909 matches
-
plante uleioa se (floarea-soarelui, soia, in pentru ulei, rapiță etc.), sfeclă de zahăr, tutun etc. Plantele textile. Inul și cânepa se cultivă din vremuri străvechi, dar în ultima vreme ocupă suprafețe tot mai restrânse, mai ales cânepa. Inul pentru fibră (fuior) preferă regiunile cu climă umedă și răcoroasă: Podișul Transilvaniei, depresiunile montane din Carpații Orientali (Brașov, Ciuc, Giurgeu etc.), Podișul Sucevei. Cânepa, în schimb, se cultivă îndeosebi în Câmpia de Vest, Depresiunea Transilvaniei și Podișul Sucevei, unde și există, de altfel
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de nor Și coboară-ncetișor... Oare a nins? E un fulg și-i cel dintâi Și aduce-n vânt ninsoare, Drumuri albe peste vai, Râs curat în ochii tăi, Sănioare, zurgalăi... Iarnă de Nichita Stănescu Vine o pasare și coase în fuioare de matase ale norilor țări lungi și lunecoase... Vine-o față și descoase tot ce pasărea lucrase și cu genele-i lucioase ninge flori de nea frumoase și apoi le prechimbă în raze argintând cărări și case... Iarnă Vine iarnă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
1). Rahab le-a promis, în schimbul protecției (Iosua, 2: 9-13), că va păstra secretul atacului israeliților. Regele Ierihonului a aflat și a trimis soldați să-i aresteze pe intruși. Rahab i-a apărat de mânia regelui, ascunzându-i sub niște fuioare de in. Pe o funie i-a coborât în afara cetății, după ce i-a încredințat că Ierihonul este slăbit și ușor de cucerit. I-a îndrumat să meargă spre munte, să se ascundă trei zile și apoi să continue drumul. Cei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Blestemul e rostit, s-a împlinit Când la răscruce timpul bate ora O clipă a rămas și s-a oprit Cu ruga mea și-a tuturora. Un înger cu aripa frântă Blestemul la mal se descântă Și vântul adie-n fuioare Șoptește în van: “DE CE OARE”?! ANATEMĂ Te blestem în gândul meu Și-n lacrimile răstignite Pe urma pașilor mereu Să calci în gânduri adormite. Și în amurgul rece să-Ți apar Cuvintele să-Ți strige a uitare Și-n nopțile
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
sărăciei, nu a dorit niciodată să se despartă de cei trei copii micuți, orfani și frumoși! Au rămas copiii ei. MURA Arșița verii pârjolea totul în calea ei. Din depărtare, valuri de căldură păreau că se apropie legănându-se în fuioare plutitoare. Chiar și vântul, copleșit de căldura acelei zile, era ascuns undeva, pe aproape, poate pe sub o salcie pletoasă sau cine știe pe unde își face somnul de prânz. Lacurile poartă aceeași oglindă obosită ca și ieri. Malurile, secate de
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
de comună și care făcea ulei la cald fiind desființată. în perioada existenței colectivului, se mai cultiva soia pentru ulei pe o suprafață de 100-120 ha , inul pentru ulei pe o suprafață de 100-150 ha. cânepa de sămânță și pentru fuior pe 80-100 ha. și macul pe 90-100 ha. Dintre legume, cartoful ocupă și în prezent o bună parte din suprafața arabilă, ajungând până la 260-270 ha. în timpul colectivului se obțineau producții bune la ha -20 tone la ha. și mașinile cap
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
oglindă mică în loc de stea. Cel care joacă căluțul este îmbrăcat frumos cu o cămașă înflorată și largă care acoperă veștele din față și din spate, marcând astfel corpul căluțului. La veșca din spate este prinsă coada calului făcută dintr-un fuior de cânepă sau chiar din părul tăiat din coada calului. Copiii joacă căluțul într-un ritm alert după un cântec anume, însoțit de clinchetul vesel al clopoțeilor legați la picioarele acestora. Jocul vioi, dinamic amintește de zburdatul, alergatul și tinerețea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aghiazmă în încăpere și pe fiecare membru al familiei pe cap și fiecare sărută Crucea din mâna preotului. Capul familiei dă la copii care l-au vestit mere, pere, nuci etc. în casă pe masă, în trecut se găsea un fuior de cânepă, un colac mare și bani pentru preot, pentru dascăl și pentru cel care era cu aghiazma (palamarul ). Aghiazma este făcută de preot înainte de se porni cu vizitarea gospodăriilor, dis-dedimineață, în fiecare zi. în Ajunul Bobotezei este post aspru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
