2,691 matches
-
prof. înv. primar Gianina Lazăr și educator Cristina Mîrzea, au organizat o șezătoare cu ocazia sărbătorii Sfântului Mucenic Dimitre Izvorâtorul de Mir, patronul spiritual al acestei instituții de învățământ. Cântece și poezii dedicate toamnei, ghicitori, dar și sceneta ,,Greierele și furnica” au încântat spectatorii prezenți în sala de clasă devenită neîncăpătoare timp de o oră cât a ținut programul micuților. Alături de copii a fost prezent și preotul din localitate, Mihail Bănuc, care după ce a vorbit despre însemnătatea zilei, importanța Sf. Dimitrie
AROME DULCI DE SĂRBĂTOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354550_a_355879]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > OCHII PĂUNULUI Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului vrăbii impertinente își dispută pâinea mea aburinda jertfita furnici masochiste clădesc temerar mușuroaie pe epiderma ta translucida sunt ciori care-mi fură din palmă iubiri de o vară legate cu atele cratere fisurate ale inimii mele maghrebiene guguștiucii își lipesc cuiburile cu lutul ce se scurge din mâinile tale
OCHII PĂUNULUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353772_a_355101]
-
ce s-ar face primăvara fără o floare, măcar? • Toamna se număra bobocii. Am venit, i-am văzut, i-am învins. • Iarna? Lunga vară fierbinte a înghețaților... • Vara te pregătești pentru iarnă. Pleci în țările calde. • Din primăvara până în toamna, furnica a lucrat pe câmp. Dar vremea a ținut pasul cu civilizația. Greierele i-a cântat cuceririle, și a fost răsplătit de războinicii recunoscători. Așa că acum, iarnă, greierele este încălzit de victoriile lui de pe front, și furnică, de joardele viței ei
DIALOGURI CU ELISE (3) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353795_a_355124]
-
Din primăvara până în toamna, furnica a lucrat pe câmp. Dar vremea a ținut pasul cu civilizația. Greierele i-a cântat cuceririle, și a fost răsplătit de războinicii recunoscători. Așa că acum, iarnă, greierele este încălzit de victoriile lui de pe front, și furnică, de joardele viței ei de vie, pe care strugurii s-au uscat. • Nu e răsplată mai mare pentru un bătrân, decât să fie sănătos, ca să își dea toată pensia la copii... și nepoți. Altfel, cum s-ar descurca tineretul ăsta
DIALOGURI CU ELISE (3) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353795_a_355124]
-
despre dosare fabricate la comandă. mai crapă un milionar, mai cade la pușcărie câte-un babalâc doar cât să pară justiția că nu e chiar atât de oarbă, ci și surdo-mută. greierii nu mai cântă ori țârâie la altă masă. furnicile au plecat la produs cu traista în băț. a crescut aparatul represiv invers proporțional cu pericolul de clasă. nu se mai pune de nicio grevă... sunt mai mulți patroni decât proletari, mai mulți preoți decât enoriași, mai multe biserici decât
MÂNCĂM TRANZIȚIE PE PÂINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353791_a_355120]
-
vacă la păscut la Milovanu, cănd numără norii de pe cer și roua strălucea în sare, iar fluturii zburau spre crengile în floare și turtureaua cântă de zor în livadă de la Dadeșu. Și fetița de odinioară privea ore întregi cum merg furnicile una după alta, cum se leagănă în vânt lanurile de porumb... Până la scoala erau șapte kilometri pe jos și profesorii plictisiți îi puneau să citească fără rost. De aceea nu-i plăcea școală, dar tatăl, care lucra la Sfatul Popular
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
aflați chiar acum adevărul el trebuie să fie întotdeauna curat, pieptănat și cum alta să cadă pe umeri în valuri, buclat. Cum nu vreau să vă mint vă spun nici o clipă vă mărturisesc că parul scurt îl are numai Prințesa Furnică. Și-acum vă întreb pe cele cu ochii vioi care prințese să fie bănuiesc că ar vrea, si-ar dori dintre voi careva să fie mititică ca ea? Nu de alta, dar la baluri, și vă spun că asta fiindcă
CUM POŢI SĂ DEVII PRINŢESĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353059_a_354388]
-
crăpăturile timpului, din înaltul cerului, mi-am văzut rădăcinile... o lumină argintie cobora prin seva stejarului până în ghinda din care am încolțit, un fulger care despica marea în două și o tăcere pentru care regii au devenit cerșetori. Am lăsat furnicile să se retragă în adânciturile din scoarța stejarului, mi-am așezat încă o dată palma pe mușchiul verde, ca semn de bun rămas și am mai rătăcit câteva vieți printre copacii înmuguriți. Dincolo de nașterea oricărui gând, un lujer de stejar creștea
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
de artă”. Locul era minunat. M-am plimbat pe covorul de iarba si frunze uscate, am ascultat cântecele păsărelelor, greierii, vântul, freamătul copacilor, bijuteriile zburătoare, fluturi și insecte. Și ca în orice pădure și aici era un mare mușuroi de furnici pe care în căutam asiduu! Aveam nevoie de acele furnicuțe considerate pe bună-dreptate „sanitarii pădurilor”! Am crezut că le voi face un bine micilor vietăți dacă voi așeza cei zece pești pe mușuroiul lor... iar dânsele flămânde vor devora carnea
