1,542 matches
-
creițari. În 1839 secția pentru concasarea zgurii a fost îmbunătățită după cerințe la un preț de 136 forinți, 35 creițari. Tot în 1839 Tezauriatul a dispus prin dispoziția nr. 4723, cu o sumă de 1333 forinți, 50 creițari, în hala furnalului să se construiască un cubilou cu o înălțime de 2,85m. Cubiloul a funcționat cel mai mult când furnalul a fost oprit, în rest fonta s-a turnat exclusiv din furnal. În rest cubiloul a funcționat doar când fonta rezultată
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
creițari. Tot în 1839 Tezauriatul a dispus prin dispoziția nr. 4723, cu o sumă de 1333 forinți, 50 creițari, în hala furnalului să se construiască un cubilou cu o înălțime de 2,85m. Cubiloul a funcționat cel mai mult când furnalul a fost oprit, în rest fonta s-a turnat exclusiv din furnal. În rest cubiloul a funcționat doar când fonta rezultată din furnal nu a fost corespunzătoare turnării. Preîncălzitorul menționat mai devreme a fost montat la gâtul furnalului, drept combustibil
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
o sumă de 1333 forinți, 50 creițari, în hala furnalului să se construiască un cubilou cu o înălțime de 2,85m. Cubiloul a funcționat cel mai mult când furnalul a fost oprit, în rest fonta s-a turnat exclusiv din furnal. În rest cubiloul a funcționat doar când fonta rezultată din furnal nu a fost corespunzătoare turnării. Preîncălzitorul menționat mai devreme a fost montat la gâtul furnalului, drept combustibil a fost folosit gazul de furnal; timp de 2 săptămâni înainte de darea
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
se construiască un cubilou cu o înălțime de 2,85m. Cubiloul a funcționat cel mai mult când furnalul a fost oprit, în rest fonta s-a turnat exclusiv din furnal. În rest cubiloul a funcționat doar când fonta rezultată din furnal nu a fost corespunzătoare turnării. Preîncălzitorul menționat mai devreme a fost montat la gâtul furnalului, drept combustibil a fost folosit gazul de furnal; timp de 2 săptămâni înainte de darea în funcțiune a preîncălzitorului a fost suflat cu aer rece ca să
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
mult când furnalul a fost oprit, în rest fonta s-a turnat exclusiv din furnal. În rest cubiloul a funcționat doar când fonta rezultată din furnal nu a fost corespunzătoare turnării. Preîncălzitorul menționat mai devreme a fost montat la gâtul furnalului, drept combustibil a fost folosit gazul de furnal; timp de 2 săptămâni înainte de darea în funcțiune a preîncălzitorului a fost suflat cu aer rece ca să se compare și să se noteze cu exactitate fiecare mișcare. Preîncălzitorul a fost pus în
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
fonta s-a turnat exclusiv din furnal. În rest cubiloul a funcționat doar când fonta rezultată din furnal nu a fost corespunzătoare turnării. Preîncălzitorul menționat mai devreme a fost montat la gâtul furnalului, drept combustibil a fost folosit gazul de furnal; timp de 2 săptămâni înainte de darea în funcțiune a preîncălzitorului a fost suflat cu aer rece ca să se compare și să se noteze cu exactitate fiecare mișcare. Preîncălzitorul a fost pus în funcțiune pe 25 august 1840, iar temperatura aerului
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
vânt confecționate din fontă și răcite cu apă. Cu aceste guri de vânt montate s-a continuat probele sistemului de preîncălzire. Odată cu implementarea sistemului de preîncălzire s-au obținut rezultate mai bune în producție astfel: După rezultatele bune obținute la furnal s-a hotărât ca și la cubilou să se monteze o istalație pentru preîncălzirea aerului suflat. Astfel Tezauriatul a dispus prin dispoziția nr. 1738 din 10 August 1840, ca să se monteze pentru secția de cubilouri un sistem de preîncălzire tip
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
a reușit rentabilizarea producției de vase pentru gătit, astfel după scurt timp s-a renunțat la producția de vase, iar amenajarea secției de smălțuit a fost anulată. La recomandarea Administrației, pe 23 Septembrie 1840 Tezauriatul a aprobat ca gazele de furnal folosite la preîncălzitoare să se folosească pentru prăjirea minereului de fier. Pentru montarea prăjitorului la gâtul furnalului s-au alocat 314 forinți și 19 creițari. Potrivit documentelor vremii respective, reiese că pentru eficientizarea acestei idei, la Administrație a fost transferat