membru al unui rang inferior al boierimii rămași fără funcții domnești. Meliță - unealtă de lemn ce are la mijloc o despicătură în care cade limba cu care se zdrobesc tulpinile de in sau cânepă,după topire, pentru a se alege fuiorul. Melițoi - meliță mai mare cu dăltuitura și limba mai groasă, cu care se zdrobește partea lemnoasă a cânepii, când începe melițatul. Metrică - registru de stare civilă. Moloșag vreme călduță. Nevolnic neputincios,incapabil, nevoiaș, neajutorat. Nojiță - fiecare din găurile opincii prin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și pătrunderea În domeniul expresiei simbolice. "Din mersul ... culorii ... strunită În tiparul rîsului blajin, s-au născut Întîmplările formei ... Din ea rînjesc moșnegi care mulg cocoși, rădăcini, muieri care nu vor mai fi și toate animalele adunate cu strădanie În fuiorul basmului Gheorghe Boancă" (Valentin Talpalaruă. Ai senzația că parcă chiar În timp ce privești, tabloul se zămislește În continuare, că ceva mai urmează să fie spus, cu o sinceritate dezarmantă, care l-a determinat pe profesorul Romanescu să afirme că “rareori atîta
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
cheamă.” Regretul nostalgicului din Frămîntare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu pas „împleticit”, descinde din fondul abisal, dintre înaintași: „Pădure, sora mea, la tine vin [...] Sunt vinovat c-am risipit în vânt, Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină” Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv „privind în amintire” spre „Carpații veșnici”, ascultând
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului fuioare, se sfințeau apele și toate cele ale lumii, când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc. La botezuri, la naștere, la nunți, la înmormântări, în alte felurite ocazii ale vieții noastre cea trecătoare și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
din zona Codru, Maramureș, pomul Crăciunului se deosebește prin elemente ornamentale cumpărate din oraș, cel mai răspândit fiind pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată. Peste acestea sunt puse sfori din ață de fuior, pe care sunt înșirate boabe de fasole albă. În Bucovina, colacii de Crăciun se făceau în formă de opt și se păstrau până primăvara, când se afumau și se tămâiau boii și plugul înainte de pornitul la arat, apoi erau mâncați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului fuioare, se sfințeau apele și toate cele ale lumii, când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc. La botezuri, la naștere, la nunți, la înmormântări, în alte felurite ocazii ale vieții noastre cea trecătoare și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
din zona Codru, Maramureș, pomul Crăciunului se deosebește prin elemente ornamentale cumpărate din oraș, cel mai răspândit fiind pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată. Peste acestea sunt puse sfori din ață de fuior, pe care sunt înșirate boabe de fasole albă. În Bucovina, colacii de Crăciun se făceau în formă de opt și se păstrau până primăvara, când se afumau și se tămâiau boii și plugul înainte de pornitul la arat, apoi erau mâncați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
semnele imaginale ale schimbării perspectivei, semne ce pregătesc ivirea neprevăzută a neobișnuitului: "Tot cerul în amurg își limpezise/ Albastrul ud, acuma mai adânc./ Se liniștise vântul. Era pace/ Pe țărmul dintre ape și câmpii./ Iar ploaia cu o mie de fuioare/ Foșnindu-și fuga peste lanuri verzi/ Lăsase doar să tremure departe/ Țesut dintr-o urzeală de lumină/ Un curcubeu târziu care sfârșea". Schimbare ce înseamnă mai întâi o adâncire a vizibilului, albastrul adânc ducând vederea lumii sfârșite spre nesfârșirea transparentă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
