1,653 matches
-
estradei și Începu cu voce potolită: — Văd că hotărârile noastre de astăzi v-au mirat. Vi se pare neobișnuit să dăm omenilor mărunți drepturi și privilegii, și poporului de rând mai multe libertăți. Vocea lui se Înăspri și ochii albaștri fulgerară: — Va trebui să vă obișnuiți cu gândul că și ei sunt oa meni. Suntem creștini, și Biserica ne Învață că Iisus a venit și pentru vameși, și pentru farisei. și Încă ceva: nu uitați că aceste mâini aspre și negre
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fu Înconjurat de atacatori. Bodo era voinic și deprins să mânuiască cu măiestrie uneal ta primejdioasă, așa că sarcina ucigașilor se dovedi Într-ade văr mult mai grea decât crezuseră. Tânărul Îl doborî pe cel mai apropiat, când o arsură cumplită Îi fulgeră umărul drept. Își trecu cu iuțeală sabia În mâna stângă și continuă să lovească cu sete. Puterile Îl părăseau, odată cu sângele ce țâșnea din umăr, și cei doi tâlhari rămași Își văzură țelul aproape atins. Tânărul se mai apără cât
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Să se Îmbogățească și să nu ni se mai supună! Să mă duc eu, Eglord de Opfingen, la un țărănoi și să-l rog plecat să-mi Împrumute câțiva taleri ca să-mi iau armură nouă? În timp ce nobilul cavaler tuna și fulgera, Împroșcând cele mai cumplite blesteme În cele patru puncte cardinale, Otto, minte ascuțită, Își Întocmi planul cu istețime. Mai Întâi, trimise doi dintre slujitorii săi, pe cei mai devotați, unul de la Curtea de pe Schlossberg și altul din Zürich, la casa
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de excitați de acest eveniment (pentru cheltuielile înscenării se percepuse anticipat o mică taxă de intrare, pe care o achitaserăm cu entuziasm, căci instituționaliza evenimentul) - dar eu nu m-am putut bucura de: „Ea crește-n mâna mea și luminează fulgerând“ (n. ed.). spectacol, la care n-am participat, deoarece părinții m-au răpit, ducându-mă cu ei în altă parte, poate la un spectacol veritabil; destulă vreme apoi m-au intrigat gălețile de nisip, de al căror rost n-am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
acolo cursurile, au alternat doi directori, dintre care unul (nu cel care mă convocase) a fost poetul patriot și creștin Ovidiu Hulea: pletos și având agățată de gât lavalieră neagră, cu ochii adânciți în orbite, cu cearcăne insomniace, cu privirile fulgerând rătăcitoare. Astfel de schimbări de directori se datorau probabil unor schimbări politice (la plecarea mea din Aiud, se instalase un al treilea director). Cum eu însumi poetizam sârguincios, așternând cu versuri nicidecum promițătoare (refrenul celor trei sau patru strofe de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din memoriile lui); poate mă interesau în mai mare măsură faptele, persecuțiile de care se plângeau legionarii (i-am văzut apoi, în L’Illustration, arătați întinși pe străzile Bucureștiului, în bălți de sânge, doborâți de gloanțele care le-au fost fulgerate în cap din ordinul lui Carol al II-lea, ca să servească drept pildă și altora), dar sigur e că mă impresionau grozav acuzațiile de corupție la adresa partidelor politice democratice. Viața politică românească a fost totdeauna extrem de coruptă și plină de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
noastre democratice, parcă auzi chiar glasul lui Eminescu: „partidul pașoptist, mason, democrat și universalist al lui Ion Brătianu și C.A. Rosetti, partidul liberal (roșu)“, zice el, evocându-i pe contemporanii detestați de gazetarul de altădată de la Timpul, tunând și fulgerând, ca și cum ar fi vorba de propriul său contemporan, împotriva marelui pașoptist: „C.A. Rosetti, mason și semidoct inspirat“ - fiindcă statul născut din ideile pașoptiștilor îi pare „prematur și pernicios“, calificându-l drept „statul de niciodată“, socotind că „nici n-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe lângă ramele vechi de bronz, citind în răstimpuri câte un titlu, câte un nume... Cu pași uniformi mă depărtam de oraș, încet mă depărtam de lume. Când, dintr-odată, la capătul unei săli prelungi, în fața unei pânze m-am oprit fulgerat de uimire. Era tabloul unui pictor obscur, purtând un titlu ciudat: „Oglindire“. Vedeai în el o sală de muzeu, cu pânzele dormind în veche neclintire, iar la capătul sălii, în picioare, chiar eu, privind tabloul numit „Oglindire“. În el, încă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a încercat să critice U.R.S.S. Deoarece România nu participa la polemica publică și solicita să procedeze similar și partenerii săi, premierul chinez s-a abținut, dar în Albania, vizitată de el imediat după plecarea de la București, a tunat și fulgerat împotriva U.R.S.S. Viziunea noilor conducători sovietici și chinezi a dus cu timpul la depășirea divergențelor generate de diferendul ideologic, locul divergențelor fiind luat de relații normale, prietenești, de înțelegere și colaborare. IV. În vara anului 1965, împreună cu colegul meu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
