1,236 matches
-
Aș fi vrut să fiu un destin uriaș/ nemaivăzut pe fața pămîntului/ am vrut să înalț piramide în țara aceasta/ de la marginea tuturor lumilor/ și iată că moartea mă-nvinge și mă silește/ să fiu doar o biată operă lîngă frunzișul/ nemuritoarelor opere. Ce vină/ are peștele, bietul, cînd apele seacă/ și pasărea, biata, cînd codrii săi ard?/ Casa noastră se pustiește ca mușuroiul/ sub crude înghețuri. E iarnă și cine/ va merge-n pădure să curme butucii?/ Carul cu lemne
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
îneca, păianjenii/ vor mînca din ea și se vor umfla ca purceii/ iarba va crește în pînza păianjenilor/ groasă ca sacul, păduchii vor încolți pe găini/ înflorind năpraznice roade/ în porci se vor împotmoli șobolanii/ toate se vor surpa ca frunzișul de toamnă/ și casa noastră va fi mai pustie ca ramura singură/ sub licărul stelelor picurînd/ din întunecate înghețuri" (Plîngerea diacului Ion din Dragomirești în sbornicul de pe Valea Izei). Sufletul țărănesc al poetului se pronunță astfel în grafia lui aspră
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
cu "japii" în insula blestemată, cruzimea atacurilor de-o parte și de alta și cum "japii", spre sfârșitul bătăliei, deciși să moară cu arma în mână,... ceea ce pentru ei era suprema onoare,... se cocoțau în arborii cei mai stufoși, cu frunzișul rămas intact după atâtea explozii. Și cum, legați zdravăn de crengile groase, trăgeau din copaci în inamic, în infanteria americană, debarcată în insulă de pe navele de luptă, făcând astfel multe victime. Joe mai povestește cum artileria lor, văzând tactica "japilor
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
cu vasta rețea de microfoane răspândită în tot parcul. Copacii sunt și ei încărcați de microfoane, și poți să te gândești la o sferă cu centrul muzical pretutindeni. Îmi spun: când toamna va înainta spre punctul culminant al renunțării, și frunzișul se va scutura, megafoanele, acum ascunse și răspândind peste tot muzica în parcul Vila Nova, se vor vedea, în sfârșit, ca niște roade malefice ale acestui Impromptu in A Dur, pe care pianista l-a și atacat... O doamnă umblă
Vila Nova – prelucrare – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6973_a_8298]
-
s-a adaptat atât de bine de parcă ar fi fost aici de când lumea. Prin sat se mai întâlnește oțetarul fals sau puturos, denumit, tot impropriu castan, un arbore cu creștere rapidă și lemn bun mai ales pentru foc, cu un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
această creație târzie a lui Corot (artistul avea să moară în anul următor) ilustrarea cea mai deplină din câmpul picturii moderne. Accentele de lumină și umbră, jocul petelor de lumină pe întinderea apei și a pereților morii, freamătul calm al frunzișului surprins în toată prospețimea dinamicii sale sunt născătoare de poezie, dând curs unei expresii lirice fără egal. Corot manifestă o libertate de penel, un mod de a puncta cu vârful rapid aplicat al acestuia vibrațiile delicate ale frunzișului, așa încât micile
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
calm al frunzișului surprins în toată prospețimea dinamicii sale sunt născătoare de poezie, dând curs unei expresii lirice fără egal. Corot manifestă o libertate de penel, un mod de a puncta cu vârful rapid aplicat al acestuia vibrațiile delicate ale frunzișului, așa încât micile tușe rezultate să devină purtătoare ale unui elan vital care însuflețește totul. Imaginea se prezintă în același timp ca o simfonie a verdelui în care tonurile și nuanțele, orchestrate cu o știință îndelung agonisită, definesc stilul atât de
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
Pinta, ducea acasă cartofi, tomate, tutun, ardei iuți, fructe exotice și... „indian corn” (grâu indian), care acolo creștea ca „Un flăcău semeț, cu straie/Galbene și verzi ca iarba,/Plete lungi și moi de aur/ Și-o podoabă împletită/Din frunziș, pe fruntea-naltă”. Acum știm că, de fapt, în dimineața zilei de 12 octombrie 1492, amiralul Cristofor Columb nu ajunsese în India, ci descoperise o Lume Nouă, America de astăzi; cum, de asemenea, cunoaștem că nu era vorba de grâu
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
decît asemenea invocație funebră cum e această Mi-e dor a Adei: „Mi-e dor de strîmta groapă a liniștei de veci,/ Mie dor de nepăsarea dintre pereții reci,/ Și-aș vrea să dorm departe, în colț împădurit./ Ascunsă sub frunzișul de vremuri grămădit.// Din putrezirea-mi crudă în fundul negrei gropi,/ Ar răsări la capu-mi, doinind în sară, plopi/ Șiar crește mari, năprasnici, așa cum dorul meu/ Năprasnic fost-a-n lume, nespus, nespus de greu” etc. (E, probabil, o intenționată
