1,835 matches
-
Huși, Lugoj, Oravița, Râmnicul Sărat, Roman, Sighișoara, Slatina, Turda, Târgoviște, Brad, Zalău, Câmpulung Moldovenesc (1962), Giurgiu (1962). În afara acestor penitenciare, au mai fost folosite pentru perioada anchetelor spațiile din arestul clădirilor Securității (mare parte din ele foste proprietăți ale unor fruntași politici sau ai vieții social-economice, Întemnițați sau doar evacuați) și ale Miliției ori din Închisorile militare. În 1949 (nota 10), șefii Securității Își puneau problema construirii a două-trei penitenciare. Sub imperiul acestei necesități, la Făgăraș, În impozanta cetate medievală, a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Împotriva țăranilor care utilizau munca salariată, aceștia fiind pur și simplu integrați chiaburimii 22. Politica agrară a regimului comunist a fost Însoțită de numeroase violențe, Îndeosebi Împotriva moșierilor și a țăranilor avuți (chiaburii), după cum avea să admită chiar un fost fruntaș al PCR23. Potrivit DEX-ului (Dicționarul Explicativ al Limbii Române), cuvântul chiabur este de origine turcă și Înseamnă „(țăran) Înstărit, bogat”24. Însă, În anii comunismului, el a ajuns un sinonim perfect pentru rusescul kulak, un termen având mai curând
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
22. Lista cu cei care trebuiau arestați era extrem de lungă, astfel că problema foștilor legionari șefi de cuib a ajuns chiar În dezbaterea Biroului Politic al CC al PMR din 4 septembrie 1952. În timp ce se discutau propunerile MAI privind foștii fruntași legionari, Gh. Gheorghiu-Dej a sugerat că unele categorii sociale ar putea fi exceptate de la măsurile extreme, Însă printre acestea nu se găsea și clerul: „Noi am moștenit de la Siguranța veche a statului burghez o serie de dosare, cea mai mare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
grevei regale, tocmai cu scopul de a demonstra presupusul sprijin de care s-ar bucura din partea Bisericilor din România. Potrivit altor materiale informative, câteva săptămâni mai târziu, În zilele de 3-4 noiembrie 1945, În cadrul unor conferințe la care au participat fruntașii Bisericii maghiare, În vederea adoptării unui punct de vedere față de alegerile generale, Vásárhely s-ar fi manifestat În favoarea regimului procomunist, spre deosebire de ceilalți conducători ecleziastici 50. Richard Wurmbrand, pastor luteran, este un caz special, fiind unul dintre puținii clerici care au cutezat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
bine; cade; campion; cărare; căști; a căuta; căzătură; chiuli; pe cîmp; concurs; cultură; cursă; de cîini; dealuri; deplasare; descărcare; detașare; dinamică; distanță; dorință; drept; pe drum; echilibrat; elevul; eliberare; enerva; exercițiu; există; face; faleză; femei; după fete; frică; frige; frumos; fruntaș; fufe; fug; la fuga; fugar; gambă; gînduri; a se grăbi; grădiniță; greu; greutate; iepure; ca iepurele; după iubire; împiedicat; înainte; încrezător; îndelete; a întrece timpul; întreceri; joacă; joc; jumătate; kilograme; menținere; mereu; minge; mișca; a se mișca; mînca; mîncare; motivare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mulțumi (3); musafiri (3); a obține (3); răspuns (3); salariu (3); scrisoare (3); ține (3); ultimi (3); ultimii (3); veni (3); acceptă (2); ași (2); bunătate (2); campioni (2); copii (2); în dar (2); dărnicie (2); doi (2); eu (2); fruntași (2); ia (2); iau (2); iubire (2); învingători (2); laude (2); mulțumesc (2); mulțumi (2); mulțumire (2); noi (2); note (2); oameni(2); a oferi (2); premiu (2); recepționa (2); recompensă (2); telefon (2); ultimul (2); abține; acasă; a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încetul cu încetul, prin activitate culturală perseverentă: conferințe, serbări, lecturi, biblioteci, cinematograf, lecții publice. Acesta e răspunsul dat politicienilor care foloseau orice mijloace - calomnia, intriga, minciuna - pentru a discredita asemenea activități. Condiția reușitei, credea acest neobosit activist cultural, este ca „fruntașii căminelor culturale să nu aibă preferințe politice”. Astfel, dacă o acțiune culturală ar căpăta „o anumită coloratură politică, sorțul său de izbândă finală este pierdut”. Acest crez al angajării doar în slujba satului, și nu al partidelor l-a călăuzit
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
apoi, pe Gelu la studii; 2. Maria, soția ministrului Justiției, i-a adresat o scrisoare lui Gelu pe vremea când ei doi se iubeau; 3. Sinești îi sugerează să renunțe la publicarea scrisorii, în schimbul eliberării lui Petre Boruga, unul din fruntașii mișcării socialiste. În fața acestor alternative, protagonistul lasă partidul să decidă, iar partidul propune eliberarea lui Petre Boruga. În urma compromisului, Gelu Ruscanu se sinucide. În indicațiile dintre paranteze se conturează portetul fizic al acestuia: "un bărbat de o frumusețe mai curând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unui militantism specific către finele secolului XIX. C. Rădulescu-Motru și N. Iorga, mai târziu S. Mehedinți (Trilogia științei, 1936) și D. Gusti, între alții, au formulat opinii interesante despre condiția și misiunea acestei categorii sociale, iar Mircea Eliade și alți fruntași ai noii generații pledau pentru o regândire a condiției intelectualului. Pare curios să se observe că ideile exprimate atunci pe această temă sunt azi atât de actuale în pledoariile "noilor filozofi". A fi intelectual e un mod de existență în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
