79,993 matches
-
cu apă. Trecuse o săptămînă de cînd se căsătoriseră. Ea se dusese la culcare, iar el era încă treaz și vorbea la telefon. Se opri în fața ușii și trase cu urechea. -Nu, spuse Chanu. N-aș zice asta. Nu e frumoasă, dar nici urîtă. Are o față lată, frunte înaltă. Ochii sunt cam apropiați. Nazneen își duse mîna la față. Așa era. Fruntea era înaltă. Dar nu se gîndise niciodată că ar avea ochii cam apropiați. - Nu e înaltă, nici scundă
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
poate în prezent sunt mai multe clădiri restaurate și estetica străzilor ameliorată). în ultima zi a simpozionului, Academia din Havana a oferit o recepție în clădirea Institutului de Literatură denumit "Jose Marti", poetul preferat al lui Fidel Castro. Casa foarte frumoasă, cu o grădină uluitoare; dar gazdele ofereau faimoasa băutură "Cuba libre" - rom cubanez amestecat cu pepsi, o băutură fără niciun haz - și cafea în pahare de plastic! Iar, dacă vreo nevoie omenească te îndrepta spre toaletă, îți pierea cheful existenței
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
colorat, dar să construiască, pentru că romanul este o formă a construcției. Augustin Buzura: Romanul înseamnă personaj și construcție. Marian Ilea: În memoria dvs. pasivă, există astfel de oameni, v-au marcat? Pe dvs. de exemplu - la Recea; se vorbește foarte frumos de dvs., de familia dvs., și despre încă o familie care a reușit să împroprietărească o serie de țărani care or plătit când or avut, ori familia respectivă așa a rămas în memoria pasivă a locului. Dvs. ați rămas cu
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
care ți l-a dat zona în care te-ai născut; dacă mergi pe psiho-geografie, aici este zona vulcanică, deci oameni buni, generoși, calzi, și de aici toate celelalte care decurg; poate c-ar trebui să-ți pot spune vorbe frumoase pe care nu le spun, ar trebui să spun o sumedenie de întâmplări pe care nu le spun, o sumedenie de lecții pe care le-am învățat aici și nu-și au rostul - deci este matricea ta spirituală și biologică
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
profunzimi, spre esențe, spre cercetarea identității, a rădăcinilor locului de naștere, a surselor cunoscute și necunoscute care alimentează continuu o ființă. Coregraf, actor, dansator, pictor, fotograf, născut în 1957 la Kanisza, Voievodina, în fosta Iugoslavie, absolvent al Liceului de Arte Frumoase din Novi Sav și al Universității din Budapesta, unde descoperă teatrul gestual, Joseph Nadj este un tip fascinant. În tot ce face. Am avut șansa să văd, tot la festivalul de la Avignon, spectacolul său fascinant, răvășitor cu Strigătul cameleonului, revelația
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
timp de două ore. A doua zi ne-am întâlnit din nou și tot ce pusesem la punct funcționa perfect, făcând-o să repete una dintre expresiile ei favorite, cu accentul germanic pe care-l conservase: fenomenaal! Toate bune și frumoase, timp de peste o oră și jumătate, mai exact până la fraza Elvirei La mia credulitŕ. Ť - Nu! Nu! Nu!ť, a intervenit Elisabeth. Și am luat-o de la cap. O dată, de două ori, de nouă ori. Deprind întocmai ceea ce-mi
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
și cu tot ce i-a făcut să nu se despartă, de fapt, niciodată. Luna. Împăratul Romanilor. Telefonul din 12 iulie. Zîmbetul lui. Teatrul "Radu Stanca", pe care l-a iubit ca un nebun, ca un nebun, ca un nebun frumos și nobil, cu rasă, cu uitătură de prinț rus, alb, pe care nu l-a dat niciodată pentru nimic în lume. Teatrul. Teatrul. Teatrul... "A fi sau a nu fi?", întrebarea celebră și grea a lui Hamlet, rolul cu care
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
anul 1984 - "cu ochii închiși ar opta tot pentru socialism, pentru că nu există altă orânduire mai bună. Nu se poate ca marii scriitori de azi să gândească altfel. Cu toate necazurile care mai există, nu-și schimbă crezul, conștiința politică". Frumoase cuvinte, pentru care nu putem fi decât recunoscători Securității de-a le fi nemurit. Ele arată în ce măsură ticăloșia cuprinsese societatea românească, dar și cât de dornici erau unii mânuitori de condeie de a se pune la dispoziția brațului înarmat și
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