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
de vase, iar amenajarea secției de smălțuit a fost anulată. La recomandarea Administrației, pe 23 Septembrie 1840 Tezauriatul a aprobat ca gazele de furnal folosite la preîncălzitoare să se folosească pentru prăjirea minereului de fier. Pentru montarea prăjitorului la gâtul furnalului s-au alocat 314 forinți și 19 creițari. Potrivit documentelor vremii respective, reiese că pentru eficientizarea acestei idei, la Administrație a fost transferat din Styria, Austria un inspector pe nume Slavik, care deținea cunoștințe din Austria la aplicarea gazelor de
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
s-au alocat 314 forinți și 19 creițari. Potrivit documentelor vremii respective, reiese că pentru eficientizarea acestei idei, la Administrație a fost transferat din Styria, Austria un inspector pe nume Slavik, care deținea cunoștințe din Austria la aplicarea gazelor de furnal. Gazele de furnal în Austria erau folosite pe lângă încălzirea aerului suflat și la alte aplicații din jurul furnalului, gazele s-au folosit și la prăjirea minereului, în schimb mai marii de la Govăjdia care cunoșteau împrejurările locale, nu au dovedit competență pentru
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
314 forinți și 19 creițari. Potrivit documentelor vremii respective, reiese că pentru eficientizarea acestei idei, la Administrație a fost transferat din Styria, Austria un inspector pe nume Slavik, care deținea cunoștințe din Austria la aplicarea gazelor de furnal. Gazele de furnal în Austria erau folosite pe lângă încălzirea aerului suflat și la alte aplicații din jurul furnalului, gazele s-au folosit și la prăjirea minereului, în schimb mai marii de la Govăjdia care cunoșteau împrejurările locale, nu au dovedit competență pentru finalizarea acestui proiect
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
idei, la Administrație a fost transferat din Styria, Austria un inspector pe nume Slavik, care deținea cunoștințe din Austria la aplicarea gazelor de furnal. Gazele de furnal în Austria erau folosite pe lângă încălzirea aerului suflat și la alte aplicații din jurul furnalului, gazele s-au folosit și la prăjirea minereului, în schimb mai marii de la Govăjdia care cunoșteau împrejurările locale, nu au dovedit competență pentru finalizarea acestui proiect. După rezultatele sub așteptări când au deviat gazele de furnal de la preîncălzitor la prăjitorul
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
la alte aplicații din jurul furnalului, gazele s-au folosit și la prăjirea minereului, în schimb mai marii de la Govăjdia care cunoșteau împrejurările locale, nu au dovedit competență pentru finalizarea acestui proiect. După rezultatele sub așteptări când au deviat gazele de furnal de la preîncălzitor la prăjitorul de minereu, în 1841 Tezauriatul a dispus încercarea remontării preîncălzitorului tip Calder fără a opri furnalul, între timp direcțiunea a anunțat pe 12 Mai în caz de oprirea furnalului pe 3-4 zile să se folosească preîncălzitorul
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
cunoșteau împrejurările locale, nu au dovedit competență pentru finalizarea acestui proiect. După rezultatele sub așteptări când au deviat gazele de furnal de la preîncălzitor la prăjitorul de minereu, în 1841 Tezauriatul a dispus încercarea remontării preîncălzitorului tip Calder fără a opri furnalul, între timp direcțiunea a anunțat pe 12 Mai în caz de oprirea furnalului pe 3-4 zile să se folosească preîncălzitorul existent. Preîncălzitorul tip "Calder" a fost remontat la gâtul furnalului și a rămas acolo până în anul 1879, după ce a fost
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
sub așteptări când au deviat gazele de furnal de la preîncălzitor la prăjitorul de minereu, în 1841 Tezauriatul a dispus încercarea remontării preîncălzitorului tip Calder fără a opri furnalul, între timp direcțiunea a anunțat pe 12 Mai în caz de oprirea furnalului pe 3-4 zile să se folosească preîncălzitorul existent. Preîncălzitorul tip "Calder" a fost remontat la gâtul furnalului și a rămas acolo până în anul 1879, după ce a fost dezafectat. Între anii 1840-1841 muncitorii furnalului răspândeau zvonul susținând alimentarea unei secții de