putea regăsi în sufletul colectiv, "cel mai mândru dintre izvoarele amintirii", dar ea trebuia să lucreze acum programatic, îndeosebi asupra celor chemați să îndrume poporul, să-i călăuzească pașii spre triada inextricabilă a binelui, adevărului și frumosului. Ca și alți fruntași ai Junimii, Xenopol credea în funcția statutară a elitei, a celei cărturărești mai ales, pe seama căreia punea obligația trezirii poporului. "Ea-l duce spre propășire sau decădere, după elementul ce predomnește în dânsa, cel bun sau cel rău, în luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și punea accent pe nevoia schimbării de atitudine. Căci răul din afară e trecător și sfârșește, paradoxal, prin a spori vitalitatea elementului pe care îl subminează. Mai nociv e răul rezultat din alterarea evoluției organice. Sub acest unghi, cei doi fruntași ai generației gândeau oarecum identic. Iată un pasaj rezumativ pentru strategia propusă, în acea clipă solemnă, de Xenopol: "Dacă elementul bun se unește în jurul unei idei, dacă puterile de viață aleargă la întrunire pe mormântul eroilor națiunei spre a lucra
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
est-europene, comuniștii au avut de înfruntat o opoziție dezorientată și divizată care nu a opus decât o slabă rezistență"(Istoria românilor, 1984, p.275). Tactica divizării și eliminării pe rând a adversarilor a dat rezultate. Lipsa de hotărâre a unor fruntași politici a făcut să se nască un vid de putere, vid folosit apoi cu destulă abilitate de partidul comunist. Ne putem închipui o altă evoluție dacă Iuliu Maniu, șeful Partidului Național Țărănesc, nu refuza să-și asume formarea guvernului după
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Kogălniceanu și prietenii săi constituie un moment semnificativ în istoria renașterii noastre morale și politice. Cunoscuta "Introducție", veritabil program de luptă culturală, era subscrisă la 30 ianuarie 1840, câteva zile după întoarcerea lui Kogălniceanu de la București, unde avusese contacte cu fruntașii munteni procurând totodată echipament tipografic și "documenturi". Impresia pe care o lăsa printre comilitonii de peste Milcov era aceea de "om deplin, un bărbat învățat și patriot", cum ne asigură istoricul de atunci Florian Aaron. La acea dată Kogălniceanu se făcuse
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Tineri erau cei mai de seamă unioniști, iar cei mai puțin tineri aveau în suflet destulă ardoare tinerească pentru a nu se lăsa mai prejos. Alesul de atunci avea 39 de ani, vârstă în jurul căreia pilotau de astfel și alți fruntași: M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, I.C. Brătianu, I. Ghica, C.A. Rosetti, Alecu Russo, pentru a nu aminti decât puține nume dintr-o lungă, glorioasă serie de comilitoni. C. Negri căruia i se spunea încă de pe atunci "moș Costache", nu împlinise
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se născuseră pe la 1820) de ar fi știut să pună la lucru un program care să întrunească destule adeziuni pentru a fi realizat. Decisiv a fost, desigur, întâiul pas, făcut la 24 Ianuarie 1859, când Alexandru Ioan Cuza, unul dintre fruntașii partidei naționale, a devenit domn al principatelor Unite și prin aceasta mandatar al principiilor de modernizare adoptate în Adunările ad-hoc. Mai întâi la Iași, apoi la București, el a devenit simbol al resurecției colective și garant al stabilității noului stat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Iorga însuși l-a socotit excesiv, de vreme ce nu i-a dat curs în coloanele Neamului românesc, păstrându-l totuși ca specimen interesant în arhiva lui (Ibid., 110). Este și cazul altui text, pilde rare, unde tânărul istoric saluta reuniunea unor fruntași din județul Dâmbovița spre a discuta "modul de a propovădui populațiunii rurale să-și conserve neamul și patrimoniul" (Ibid., 113). Ideea de a trezi și concerta spiritele apare la Pârvan ca o dramatică obsesie, cu accente de mesianism impacient și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
din Transilvania numai la Principate privesc". Principatele erau speranța lor, însă Unirea nu se va împlini decât după o sângeroasă conflagrație mondială, care a impus un nou echilibru geopolitic pe continent. Faptele se cunosc, ele denotă raporturi complexe de care fruntașii politici ai țării au știut să profite, asigurând biruința unei idei cu rădăcini atât de adânci, cu perspective atât de ample. Adunarea de la Alba Iulia, care a proclamat, acum 72 de ani, Unirea cu "Țara" exprima un sentiment general, o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
