3,250 matches
-
dau bucate din desaga lui, În poală, merindea mea săracă Stropită -i cu lacrima cerului . Perdele sunt unse cu lumină Suflare lină, lucie , sfioasă, Coboară pe fruntea dimineții Și leagănă-armonii prin casă. Uimită stau, privesc cu nesaț, O rază jucăușa furată de vânt Ce- mi lunecă domol pe braț, În priviri , în suflet și -n gând. Se desface -n flăcări de petale, Prelung, mângâios și-ncet, Lăsându-și bucatele-n tindă, Cu taraf, mă invita la zaiafet. Băurăm la masă vin
SOARELE MEU de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372996_a_374325]
-
mai întâmplă ca și un țigan să fie înșelat de un român. De atunci, Dacian nu mai suportă pictura, a revenit la arta hautentică, manelele cântate de nume sonore cu ecouri de mezeluri. Referință Bibliografică: Gioconda cumpărată de un țigan, furată fiind de un român! / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2010, Anul VI, 02 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
GIOCONDA CUMPĂRATĂ DE UN ȚIGAN, FURATĂ FIIND DE UN ROMÂN! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371084_a_372413]
-
v-ați îmbuibat și v-ați înfășurat în ziduri groase de epidermă porcină, ca să nu vă mai deranjeze nici măcar un cuvânt din partea celor obidiți. Cum faceți voi, mă, zilnic teoria solidarității și o adresați amărâților țării, când ați furat și furați - legal și ilegal - tocmai averea celor mulți? Înapoi în zoologie, căpuși portocalii! Poate ați uitat un banc sinistru care circula acum câțiva ani prin estul Europei: a fost descoperită mama lui Lenin. Ea e vie. Și e din nou gravidă
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
Acasă > Manuscris > Lucrări > ÎNALTĂ CURTE Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 830 din 09 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Trei umbre urâte de viață hidoasa. Piedestalul era murdar de suflete rănite, iar cuvântul încearcă să repare zile furate. Zadarnica încercare. Sacul era fără fund și-n adâncul sau, adăpostea o lume-ntoarsă. O mană se bălăgănea, drept balanța mortuara, pe-o mască vânata de frigul vidului, negru și urât. Semaforul dreptății, a înțepenit cu limbile sale în umbre pe
INALTA CURTE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345795_a_347124]
-
de ceară ce duceau mortea-n lumea așteptării, visului de mâine. De pe pereții încăperilor, fugise viața. Erau zugrăvite fără lumină. Devenise morminte. La capătul cosciugelor înșirate, stăteau pe piedestalul morții grămeze de monezi înșiruite-n stive. Bătrânețea gârbovita, numără anii omenilor furați, în lucirea înșelătoare a galbenului ce nu era real, decât prin închipuire. Mintea nu poate cuprinde, scârba adunăturii din clădire. Ploua cu lacrimi și dreptatea umblă îmbrăcată-n zdrențe. La capătul unui hau, unul manipula cu-n ecran în mână
INALTA CURTE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345795_a_347124]
-
grotă-n dealul acesteia, ascute genunchii unui om. Chipul ascuns în sacul glugii, împietrit, murmura întoarceri. Într-un palat de marmură și altul într-o vilă muzeu, foști diriguitori și mari vătafi, cu părul prea alb de lumină zilelor, multora furate, vor ajunge să numere clipe de eternitate cerând indurare. În marmură și-n expoziție, și-au construit drept rea pomenire, încă din plină glorie, cosciug. Un altul face mâțanii pe cărări închipuite, din mintea înghesuita, în care inca au rămas
NEBUNUL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345941_a_347270]
-
mai vedea vreodată și în ce împrejurări va putea fi. Poate, cu timpul, va uita cât de bine s-a simțit în brațele lui pricepute în a strânge și a mângâia o femeie dornică de senzații deosebite și de iubiri furate. Când se uita la Laurențiu, simțea că este vinovată față de el. Regreta faptul că a cedat dorinței de a face dragoste cu alt bărbat, mai ales că acesta era un client al lor și de ce nu, un posibil ginere dacă
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347775_a_349104]
-
e plină, ticsită cu deștepți! banii, din sudoarea celor obidiți, nădușesc prin conturi, în iz de mucegai. strajă e trabucu-n vise la bandiți; astăzi, dacă nu ai bani, puți a putregai! lăcomia crește multora averea. aroganți cu școală, pe diplome furate, se înalță-n titluri, adulând puterea, corijenți în viață, plini de masterate. în zilele din urmă, ale-acestui veac, mai cade câte-un înger, răzvrătit din cer și intră tot în casa bietului sărac, căci gardul, la bogat, e 'nalt și
MAI CADE CÂTE-UN ÎNGER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347922_a_349251]
-
a reușit noua “nomenclatură”, suspect de insistent promovată, au fost dezagregarea structurilor economice, pierderea piețelor, clătinarea instituțiilor și, în consecință, lezarea spiritului de creație al Națiunii și primejduirea identității sale”. Pentru ca în următorul discurs, intitulat “Învățături la timpul trecut. Luați, furați, risipiți!” să conchidă: “Și în loc să ne apucăm de dereticat gospodăria, ne-am apucat de bocit”, făcând posibilă “apariția “bonelor” de ocazie și mai apoi a mămucilor și tătucilor surogat”. Mai vorbește și de “verdictul primului ministru (Petre Roman-n.m.