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
a dispus încercarea remontării preîncălzitorului tip Calder fără a opri furnalul, între timp direcțiunea a anunțat pe 12 Mai în caz de oprirea furnalului pe 3-4 zile să se folosească preîncălzitorul existent. Preîncălzitorul tip "Calder" a fost remontat la gâtul furnalului și a rămas acolo până în anul 1879, după ce a fost dezafectat. Între anii 1840-1841 muncitorii furnalului răspândeau zvonul susținând alimentarea unei secții de pudlat cu gazele rezultate din furnal. Baza secției pentru prăjirea minereului se află la același nivel cu
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
pe 12 Mai în caz de oprirea furnalului pe 3-4 zile să se folosească preîncălzitorul existent. Preîncălzitorul tip "Calder" a fost remontat la gâtul furnalului și a rămas acolo până în anul 1879, după ce a fost dezafectat. Între anii 1840-1841 muncitorii furnalului răspândeau zvonul susținând alimentarea unei secții de pudlat cu gazele rezultate din furnal. Baza secției pentru prăjirea minereului se află la același nivel cu nivelul depozitului pentru mangal și gâtul furnalului, legate cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
folosească preîncălzitorul existent. Preîncălzitorul tip "Calder" a fost remontat la gâtul furnalului și a rămas acolo până în anul 1879, după ce a fost dezafectat. Între anii 1840-1841 muncitorii furnalului răspândeau zvonul susținând alimentarea unei secții de pudlat cu gazele rezultate din furnal. Baza secției pentru prăjirea minereului se află la același nivel cu nivelul depozitului pentru mangal și gâtul furnalului, legate cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului era metalică amplasat
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
1879, după ce a fost dezafectat. Între anii 1840-1841 muncitorii furnalului răspândeau zvonul susținând alimentarea unei secții de pudlat cu gazele rezultate din furnal. Baza secției pentru prăjirea minereului se află la același nivel cu nivelul depozitului pentru mangal și gâtul furnalului, legate cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului era metalică amplasat pe trei picioare construite din piatră. Gâtul furnalului nu era legat până acum cu cale ferată de rostogolurile
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
anii 1840-1841 muncitorii furnalului răspândeau zvonul susținând alimentarea unei secții de pudlat cu gazele rezultate din furnal. Baza secției pentru prăjirea minereului se află la același nivel cu nivelul depozitului pentru mangal și gâtul furnalului, legate cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului era metalică amplasat pe trei picioare construite din piatră. Gâtul furnalului nu era legat până acum cu cale ferată de rostogolurile de minereu și de silozurile pentru
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
la același nivel cu nivelul depozitului pentru mangal și gâtul furnalului, legate cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului era metalică amplasat pe trei picioare construite din piatră. Gâtul furnalului nu era legat până acum cu cale ferată de rostogolurile de minereu și de silozurile pentru mangal; mulțumită lui László și Barton în 1841, s-a construit prima cale ferată cu șine de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
lui László și Barton în 1841, s-a construit prima cale ferată cu șine de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o lungime de 240,40m la un cost de 448 Forinți și 42 Creițari. Calea ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a fost redus de la 1,2m la 95cm pentru a se
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a fost redus de la 1,2m la 95cm pentru a se produce mai ușor fontă cenușie necesară turnătoriilor. Pornirea furnalului a fost stabilit
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a fost redus de la 1,2m la 95cm pentru a se produce mai ușor fontă cenușie necesară turnătoriilor. Pornirea furnalului a fost stabilit de Tezauriat pe Februarie 1843
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]