față ar fi greșit cu un băiat înstărit, omul ar fi știut cum să rezolve situația creată. Dar așa rușinea lui era mai amară pentru că trebuia să se înrudească și să dea o zestre bună unuia care nu era un fruntaș al satului. Povestea Rodovicăi va constitui pentru început subiectul nuvelei Rușinea. Cam în aceeași perioadă, Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic dar sărac, Ion Pop al Glanetașului. Din discuțiile cu acest flăcău se simțea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Răscoala bulgară, însă, pregătiră de un comitet revoluționar pe teritoriul românesc și cu sprijinul românilor, era sângeros reprimată în aprilie 1876. Serbia și Muntenegru bucurându-se de sprijinul tacit al Rusiei țariste au pornit războiul de eliberare împotriva Porții. Hotărârea junilor turci, fruntași ai mișcării izbucnite în Imperiul Otoman pentru a asigura prin liberalizarea regimului politic integritatea teritorială neștirbită, întărise convingerea popoarelor oprimate din Balcani, că lupta armată era unica soluție pentru eliberarea națională. România pornea și ea hotărâtă pe aceste drum o dată cu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat ca fiind om vrednic, Onea Lăpădat a îndeplinit funcția de primar în Glâmboaca, o comună mică din județul Sibiu. A fost așadar un fruntaș al satului 3. Cât despre localitatea de origine a familiei Lapedatu, comuna Glâmboaca, o descriere succintă a fost realizată de Ion I. Lapedatu în lucrarea sa intitulată Memorii și amintiri: „Glâmboaca, așezată pe țărmul drept al Oltului, în partea cea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat ca fiind om vrednic, Onea Lăpădat a îndeplinit funcția de primar în Glâmboaca, o comună mică din județul Sibiu. A fost așadar un fruntaș al satului 3. Cât despre localitatea de origine a familiei Lapedatu, comuna Glâmboaca, o descriere succintă a fost realizată de Ion I. Lapedatu în lucrarea sa intitulată Memorii și amintiri: „Glâmboaca, așezată pe țărmul drept al Oltului, în partea cea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Răscoala bulgară, însă, pregătiră de un comitet revoluționar pe teritoriul românesc și cu sprijinul românilor, era sângeros reprimată în aprilie 1876. Serbia și Muntenegru bucurându-se de sprijinul tacit al Rusiei țariste au pornit războiul de eliberare împotriva Porții. Hotărârea junilor turci, fruntași ai mișcării izbucnite în Imperiul Otoman pentru a asigura prin liberalizarea regimului politic integritatea teritorială neștirbită, întărise convingerea popoarelor oprimate din Balcani, că lupta armată era unica soluție pentru eliberarea națională. România pornea și ea hotărâtă pe aceste drum o dată cu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Ungariei sunt evident subliniate în organizare și funționare, stările privilegiate erau convocate în Congregații generale (congregatio generalis), adunări în care după anul 1437 au fost reprezentați numai nobilii, eterogeni sub aspect etnic (unguri, români, secui și sași), patriciatul urban și fruntașii secuilor. Din anul 1506 adunările sunt frecvent denumite Congregatio trium nationum sau Dieta, pentru ca în perioada Principatului Transilvaniei să fie consacrată ultima denumire (Dieta). Analizând tipologia Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate din perspectiva numărului de camere (curii), Otto Hintze 175
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prerogativele și atribuțiile în scaunele secuiești, era adunarea generală scăunală (congregatio generalis), la care luau parte toți bărbații din scaunul respectiv 726. Până la jumătatea secolului al XVI-lea, la adunările generale scăunale participau reprezentanții celor trei stări (trium generum siculorum): fruntașii (primores), primipilii și secuii de rând. Ulterior, datorită răscoalei din anul 1562, secuii de rând au fost excluși din aceste adunări. Autoritatea supremă a tuturor scaunelor secuiești era Adunarea generală a secuilor (universitas Siculorum) prezidată de comitele secuilor (comes Siculorum
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1505727. Alături de comite, un rol important în adunările generale ale secuilor îl aveau căpitanii scăunali și juzii regali și scăunali. Conform privilegiului regelui Vladislav al II-lea, din anul 1499, adunarea putea fi convocată și de căpitanul scaunului Odorhei, dacă fruntașii secuilor considerau necesar 728. Pe lângă congregația generală a secuilor funcționau scaune de judecată ale tuturor secuilor, conduse de căpitanul suprem, judele suprem, vicejudele și 24 asesori jurați. 8.2.3 Instituția Dietei în Principatul Transilvaniei După înfrângerea oastei maghiare în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]