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
apoi a mămucilor și tătucilor surogat”. Mai vorbește și de “verdictul primului ministru (Petre Roman-n.m.) asupra industriei românești ca fiind un “morman de fiare vech” ce trebuia lichidat”, ce a constituit semnalul (așadar, “măcel economic-financiar premeditat”) la: luați, furați, risipiți . Totul cu complicitatea guvernelor, “indiferent de natura lor” “în mutuală înțelegere, să guverneze cu orice preț, salvându-se reciproc la fiecare 4 ani”. Totul sub deviza istorică “dacă nu acuma, atunci când, dacă nu noi, atunci cine?”. Etc., etc. În
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
a reușit noua “nomenclatură”, suspect de insistent promovată, au fost dezagregarea structurilor economice, pierderea piețelor, clătinarea instituțiilor și, în consecință, lezarea spiritului de creație al Națiunii și primejduirea identității sale”. Pentru ca în următorul discurs, intitulat “Învățături la timpul trecut. Luați, furați, risipiți!” să conchidă: “Și în loc să ne apucăm de dereticat gospodăria, ne-am apucat de bocit”, făcând posibilă “apariția “bonelor” de ocazie și mai apoi a mămucilor și tătucilor surogat”. Mai vorbește și de “verdictul primului ministru (Petre Roman-n.m.
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
apoi a mămucilor și tătucilor surogat”. Mai vorbește și de “verdictul primului ministru (Petre Roman-n.m.) asupra industriei românești ca fiind un “morman de fiare vech” ce trebuia lichidat”, ce a constituit semnalul (așadar, “măcel economic-financiar premeditat”) la: luați, furați, risipiți . Totul cu complicitatea guvernelor, “indiferent de natura lor” “în mutuală înțelegere, să guverneze cu orice preț, salvându-se reciproc la fiecare 4 ani”. Totul sub deviza istorică “dacă nu acuma, atunci când, dacă nu noi, atunci cine?”. Etc., etc. În
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
-și expune prin frunze, Bănuții verzi, în haine de argint. Brazii se înaltă falnici, Pe creste cu vârfurile-n cer, Veghează neclintiți și vașnici Și parcă totul e mister. Alergăm pe ierburi rourate, Steluțe îți sclipesc în păr, Atâtea sărutări furate, Eu iți intind cu drag un măr. Iubirea are culoarea toamnei Iubirea are culoarea toamnei, Mă-nvăluie-n marouri, rubiniu, Îmi dă să beau din viața viței, Mă amețește-ncet și e târziu. Din poală mă-mbie cu arome, De mere-mbujorate ca
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
și acum Tânguindu-se Inșii- Invidioșii, geloșii, Învinșii... INVENTARUL CUVINTELOR (Biblios, Biblie, Bibliotecă ... ) Din când în când, Precum cărțile Dintr-o Bibliotecă, Și ele, Cuvintele, Ar trebui inventariate, Măcar odată La cincizeci de ani! Și nu în zadar... Cele pierdute, furate, Găsite lipsă La Inventar, Să Fie Imputate! Despre celelalte cuvinte, Uzate Fizic și moral, Ori deteriorate- Dacă vor fi Casate, În următorul material... SCRIE PÂNĂ ȚI SE VEDE Scrie până ți se vede Îmi spunea sărmana Mamă, Fericit e cel
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
și vindecat și trimis la judecat, În inima ta cea pură, încuiată într-o haină, Puritatea din lumină, încifrând a lumii taină, Să folosim rațiunea să găsim înțelepciunea, Să ne folosim gândirea să găsim ce-i fericirea, Cea pierdută, sau furată, de o societate stricată, De prea mult timp înșelată, ce se-așteaptă vindecată. În prezent cugetătorul nu e el și visătorul Călător ce-și duce dorul și-așteaptă deșteptătorul, Dorurilor nerostite, într-o haină grea închise, Viselor, ce nu sunt
VISĂTOR de DAN BORBEI în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347351_a_348680]
-
-ar săruta, Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă, Femeia care râde cu inima ei sfântă, - N-a săpat cu șoapta, nici lumii n-a strigat, Dorul circular în taină a purtat, L-a ținut ascuns ca pe un bun furat, - Iubea nespus bărbatul din alt vis adunat. Femeia care plânge de parcă ar cânta, Femeia care cântă de parcă-ar săruta, Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă, Femeia care râde cu inima ei sfântă... LA MICUL ECRAN De unde așa aromă în
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
puțin conștiința vreunuia dintre ei...nu s-a deranjat nimeni . Victimele care au supraviețuit , familiile lor,, au nevoie ca acești mari vinovați, să-și recunoască vina, să le pară rău,și să-și ceară iertare ....măcar statul instaurat după Revoluție (furata),să fi făcut gestul.....în numele tuturor (nelegiuiților). - Memorialul durerii al doamnei Lucia Hossu Longin , ar fi trebuit să cutremure conștiințele vinovate... dar se pare că avem de a face cu “lipsa de conștiințe”, cu suflete vândute Diavolului. - Un singur securist
