943 matches
-
unitatea universului. În timp ce "fundările" despre care vorbește Cassirer sunt posibile fie prin raportarea faptelor umane la o parte a existenței (fizică, psihică), fie la evoluția care dizolvă fapta umană în oceanul învolburat al spiritului care se caută pe sine (Hegel), fundarea determinismului prin finalitate persona-list-energetic păstrează relieful distinct al existenței umane, ca unitate, în unita-tea universului care cuprinde și "factori" fizici și "factori" psihici și evoluția care diferențiază între aceștia. Aceeași fundare antropologică pare să condiționeze și conceptul finalității al lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
învolburat al spiritului care se caută pe sine (Hegel), fundarea determinismului prin finalitate persona-list-energetic păstrează relieful distinct al existenței umane, ca unitate, în unita-tea universului care cuprinde și "factori" fizici și "factori" psihici și evoluția care diferențiază între aceștia. Aceeași fundare antropologică pare să condiționeze și conceptul finalității al lui Kant. Facultatea de judecare reflexivă aparține omului ca ființă rațională. Aspectul formal al conceptului kantian al finalității constă, cum am stabilit în capitolul anterior, în condițiile logice care îl fac posibil
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
două popoare, alături de istoriile lor aferente, se dizolvă până la identitate. Laurian elaborează o schemă triptică de clasificare a trecutului poporului român, fiecărei mari perioade dedicându-i câte un volum din cele trei care formează monumentala sa Istoria Românilor: a) de la fundarea Romei până la căderea imperiului Roman de la apus (a. R. 1-1229); b) de la căderea imperiului Roman de la apus până la căderea Constantinopolului (a. R. 1229-2206); c) de la căderea Constantinopolului până în zilele noastre (a. R. 2206-2600). Două sunt momentele capitale în istoria poporului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nepublicată până în 1853, utilizează în paralel un sistem de datare dublu: cronologia creștină (care formează principalul cadrul de referință temporal în funcție de care este structurată cronicăresc întreaga secvență de evenimente narate de Șincai) este pe alocuri dublată de specificarea anului de la fundarea Romei. Spre exemplu, din când în când, Șincai face astfel de referiri: "Anul 306. Care este de la zidirea Romei 1059" (Șincai, 1886, p. 58) [1811]. Laurian a preluat de la Micu înrădăcinarea originii istoriei române în preistoria romană, iar de la Șincai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai mult decât răsboaele streine" (Aaron, 1835, p. xii). După dislocarea unității primordiale a Daciei Traiane de năvălirile barbare, un licăr de speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși, speranța de reunificare a întregului primordial în cadrul statalității unice a Țării Românești a fost iremediabil spulberată odată cu întemeierea Principatului Moldovei de către Dragoș, care a descălecat "din Maramureș din Ungaria" însoțit de "o colonie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor), care sunt completate cu adiții extrem de importante elaborate în climatul romantismului istoriografic: independența națională ("neatârnare" politică și "slobozenia" lingvistică și culturală) și mai ales unitatea românimii sub cupola aceleași statalități și sub aceeași autoritate politică. Renovarea paradigmatică adusă de fundarea discursului istoriografic pe coordonate romantice a implicat o deplasare a accentului de pe chestiunile originii, latinității pure și continuității etnice (asupra cărora s-a concentrat aproape în totalitate investiția istoriografică a Școlii Ardelene) înspre ideile de unitate, independență și continuitate statală
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reprize: vechi-mediu-nou, pe care o regăsim și la Aaron: a) istoria veche, care debutează de la cele mai vechi întâmplări ale Daciei, încheindu-se cu momentul întemeierii statului Moldovei prin venirea lui Bogdan Dragoș; b) istoria de mijloc, fixată temporal între fundarea statului moldav odată cu Bogdan Dragoș și domnia lui Ștefan VI; c) istoria nouă, întinzându-se de la Bogdan IV până la Ieremia Movilă, cu domnia căruia se închide narațiunea istorică. Funcția simbolică a conducătorului pe care o joacă Mihai Viteazul pentru "prințipatul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de infinite conexiuni, consolidat pe unirea intelectului, Științei, cu afectul, cu Arta, într-o sinteză determinînd un univers singular și geometric, dar în care omul, prin esența a elevată, este pretutindeni prezent". Ion Barbu - Dan Barbilian era un specialist în fundarea axiometrică sau grupal-teoretică a geometriei și totodată un aplicat cercetător al spațiilor care vor purta denumirea în matematicile contemporane de spații Barbiliene. Într-o Notă asupra lucrărilor științifice (1940), legînd încă o dată matematica și poezia într-un tot unitar, se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