noștri, de aceștia pe care-i întâlneam, cu care vorbeam) : ce stranie, ce strânsă, ce înspăimântătoare legătură între poezie și moarte ! Eram informați cu toții că viața acestora trei nu mai ținea decât de un fir subțiat până la imaterialitate, dar ce fulgerați am fost de fiece dată la vestea totuși abruptă și incredibilă a morții lor ! Câteși trei se îndreptau către ea, din ce în ce mai aproape, mai degrabă și mai presimțitor ; făcând poezie și din aceasta. Cu inima din ce în ce mai strânsă îmi venea în ultima
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare livadă. Dincolo de iaz viile și crama. Întemeiată în veac. XVII de un călugăr Hârjeu. Tună pe păduri și fulgeră... În biserică cântări armonioase, voce rusească, cu vorbe românești. Iazul străjuit de lănci de plopi subțiri. Livada aliniată și frumos orânduită. 1 August. Biserica de iarnă casa vlădicăi. Trapeza: "Cel ce mănâncă să nu disprețuiască pe cel ce nu mănâncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
inteligente. Sunt studente în medicină, sârguitoare; umblă la cursuri, la cantină și la căminuri cu gente de piele sub braț, tropăind mărunțel. Din când în când se opresc cașicum și-ar fi adus aminte de părinți ori le-ar fi fulgerat în cap o descoperire: deschid geanta și se privesc cu mare grabă într-o oglingioară, apoi scoțând tot din aceiași geantă un puf își pudrează anume părți ale feții care nu li se par mulțămitor pudrate. Se uită cu coada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
munți cărunți, vânturi bocitoare stele făclioare, poduri de flori prohod de miori. Cântecul ciobanului de la miori Ciobănaș de la miori, cum ți-a fost soarta să mori? Sus în vârful muntelui subt cetina codrului. Și de ce moarte-ai picat? Fulgerul a fulgerat, trăsnetul m-a detunat! De spălat cin' te-a spălat? Ploaia când s-a revărsat. De-npânzit cin' te-a împânzit? Luna când a răsărit. Făclioară cin' ți-a pus? Soarele când a fost sus. De-ngropat cin' te-a îngropat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Razelmului. Ne ducem până acolo, dormim pe vas și ne întoarcem a doua zi. Încrederea desăvârșită ce arăta amiralul pentru marea liniștită a fost zdruncinată de recunoașterile făcute cu avionul în cursul zilei de ieri 9 august și de știrile fulgerate din larg. Un ofițer s-a prezentat, asară, aici la Eforie, și ne-a adus știrea că a doua zi adică astăzi se prevede o furtună care ar pune în primejdie ieșirea noastră în larg. Această înștiințare a fost însoțită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i greață de băutură, poftește și primește încă o bumașcă de douăzeci-și-cinci. Și să-mi mai cânți, ca să mă sui până la Sfântul Petrea, în livada raiului. Am mai cerut vin; ea mi-a cântat iar... Precum paserea, observă badea Chirilă, fulgerând din geană. Adevărat, precum paserea, frate, confirmă cu melancolie ungureanul. Și eu o chem iar și scot a patra bumașcă; și iar îmi cântă și iar o chem. Târziu tare când s-a arătat pe țancuri faptul zilei, am contenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nevoie mai grabnică decât primejdia din urmă, au lăsat o mică amintire și s-au întors, oprindu-se iar în dreptul meu. Le invitam, în gând, să treacă căci pacea noastră cu ele este definitivă. N-aveau însă încredere ș-au fulgerat în fugă spăimântate spre hăitași. Au răzbit printre ei. Viziunea lor feerică a rămas pe linia vânătorilor, până ce au început să dănțuiască iepurii, ca niște demoni ai pământului. Atunci au izbucnit și puștile și ce-a fost frumos a căzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pe Ilha Grande, a fost de "7 stele", la aceasta contribuind cerul limpede, soarele prietenos și oceanul așișderea, care ne-a legănat și mângâiat ca un părinte, încântându-ne cu apele sale verzi-albastre, atât de limpezi că puteam vedea peștii fulgerând ici și colo. Zona Angra este un paradis pentru amatorii de plajă, înot, pescuit, pescuit submarin, surf și excursii, ca și pentru gurmanzii în căutare de preparate din pește și fructe de mare. După un scurt popas în portul Abraao