A-ŢI CERE IERTARE de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347427_a_348756]
-
a adus în lumina tiparului antologiile: Antologie de poezie ( 55 de poeți contemporani), ed. ArhipArt, Sibiu, 2010 ; Antologia de proză „Declin”, ed. ArhipArt, Sibiu, 2010. În prezent are în lucru o altă antologie: „101 de poeți contemporani” și romanul „Viață furată”. În această perioadă scrierile Valentinei Becart apar pe diferite site-uri și în diverse publicații din care amintim doar câteva; revista ” Moldova Literară” ( fondată de Liga scriitorilor filiala Iași-Moldova) ( unde activează ca redactor ) ; revista „Poezia” apărută sub egida USR, Iași
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
indiferenței absolute! Nu ne mai impresionează nimic. Nici măcar cinismul celorlalți. Sau al nostru. Trăim ca niște cadavre ambulante. Comunicăm cu ceilalți doar prin simțuri. Și cinism. Trăim în concubinaj cu propriile noastre neveste. Fericirea o abordăm ca pe-un lucru furat. Ne este frică, pur și simplu, să fim fericiți! Sau triști. Am tras o fugă până-n Occident și nu ne-a plăcut. Nici Orientul nu-i mai breaz. SUNTEM RĂSTIGNIȚI ÎNTRE CELE PATRU PUNCTE CARDINALE ALE NEHOTĂTÂRII NOASTRE! Ne uităm
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
a mai găsit pe prietenul ei Suman. Auzind de la ceilalți ce se întâmplase, știa precis că nu Suman luase hățurile și totul a fost doar o înscenare murdară a lui Palade. Peste puțin timp fata avea să dezlege misterul hățurilor furate. Palade știa că șareta trebuie să plece dimineața, așa că a trimis pe cineva seara să țină paznicul grajdului de vorbă, iar el personal a luat hățurile și dimineața când Suman a plecat la grajd, le-a dus în camera acestuia
ÎNSCENAREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346303_a_347632]
-
pietre scumpe și alte podoabe și i-a pus să danseze în fața lui. Se înțelege că cei care-și căptușiseră buzunarele cu ce apucaseră, dansau cu târșală, mai mult pe loc, de teamă să nu fie descoperiți și odată cu bunurile furate, să nu-și lase acolo și capetele. Cel care se simțea curat, dansa zglobiu ca o sfârlează, ca un titirez. El se simțea liber ca pasărea cerului. El nu era legat de niciuna din ispitele cărora le căzuseră pradă, toți
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
un posibil viitor Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Chiar dacă România ne tratează astăzi ca o mamă vitreagă, asemenea momente, precum cele întâmplate într-o zi de toamnă târzie la Ipatele, pe meleagurile ieșene, dovedește că nu suntem numai o țară furată zi de zi, chiar dacă mulți dintre noi s-au simțit minoritari în această istorie. Comemorarea academicianului Ioan Hăulică și al celorlalți la care am asistat, într-o lume normală, cu subiect și predicat, dovedește că pământul vechii Daciii nu s-
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
spune că a avut ceva noroc. Tatăl lui, nea Ghiță Găină, lucrase la un S.M.T.-eu, de unde reușise să fure suficiente piese de tractor. Mai apoi, a reușit să cumpere mai pe nimic o rablă de tractor și, cu piesele furate, s-o pună pe roate și să facă treabă cu ea, luând în arendă câteva zeci de hectare. Nu făcea mare brânză, dar Iliuță, suit pe tractor, zicea că are treabă. Cel cu pălăria jerpelită, Vasile Curcă, lucrase și el
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
și pentru plăcerea noastră. Păcatul mare este că aceasta o găsim uneori în afara familiei și nu în brațele celui care ar trebui să vegheze ca spiritul iubirii să nu dispară niciodată dintr-un cuplu. - Nu degeaba se spune că dragostea furată este mult mai pasională, mai plină de savoare. - O fi ea, dar există și o doză de culpabilitate în obținerea ei. - Nu te mai culpabiliza atât. Nu-ți dorești retrăirea acelor ore cât am fost împreună în acea cameră și
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
că știe multe despre ea, dar că este o romantică incurabilă și la această vârstă nu s-ar fi gândit niciodată. O femeie care-i vorbea despre luceferi, mare, talazuri, nu putea decât să trăiască într-o relație de dragoste furată, tot ce spunea. Nu putea fi decât o iubită și o amantă ideală, care știe să se dăruiască și să primească darurile oferite de iubirea unui bărbat priceput în a oferi plăceri carnale. - Doamne Gloria, mi-ai dezvăluit în această
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]