parte, fără să piardă din vedere omogenitatea și unitatea întregului. Astfel cercetarea matematică majoră primește o organizare și orientare învecinate cu aceea a funcțiunii poetice, care, apropiind prin metaforă elemente disjunte, desfășură structura identică a universului sensibil. La fel, prin fundarea axiomatică sau grupal-teoretică, matematicele asimilează doctrinele diverse și slujesc scopul ridicat de a instrui de unitatea universului moral al conceptelor. În acest chip ele încetează de a mai fi o laborioasă barbarie ci, participînd la desăvîrșirea figurii armonioase a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a unor instituții complexe cu profil medico-psiho-pedagogic, cum prevede, încă din 1971, prof. Dr. C. Păunescu, în „Sisteme de prevenire și recuperare a handicapului intelectual” (Revista de Pedagogie nr. 6/1971 pag. 74). Suntem siguri că sistemul propus are o fundare științifică și dacă se vor găsi soluții perfectate de realizare a unui echilibru între potențialul intelectual și solicitarea intelectuală, altfel spus „dintre potențialul integrant și solicitarea integratoare a individului sub toate aspectele, cum remarcă tot C. Păunescu (Revista de Pedagogie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vor călăuzi statornic de cele trei mari idei luminoase: Dumnezeu, Nația, Regele.” Revista nu-și recunoaște nici o afinitate „cu pretinsa rezistență din afara granițelor neamului”, singurul ei scop fiind „înfrățirea”. Într-un articol din ultimul volum, D. Găzdaru recunoaște că inițiativa fundării revistei i-a aparținut lui Ilie Gârneață, care a și alcătuit prima echipă de voluntari: „Tot lui îi aparține ideea de a se imprima revistei un caracter exclusiv cultural și de a se încredința direcția aceluia care apare azi ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
toți”, „Calendarul istoric și popular”, „Calendarul basmelor”, „Calendarul amuzant și picant”, „Calendarul pentru toții fiii României” etc. Semna și Nedea, Popnedea. Istoria, punct de plecare pentru „nuvele” ori „romane” precum Radu al III-lea cel Frumos (1864), Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș (1882), Fata de la Cozia (1887), Maria Putoianca (1892), Bătălia de la Călugăreni (1894), Junețea lui Mihai Viteazul (1895), Mihai Viteazul și călăul (1895) ș.a., ori Războiul pentru Independență din 1877, „exploatat” în Amazoana de la Rahova (1879), Prizonierul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881; Tunsul haiducul, București, 1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889; Căpitan Buzdugan, București, 1890; Primul rănit, București, 1890; Botezul de sânge, București, 1892; Maria Putoianca, Brașov, 1892; Peneș Curcanul, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
lui Mihail Sturdza, Cuza Vodă și Carol I, orientate spre stânga și inscripția semicirculară MIHAI STURDZA VODĂ, CUZA VODĂ, CAROL I REGE. Pe avers (fig. 42av) este imaginea palatului universității, având în partea de sus inscripția arcuită 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exergă este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațada principală are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