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Peste liniștea sufletului tresar zboruri/ către străluciri amăgitoare, Îndepărtate/ purtînd În ele sigiliul tristeții/ rupte din noi ca dintr-o Încoronare/ care se Întreabă ce vor și de unde atîtea mîhniri/ și coborîri lente, firești, ușoare/ În alte vise orbite de fulgeri amare/ pe care le pierdem pe drum”. Cel mai sigur, Necula nu auzise de poemele romantice ce apăruseră atunci ca un răspuns clar dat literaturii proletcultiste promovate chiar și de Adrian Păunescu, care urla prin țară versuri de genul: „Iubim
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Îndrumare și consultările pe plan local și central vor fi Însoțite de motivații clare, sintetice, bine orientate, cu punctul de vedere al lectorului clar exprimat, urmărindu-se cu maximum de operativitate finalizarea lor”. Pus pe război, Andrei tunase și fulgerase astfel: „Se va adopta o poziție mai fermă, mai combativă, mai exigentă În muncă”. De asemenea, el mai invocase și „...păstrarea purității ideologice a partidului nostru”. Chiar așa! Cum Ceaușescu și clica sa inventaseră conceptul de „etică și echitate socialistă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care uneltea pentru aducerea prințului Carol în țară și s-au cerut lămuriri. Șeful partidului național-țărănist a declarat, spre mare surprindere, că, dacă țara vrea, nimeni nu se poate opune țării. Din capul băncii ministeriale, Ion I.C. Brătianu l-a fulgerat pe îndrăzneț, declarînd: " Cine va încerca, indiferent prin ce mijloace, să desființeze ceea ce este legal și definitiv, întreprinde o acțiune gravă, care se va sfărîma înaintea autorităților legale". Majoritățile au aplaudat frenetic, dar opoziția a tăcut. La Cameră s-a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
în scena arcașului identificarea cu ținta este esențială. Și tocmai pe săgeată se va răzbuna cerbul: „Cerb când se sculară/ Și se scuturară/ Și se blăstămar’:/ - Săgeatămbrodată,/ Vedea-te-aș uscată/ În cui atârnat/ Tu ce n-ai venit-u/ Trăsnind, fulgerând,/ Mii de veste-m dând,/ Ca să mă trezesc-u/ Să mă străjuiesc-u/ Straja din trei părți?” (BerezeniVaslui). Săgeata devine „armă magică” și forța ei rezidă în faptul că „este un simbol al schimbului dintre cer și pământ” ce semnifică „depășirea condițiilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mă prezint imediat la Partea Sedentară aflată în comuna Puținei - Teleorman. De această dată n-am dat curs imediat ordinului primit ca altă dată și cu voită întârziere ajung să mă prezint maiorului Rednik care, la vederea mea, tună și fulgeră - apostrofându-mă - dezertor și trădător. Când a văzut că mă prezint salutând cu mâna stână agățată de centură, mă ironizează că, de când stau tot ascuns, de când sunt dezertor, am uitat să mai salut regulamentar. Răspund că în nici un caz nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
calm îi potolesc zelul de acuzator, spunându-i să ceară lămuriri de la secția învățământ raională. Pe linie administrativă e ceva și mai greu să mă dezvinovățesc de acuzații. Secretarul raionului, fost plutonier deblocat, posesor al unui carnet P.C.R., tună și fulgeră împotriva mea, spunându-mi că nesocotesc autoritățile locale, că mă consider a fi buricul pământului în acel sat, că nu știu să mă comport, că nu știu să lucrez cu masele de oameni ai muncii. Cu mult calm, deși totul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ilegal fără să-l anunț, că nu fac nimic în școală ca să pretind salariu și că, pe timpul absenței nu mă va plăti! Liniștit îi spun despre legalitatea plecării la examen și că tot legal voi fi plătit! Inspectorul tună și fulgeră, strigând că nu mă va plăti, în timp ce eu cu ton liniștit și sigur îi reamintesc că legea e de partea mea și că mă va plăti, oricum! El nu! eu da! și astfel părăsesc încăperea spunându-i: „Mă așteptam să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pietriș alb. Dar mai înainte, chiar în dimineața de după ce visasem, mai fusese ceva: mă spălasem, mă îmbrăcasem, îmi pusesem pantofii. și dintr-o dată am simțit în pantoful stâng o pietricică. Am scuturat-o din pantof: era neagră. Mi-a fulgerat prin minte: noaptea, pietricica fusese albă pentru că una neagră nici n-ai cum s-o vezi în beznă. Iar noaptea, stânga devine dreapta - inversarea imaginii în oglindă. Din acest cotidian s-a născut Privirea Străină. Treptat, pe tăcute, necruțător - în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]