părăsită, simbol al vechiului regim, dar și scenă a fărădelegilor celor noi. Unii sunt Înfășurați de o mantie, de o pelerină diafană, alții au doar un guler, un șal, o cingătoare, iar unul e strunit de un gușter. Mulți văd fuioare fumurii, alții simt doar o boare, o idee, o impresie. Mari și mici, importanți și insignifianți, oficiali expirând putere sau supuși neimportanți, cu toții sunt stăpâniți de o forță malefică ce acționează din umbră, uneori crudă, acaparatoare, alteori disimulată În iubit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
greșească, să nu devieze, să nu supere; sunt dominați de frica-fantomă care le zgreapțănă trupul și sufletul, multiplicându-le gesturile dezordonate, făcându-i să se pândească unii pe alții, zi și noapte, să-și macine neputința. Iar aceste suluri și fuioare fumurii se contopesc peste sat, acoperă totul ca un abur cețos, se contopesc, iau pe oameni prizonieri, Îi strâng În menghină, le fac inimile să se zbuciume de durere. Când moara și crucea ei roșie, simbol al unui trecut individualizat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mereu ceva de înfăptuit. Port în minte și suflet multe momente din viața de a casă, unde ea era sufletul a tot ce se întâmpla. Este cunoscut că de la semănat și strânsul câne pei - și până la realizarea pânzei albe din fuiorul cu care ne îmbrăcam, dar pe care o realiza mama, era o perioadă lungă, dar în majoritate încărcată de fel de fel de treburi, toate aparținând ei ca înfăptuire. Ea o culegea, o făcea snopuri, pregătindăo pentru viitoarea industrie casnică
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
la soare și se usca, sosea peri oada să treacă la melițatul ei manual, operație la care îmi aduceam și eu o mare contribuție. Îndepărtarea părții lemnoase a ei și rămânerea doar a fibrei era o operație intermediară altora. Realizarea fuiorului, strângerea și colectarea canurei- care constituia materia primă pentru pânză sau țolurile din casă, erau alte treburi gospodărești. Melițatul, cine vrea să știe, era o treabă nu numai obositoare, ci și plină de riscuri, praful, gunoaiele, bucățile de lemn din
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să știe, era o treabă nu numai obositoare, ci și plină de riscuri, praful, gunoaiele, bucățile de lemn din tulpina cânepei măcelărite, pas cu pas, din aproape în tot mai aproape, pentru îndepărtarea lor și rămânerea a ce era folositor, fuiorul și canura, se soldau adesea cu accidente care afectau vederea, nu mai vorbim că trebuia să te îmbăiezi dacă participai la procesul tehnologic organizat, și nu în toate cătunele era apa necesară, din belșug, pe măsura trebuințelor. În timp ce făcutul caierelor
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mâncam cu plăcere și pe nesăturate, că prea repede se terminau. Că tare mai erau bune și insuficiente! Turtele acestea, alături de bucatele pregătite de mama - sarmalele, răciturile și friptura de porc mai cu samă - împreună cu băutura păstrată de tata, împreună cu fuiorul de cânepă păstrat pentru a fi înmânat preotului, pentru că el reprezenta „barba lui Moș Crăciun”, așezate din vreme pe masa Sfântului Ajun în așteptarea preotului, ajungeau să fie degustate, după cum s a mai spus, numai și numai după ce erau sfințite
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
principal. Printre altele, una care merită să fie povestită este al doilea botez sau înecul în must. Toamna în vremea culesului, la via noastră de lângă Valea Rece. O zi frumoasă cu lumină domoală, cu un cer pe care se întindeau fuioare lungi și transparente de nori alburii. Culesul se apropia de sfârșit. În fața cramei, erau așezate teascul, căzile cu struguri și mai la o parte dejul și călcătorul în care un om surd călca. Din dejul în care se scurgea, mustul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]