat masa la Mihai Ralea, ministrul Muncii. Mai erau prezenți în uniforma "Frontului", președintele Consiliului și miniștrii de Interne și de la Sănătatea Publică. Mi s-a părut că Tătărescu este din ce în ce mai îngrijorat. Ghelmegeanu se străduie să pară vesel și sigur pe el, dar nu reușește întotdeauna. Am admirat convingerea lui Ralea, care nu
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
medieze pe lîngă ruși în favoarea opoziției române, chiar pentru ieșirea țării din război. Îi vedea curent pe cei doi Antonești (cu deosebire pe Mihai Antonescu) și îl găsea pe cel dintîi fanatizat ("Crede mereu în victoria nemților, cel puțin pe frontul rusesc".) și pe cel de al doilea cooperant și gata de a pregăti eventuale tratative cu aliații. Maniu era, în continuare, optimist, așteptînd "cu o siguranță mai mare ca niciodată" victoria aliaților, încercînd să obțină de la dictator, care l-a
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
impusese. Reîntors dintr-o vacanță în Elveția, de Weck îl informa pe M. Antonescu că "anglo-americanii nu pot face nimic pentru România cît timp aceasta va continua să se bată contra aliaților sovietici. Deci trebuie să își retragă trupele de pe frontul de Est. Ică înțelege foarte bine, însă nu are curajul". În noiembrie 1943 după întîlnirea de la Moscova între Molotov, Eden, Cordell Hull, comunicatul publicat n-ar lăsa a se înțelege că, după război, ar fi vorba de zone de influență
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
să facă să apară revista măcar din trei în trei luni, dacă nu lunar, ceea ce ar fi o performanță. Cum îmi cunosc semenii din partea locului, n-ar fi cu neputință. Sănătate să fie, că Urziceniul știe să avanseze pe tot frontul... Cultura, literatura, aici, se pare că sunt capabile de pași mari; fenomen obișnuit în localitățile rămase mai în urmă de-a lungul timpului. E și ambiția, dar este și efectul de recul al întârzierii, când lucrul imobil multă vreme, o
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
în august 1916, cu aliații Antantei, pe lîngă un tratat politic care ne garanta intrarea în trupul țării a Ardealului, Banatului (întreg), a Crișanei, Maramureșului și a Bucovinei, și o convenție militară care ne promitea armament și muniție, deschiderea unui front în sud (pentru a ne apăra de o invazie bulgară) și altele. Din păcate, aliații nu și-au respectat obligațiile din convenția militară, astfel încît am înregistrat înfrîngerile amare de la Turtucaia, Flămânda și altele, încît repede s-a pus acut
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
o invazie bulgară) și altele. Din păcate, aliații nu și-au respectat obligațiile din convenția militară, astfel încît am înregistrat înfrîngerile amare de la Turtucaia, Flămânda și altele, încît repede s-a pus acut problema retragerii armatei române (atacată din două fronturi, de la vest sub conducerea mareșalului Mackensen, și la sud de bulgari) și cu ea întreg aparatul de stat, inclusiv Curtea, guvernul și parlamentul. În 1917 s-au înregistrat, pe liniamentele din Moldova, victorii memorabile (Mărăști, Mărășești, Oituz) ale armatei care
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
Dumitru Iliescu, care se întîmpla să-i fie și prieten intim. Acestui fanfaron și incapabil general, nesigur pe deciziile sale pe care mereu le schimba, i se datoresc multe din înfrîngerile armatei în 1916 și cîteva luni din 1917. Cînd frontul se stabilizase relativ, în 1917, în Moldova și se așteptau noi victorii (generalul Iliescu a fost înlocuit cu generalul Const. Prezan) și suveranul a cooptat în guvern gruparea politică a lui Take Ionescu, devenit vicepremier, a intervenit, spre toamnă tîrziu
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
Moldova și se așteptau noi victorii (generalul Iliescu a fost înlocuit cu generalul Const. Prezan) și suveranul a cooptat în guvern gruparea politică a lui Take Ionescu, devenit vicepremier, a intervenit, spre toamnă tîrziu, revoluția rusă încît soldații ruși abandonau frontul în debandadă. Armata română, însingurată și fără armament, era prinsă în cleștele dezastrului. Și inamicul atîta aștepta. Situația fiind cu adevărat disperată, cu zecile de mii de refugiați în Moldova zbătîndu-se în foamete și mizerie, și cu o armată lipsită
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]