cartea a noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 828) Persecutorii „Dioclețian în ziua Patimilor mântuitoare a distrus bisericile în tot Imperiul Roman. Dar după trecere de nouă ani ele au înflorit din nou, devenind și mai mari și mai frumoase. În schimb el, după nebunia impietății sale, s-a stins pentru totdeauna. Căci și Domnul a prezis că vor fi astfel de războaie și a predicat biruința Bisericii. Pe noi totuși realitatea însăși ne învață că ne sunt mai folositoare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
laudă și de mulțumire lui Dumnezeu Atotputernicul. Și într-adevăr toți aceștia erau vrednici de laudă, însă și mai minunați erau cei care străluciseră prin avere, se născuseră dintr-un neam ales, se bucuraseră înainte de mărire deosebită, de un grai frumos și de o cugetare adâncă, dar pe care le socoteau acum cu mult mai prejos decât adevărata evlavie și credință în Mântuitorul și Domnul Iisus Hristos. (...) Cu toate că mulți dintre rudeniile și prietenii lor îi rugau - împreună cu unii dregători de rang
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tărie sufletească admirabilă; după trup ea era femeie, dar era respectată de toți antiohienii pentru bunăstarea și pentru neamul ales din care se trăgea, precum și pentru cinstea ei deosebită. Ea își crescuse copiii în legile credinței, două fete tinere deosebit de frumoase la trup, care acum se apropiau de floarea vârstei. Mânați de pofte sălbatice față de aceste făpturi, mulți au pus în lucrare toate mijloacele ca să afle unde le este ascunzătoarea. Până la urmă au aflat că trăiau între străini. Printr-o viclenie
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nădăjduia că, prin adaos de pedepse, are să-i îngenuncheze pe atleți, iar Iubitorul de oameni Dumnezeu îngăduia și nu-l împiedica. Asta pentru ca să fie arătată tuturor mai lămurit și nebunia necredincioșilor, și să li se împletească și mucenicilor cununi mai frumoase și mai multe”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 512) Relicvele sfinte „... AȚi însoțit, cum se și cădea vouă, pe cei
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și încă multe altele. Iar el le-a răspuns: Și eu spun că este bine să trăiești, dar noi dorim binele acela care este mai mare. Dorim și lumina, dar cea adevărată (In. 1, 9). Într-adevăr, toate acestea sunt frumoase și noi nu renunțăm la ele ca cei osândiți la moarte sau ca cei ce urăsc lucrările lui Dumnezeu, însă, fiind pentru noi pline de curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Pioniu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 366) „Dacă atât de mari sunt cinstirile date pe pământ mucenicilor, cât de frumoase sunt cununile ce se împletesc pe sfintele lor capete în cer, după plecarea lor de aici! Dacă înainte de înviere atât de mare le este slava, cât de mare le va fi strălucirea după înviere! Dacă de la cei împreună cu ei robi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
că îngerii sunt fără de trup? Și ce-i cu asta? Chiar dacă au trup mucenicii, totuși trupul lor e nemuritor. Dar, mai bine spus, chiar înainte de nemurire, moartea lui Hristos împodobește mai bine decât nemurirea trupurile lor. Nu-i atât de frumos cerul împodobit cu cete de stele, cât de frumoase sunt trupurile mucenicilor împodobite cu strălucit buchet de răni. Mucenicii sunt mai străluciți tocmai pentru că au murit. Au luat răsplățile înainte de nemurire, fiind încununați de moarte. Micșoratu-l-ai cu puțin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
asta? Chiar dacă au trup mucenicii, totuși trupul lor e nemuritor. Dar, mai bine spus, chiar înainte de nemurire, moartea lui Hristos împodobește mai bine decât nemurirea trupurile lor. Nu-i atât de frumos cerul împodobit cu cete de stele, cât de frumoase sunt trupurile mucenicilor împodobite cu strălucit buchet de răni. Mucenicii sunt mai străluciți tocmai pentru că au murit. Au luat răsplățile înainte de nemurire, fiind încununați de moarte. Micșoratu-l-ai cu puțin față de îngeri, cu slavă și cu cinste l-ai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 502) „După cum cei care vor să-și facă frumoase casele, le împodobesc peste tot cu picturi strălucite, tot așa și noi să pictăm pe pereții sufletului nostru muncile mucenicilor. Pictura aceea e fără folos, aceasta, însă, plină de câștig. Pictura asta n are nevoie de