MIHAI STURDZA VODĂ, CUZA VODĂ, CAROL I REGE. Pe avers (fig. 42av) este imaginea palatului universității, având în partea de sus inscripția arcuită 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exergă este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațada principală are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost concepute de I. Pompilian, profesor la Academia de Arhitectură din București și realizate în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acestuia. Din nefericire, așa cum am mai apreciat și cu alte ocazii, prin inscripția din exerga aversului, această medalie poate stârni confuzii (fig. 40av și 40rv). În 1911, când, cu întârziere de un an, s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistică a Palatului din Dealul Copoului ieșean, reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu alte ocazii, prin inscripția din exerga aversului, această medalie poate stârni confuzii (fig. 40av și 40rv). În 1911, când, cu întârziere de un an, s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistică a Palatului din Dealul Copoului ieșean, reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și Carol I. În acest fel se evidenția rolul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și Carol I. În acest fel se evidenția rolul fiecărei personalități în parte în trei etape ale dezvoltării învățământului academic ieșean: fundarea Academiei Mihăilene în clădirea de pe actuala stradă Arcu, sub Mihail Grigore Sturdza, înființarea Universității în vechea clădire a Academiei, îmbrățișată acum de cea a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, sub Cuza Vodă și mutarea în noul palat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lui Mihail Sturdza, Cuza Vodă și Carol I, orientate spre stânga și inscripția semicirculara MIHAI STURDZA VODĂ, CUZA VODĂ, CAROL I REGE. Pe avers (fig. 42av) este imaginea palatului universității, având în partea de sus inscripția arcuita 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exerga este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațadă principala are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
MIHAI STURDZA VODĂ, CUZA VODĂ, CAROL I REGE. Pe avers (fig. 42av) este imaginea palatului universității, având în partea de sus inscripția arcuita 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exerga este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațadă principala are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost concepute de I. Pompilian, profesor la Academia de Arhitectură din București și realizate în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
acestuia. Din nefericire, așa cum am mai apreciat și cu alte ocazii, prin inscripția din exerga aversului, aceasta medalie poate stârni confuzii (fig. 40av și 40rv). În 1911, când, cu întârziere de un an, s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistica a Palatului din Dealul Copoului ieșean, reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu alte ocazii, prin inscripția din exerga aversului, aceasta medalie poate stârni confuzii (fig. 40av și 40rv). În 1911, când, cu întârziere de un an, s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistica a Palatului din Dealul Copoului ieșean, reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și Carol I. În acest fel se evidenția rolul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și Carol I. În acest fel se evidenția rolul fiecărei personalități în parte în trei etape ale dezvoltării învățământului academic ieșean: fundarea Academiei Mihăilene în clădirea de pe actuala stradă Arcu, sub Mihail Grigore Sturdza, înființarea Universității în vechea clădire a Academiei, îmbrățișată acum de cea a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. Ț. Popa”, sub Cuza Vodă și mutarea în noul palat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Peter Eisenman. Până Într-un anumit moment al secolului al XX - lea , pământul nu este văzut ca un element cu rol definitoriu În configurarea unei clădiri, ci doar ca suport al acesteia. „Emanciparea―3 pământului de la statutul de teren de fundare pentru arhitectură, la cel de obiect construit e realizată de Peter Eisenman În ―Cities of artificial excavation În 1978. Eisenman definește pământul ca un potențial instrument de camuflaj pentru obiectul de arhitectură. În această nouă relație figurăfond, el dezvoltă figura
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
au liber acces. Europa literară reprezintă deci un patrimoniu comun. Ea este rezultatul unei colaborări active intercontinentale. Goethe, apoi Mazzini întrevăd aurora unei Literaturi europene: nici un popor nu va putea spune că a făcut-o singur, toate au contribuit la fundarea sa. Astfel de idei pluteau în aer și ele își păstrează și azi întreaga lor actualitate și forță de impact. Foarte puțin cunoscut este și un text francez din 1826: literatura este o proprietate publică și o bogăție națională și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]