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
asiatico-balcanice ale unuia dintre maneliștii în vogă îți cutremură urechile... Alergi undeva, în afara orașului, într-un miraculos conservat rest al Codrului Vlăsiei. În plină caniculă, umbra te îmbrățișează ca un vechi prieten („codrul - frate cu românul”). De aceea, și foșnetul frunzișului de sub pași îți răsună familiar. Dacă rămîi nemișcat două-trei minute, zeci de gîze iau, copilăroase, act de prezența ta. Curtezani înaripați își revarsă nevăzuți trilurile. Închizînd ochii, obții un crîmpei dintr-o demult încercată senzație onirică de paradis. Nu faci
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
groase, cu crengile aplecate, contorsionate, istovit parcă de neputințele ce i se plimbă pe la picioare. Ca un corp abandonat de puteri, căzut, tras în jos de păcate. Relația celor doi devine vizibilă, nu se mai ascunde prin închipuirea nimănui, prin frunzișul ocrotitor, prin suspiciunile imaginației, prin lașități și amînări, în jocul iluziilor inocente. Charlotte continuă provocarea, erotismul vibrează. Îl lasă pe Werther să înțeleagă că-i poate da mai mult. Un joc iresponsabil. Pe care Albert îl simte, îl intuiește, îl
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
nici un port./ Iar apoi ca pe o povară ce nu-mi aparține/ mă depun pe mine la un capăt de drum/ Fidel acelui principiu pe care-l respect eu cu mine/ că restul e treaba vecinului, de acum./ Însă din frunzișul unui copac se naște/ cântecul unei păsări care nu mă știe./ Ascult și surâd, sufletul în mine renaște/ și salt din nou povara mea vie”. Am ales aceste traduceri ale lui Dinu Flămând spre a-mi reașeza pe hârtie propriile
Cum traduce un scriitor. Pessoa în limba română by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5157_a_6482]
-
nă seara, Bill. 'nă seara, Lou. 'Seara, May. 'nă seara. Pa pa. 'nă seara. B'nă seara. Bună seara doamnelor, bună seara dragele mele doamne, bună seara, bună seara. III. Predica focului Umbrarul râului s-a destrămat: ultimele degete de frunziș Apucă și se-afundă-n malul ud. Vântul Cutreieră ținutul brun, neauzit. Nimfele sunt plecate. Dulce Tamisă, curgi lin, până ce-mi termin cântul. În râu nu sunt nici sticle goale, nici ambalaje, Batiste de mătase, cutii de carton, nici chiștoace Sau alte
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
puțin mai rotund și puțin mai adînc/ Și are valuri în el, ca icoanele vechi" (Doarme Ieronim). Legătura dintre parteneri e dată de aceeași compoziție de fantoșă: "Acum trupul meu ca și al tău este/ Din bucăți făcut, șade-n frunzișul veșted,/ În ceafă are ochiul pus din greșeală-acolo/ Și în călcîi rotundul creștet" (Cîntec). Spectacolul erotic nu e decît un teatru de marionete, un guignol: Stau păpușile-atîrnate, fire care nu se văd/ De scufie și de brațe le-au
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
depresiuni, la capătul unei străduțe de un kilometru coborînd în pantă, străjuită de case și vile boierești vechi de o sută de ani, cu două și trei etaje - ziduri împînzite de iederă și viță sălbatică, terase umbrite de brazi și frunzișuri de platani seculari, cu trunchiuri pătate de hărți de coajă gri-verzulii, curți cu pajiști și fundături cotropite de buruieni viguroase, boscheți tunși în chip de gard viu, bănci și mese de lemn geluit, chioșcuri cu streșini traforate și pereți din
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
explozia de furie a femeii ni se înfățișează ca dezlănțuirea înfricoșătoare a lui Polifem după orbirea lui de către Ulise. Totul este alert, violent, dat la maximum. Stereotipa viață de fiecare zi, descrisă de Jean Celeste Dimitrescu, se împrospătează spectaculos, ca frunzișul prăfuit al arborilor dintr-un mare oraș după o ploaie de vară. Chiar și situații din care scriitorii au făcut de multă vreme locuri comune ale literaturii, cum ar fi răsărirea lunii sau înmânarea unui buchet de flori femeii iubite
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
în urma ei că nu mai poate și se opri. Helene nu se lăsă, își continuă drumul, neobosită. Știi unde ne aflăm? Peter striga în urma ei. Helene nu știa, nu-i putea răspunde, tot timpul fusese atentă ca, atunci când trecea prin frunziș, soarele să arunce umbrele spre dreapta. Era soarele cel care arunca umbre sau erau copacii? Helene nu era sigură. O ghicitoare simplă, dar de nedezlegat. Poate că foamea era cea care o împingea, care făcea să-i bată inima atât
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