bani, de cheltuieli, nici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe cei trași pe roată, pe cei aruncați în prăpastie, pe cei ce s au luptat cu fiarele sălbatice, pe cei azvârliți în gropi, pe toți mucenicii, așa cum fiecare și-a sfârșit viața, ca, prin varietatea acestor picturi făcându-ne frumoasă casa sufletului nostru, să o facem locaș potrivit Împăratului cerurilor. De va vedea împăratul astfel de picturi în sufletul nostru, va veni cu Tatăl și-Și va face sălaș la noi împreună cu Sfântul Duh. Și va fi atunci sufletul nostru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sufletul nostru, va veni cu Tatăl și-Și va face sălaș la noi împreună cu Sfântul Duh. Și va fi atunci sufletul nostru casă împărătească! Nici un gând necugetat nu va mai putea călca în ea, pentru că amintirea mucenicilor, ca o pictură frumoasă, se va afla pururea în noi, slobozind multă strălucire, pentru că Dumnezeu, Împăratul tuturora, va petrece necontenit în noi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, III, în vol. Predici la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la prima ei reprezentație pe o scenă băcăuană. Chiar cu o piesă a lui Alecsandri - Farmazonul din Hârlău. "O scrisoare de la Bacău ni împărtășește următoarele...ŤNeîncăperea localului însă făcea o greutate care ar fi putut îneca, chear la început, acest frumos proect în apele Bistriței, căci doritorii erau așa de numeroși și localul atât de îngust, încât au trebuit a lua o măsură cui să se dee întâimea întrărei. Dar Bakauenii nu debatează mult nici se ruga ca Grecii la temniță
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
mi se spusese, preferată de Napoleon... Am ieșit din hotel întâmpinat de o zi radioasă de septembrie, petrecut ca un domn, e drept, cam năzuros. Dar asta era: românii ăștia, când sunt și ei domni, sunt darnici, curați și miros frumos. în ziua aceea, după ce am avut grijă să iau, pentru întoarcere, supliment la expresul de noapte - mi se făcuse dor de București - am colindat prin Cluj. M-am oprit înaintea grupului statuar al lui Matias, cu mustăcioșii lui. I-am
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
pierdut. María José Sanchez crede că vocația ei artistică este să picteze monstruozitatea vieții; Jaime González, extravertit și cuceritor, vrăjitor al penelului, poate reproduce opera oricărui maestru, dar nu reușește să-și găsească stilul personal; Marcos Molina Schulz, cel mai frumos și cel mai talentat student din facultate, este inapt să se bucure de darurile cu care este înzestrat. Împreună, vor alcătui un ménage ŕ trois, de o senzualitate extremă, dar inocent prin sinceritatea sa. În Madridul anilor '80, perioadă exuberantă
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
aprobat Marcos și am râs tustrei. Așteptați-mă un moment, mă duc la toaletă. S-a ridicat și m-am uitat după el, l-am urmărit cu privirea până s-a făcut nevăzut pe culoarul din fund, era atât de frumos, avea un corp atât de perfect, de armonios, că n-aveam cum să nu-i admir trapezul impecabil al spatelui, proporția picioarelor în același timp puternice și zvelte, brațele delicate și expresive. De când îl cunoscusem, îl comparam în secret cu
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
mă făcea să răspund că nu, ceea ce simțeam pentru Marcos nu era dragoste, nici durere, răspuns prin care credeam că nu risc nimic, că n-aveam ce pierde, nici ce câștiga, așa că am fost sinceră: - Da, îmi place. E foarte frumos. Mi-ar plăcea să-l pictez. Jaime a izbucnit în râs la mărturisirea mea sinceră. - Și el te place - a adăugat încet, pe un ton confidențial -, dar pentru că e atât de timid... n-ar ști de unde să înceapă. Așa că m-
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
fină, fără alunițe, cicatrici sau asperități, picioarele lungi și puternice, mușchii exact cum trebuie, nici ascunși nici prea evidenți, brațele armonioase, mâinile lungi, elegante, fine ca mănușile cele mai fine - și-atât. Atât și nimic mai mult. Iubitul meu era frumos ca un arhanghel. Și tot atât de inofensiv. Cu sexul nu aveam la fel de multă experiență cum aveam cu hașișul, și toată se putea evalua în termeni cantitativi, căci de calitate, ca să spun drept, nu prea fusese vorba. N-avusesem decât doi iubiți
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]