nou strat de gunoaie. Mi-am petrecut noaptea pe verandă, într-un fotoliu, semănând mucuri de țigară în jur fără ca vreun vis premonitoriu să-mi indice locul unde zăceau însemnările mele. La ora cinci, cerul s-a înverzit ca mărul, frunzișul eucalipților a scânteiat ca argintul viu, apoi valul grețos al soarelui a înecat totul. Patronul ne-a adus două lopeți. Era la curent, își amintise chiar o întâmplare: în cursul masacrelor din timpul Separării, un prieten de-al lui pierduse
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
și conducerii de partid nu prin cine știe ce acțiuni temerare, ci pur și simplu prin libertatea și speranța pe care le afirma simpla lor existență. O scenă din film, conformă realității se pare, îi arată pe partizani distrându-se camuflați de frunziș în timp ce soldații trimiși să-i prindă fac baie într-un râu fără să știe cât de vulnerabili sunt, că stau la dispoziția „inamicului”. Ideea glumeață de a le lăsa un semn scoate în evidență dimensiunea acestei rezistențe anticomuniste, îndreptată nu
Picnic la marginea drumului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5894_a_7219]
-
mă mișc de-aici până nu vii! Colombina!... În materie de pictură, ea jura doar pe Corot, al cărui peisaj ciuruit de raze - văzut împreună la parter cu puțin înainte - o fascinase: un copac bătrân bătut de soare aruncând prin frunzișul stufos scăpărări dumnezeești de lumină în iarba franceză. Urcând anevoie scările de fier incomode ca de incendiu, gâfâind cu opriri dese în torentul gălăgios de turiști sub acoperișul bătrânei Gări dezafectate dixneuviemsiècle, m-am oprit sus de tot la mansardă
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
soarta lor umilă de chiriași ai nivelului celui mai de sus, mai ieftin și mai chinuitor al clădirilor vechi pariziene. Din umbră, dând colțul unui coridor, mă întâmpinase întâi și întâi vrăjitoarea de șerpi a lui Rousseau Douanier pitită în frunzișul copacului, cu ibisul roz alături, cu fluierul dus la gură cântându-și melopeia. Dar Van Gogh, Van Gogh! Unde este Van Gogh? mă întrebam nervos. Dacă urcasem până aici, o făcusem în primul rând pentru el... La Monnet, m-am
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
identificării de sine. Formalul strict al cadenței prozodice se confruntă cu informalul priveliștilor: „Să fie nori acele contururi colosale,/ Ori bolovani de gheață în care-ar fi să vezi/ Făpturi de zei, să fie cupole de biserici?/ Tu ești numai frunzișul acestui plop, să tremuri/ Sub cerul fără-astîmpăr” (Nici urmă...). Menționînd „ciudate bîntuiri de omături”, „o răscruce de flăcări și rumoare”, „fantastice asfințiri”, autorul consemnează recursul său la un imaginar livrat nemijlocit de simțuri, precum o eliberare pe care nu șovăie
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
momentul respectiv. O dată la 5 ani evaluarea stării de sănătate se face pentru toți arborii, indiferent de poziția lor cenotica (clasa Kraft). Pentru estimarea stării de sănătate a arborilor este necesar să se înregistreze vătămările fiziologice, adică defolierea și decolorarea frunzișului din coroană arborilor, precum și vătămările fizice cauzate de diferiți factori (formularele 1 și 2 din anexă nr. 2). Evaluarea stării de sănătate a arborilor din loturile de probă selectate se realizează anual prin estimarea vizuală a defolierii și decolorării frunzișului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
frunzișului din coroană arborilor, precum și vătămările fizice cauzate de diferiți factori (formularele 1 și 2 din anexă nr. 2). Evaluarea stării de sănătate a arborilor din loturile de probă selectate se realizează anual prin estimarea vizuală a defolierii și decolorării frunzișului coroanelor arborilor, înregistrându-se totodată și prezența unor vătămări de natură mecanică existente în coroane sau pe tulpinile arborilor. Defolierea reprezintă unul dintre cei mai importanți parametri și exprima pierderea de frunze sau ace din coroană unui arbore, comparativ cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
pierderea de frunze sau ace din coroană unui arbore, comparativ cu un altul al carui aparat foliar este complet (arbore de referință). Aceasta se estimează prin apreciere vizuală, folosindu-se că arbore de referință un arbore din aceeași specie, cu frunziș complet, situat în imediata vecinătate a locului de probă (sondajului) sau imagini foto aplicabile speciilor din țara noastră. Dat fiind caracterul relativ al estimării, înregistrarea se face în procente, prin rotunjirea la cea mai apropiată valoare divizibila cu 5 (ex
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]