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
unde își aveau lucrătoarele mele lăcașul! Dar o mare supriză, de fapt dezamăgire, mă aștepta în pădurea cu mușuroi! Am găsit peștii întregi, exact în pozitia pe care i-am așezat. Erau mai uscati și miroseau îngrozitor. Neatinși însă de furnici! M-am așezat necăjit la rădăcina unui copac din apropiere și am cugetat pe îndelete. Până la urmă am găsit explicația. Furnicile mele bihorene nu cunoșteau carnea de pește și de aceea nu s-au atins de ea! Nu le-o
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
peștii întregi, exact în pozitia pe care i-am așezat. Erau mai uscati și miroseau îngrozitor. Neatinși însă de furnici! M-am așezat necăjit la rădăcina unui copac din apropiere și am cugetat pe îndelete. Până la urmă am găsit explicația. Furnicile mele bihorene nu cunoșteau carnea de pește și de aceea nu s-au atins de ea! Nu le-o fi plăcut nici mirosul emanat de către acele ființe necuoscute lor... Și acum începe reala poveste a nașterii „fantomelor". Cum pădurea mă
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
la pădure. Tăți țăranii din Lăzăreni îs spăriați!” M-a umflat râsul și am încercat să-l liniștesc pe bietul om povestindu-i că „mâna necurată” a fost a mea... că eu am pus peștii acolo, să fie mâncați de furnici... S-a uitat sceptic la mine și simțeam că nu mă crede. Mi-am cerut scuze ca am creat neintenționat acestă spaimă, motivând intențiile mele artistice și concursul la care trebuia să particip. I-am vorbit de Hemingway, de romanul
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
cancer la plămâni. Am început să îl însoțesc la radioterapie, știind că nu mai are siguranță să conducă și că nu se mai poate ține suficient de bine pe picioare. Cu toate acestea, în prezența lui, continuam să reprezint o furnică. Pășea zâmbind arogant pe coridoarele spitalului, ținându-mă de ceafă cu palma lui care nu mai avea nici mărimea și nici puterea unei lopeți și care, nu mă mai strunea, ci îl ajuta să își transfere greutatea pe umerii mei
NECUNOSCUTUL MEU TATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352590_a_353919]
-
va fi un bal mascat. - Desigur. - Atunci, să nu modifici îmbrăcămintea pe care ți-o voi trimite! - Îmi aleg singură hainele, sire. - Ai gura mare și-ți lipsește diplomația ! Întâi cercetează! Râdea. Alma se înfuria ușor în preajma lui. Parcă avea furnici în pantofi. *** Prima luna de toamnă era călduroasă. O prelungire a verii fierbinți. Curtea, grădina, conacul arătau ca desprinse din cărțile de povești. Sosiseră costumele. Croite cu stil și mult bun gust. Copiii erau încântați de eroii pe care urmau
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
în urmă cu trei ani, ar trebui să considerăm un important semnal de alarmă, o situație care arată cât de neînsemnați sunt banii, la fel și averile, cât de neajutorat poate fi omul, atunci când natura îl nimicește ca pe o furnică. Aceasta este dimensiunea noastră reală în fața naturii și a lui Dumnezeu: nici măcar dimensiunea unei furnici, iar tehnologia noastră se poate dovedi neînsemnată, în fața calamităților și a stihiilor naturii. Să nu uităm exemplul Atlantidei și a atlanților foarte evoluați din punct
CUM POŢI PIERDE TOTUL ÎNTR-O CLIPĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354126_a_355455]
-
situație care arată cât de neînsemnați sunt banii, la fel și averile, cât de neajutorat poate fi omul, atunci când natura îl nimicește ca pe o furnică. Aceasta este dimensiunea noastră reală în fața naturii și a lui Dumnezeu: nici măcar dimensiunea unei furnici, iar tehnologia noastră se poate dovedi neînsemnată, în fața calamităților și a stihiilor naturii. Să nu uităm exemplul Atlantidei și a atlanților foarte evoluați din punct de vedere tehnic, dar care au fost nimiciți de forțele naturii și iată că istoria
CUM POŢI PIERDE TOTUL ÎNTR-O CLIPĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354126_a_355455]
-
s-o deschidem. Gazdele nași-Vișan: avocatul creștin Constantin-cumpănit în ale Dreptului, model de boier vechi cu carte, un împătimit al artei vechi, ceramică ori țesătură, doamna doctor Florina-Dănuța, o gospodină de excepție, din viță de preot și profesori, harnică precum furnica și fiica Alexandra-Doctor în Arhitectură-cadru universitar, plăpândă ca o floare, dar aprigă ca un arțar, ne-au răsfățat în Conacul lor argeșean doldora de artă veche: țesături-tapițerii celebre, faimoasa ceramică dacă de Hurezi, Marginea-Cucuteni și, mai ales, cărți alese. Conacul
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
lumii înconjurătoare. Prin personificarea anotimpurilor ce se orânduiesc într-o logică anume peste grădină unde “Lili, Lică și Ionică/ și-au ales-nu prea departe-/ lângă bloc, grădină mică,/ hotărând tot, ca la carte! “(Grădinarii ), micul cititor se bucură de hărnicia furnicilor” Când le vezi, pe loc îți zici:/ Ce mai harnice furnici! În poiana cu urzici). Iar în poezia “La grădiniță “ este vorba despre povestea unei fetițe care”Are patru ani fetiță/ Frecventează grădiniță... “, unde “zeci de dalbe mogâldețe/ au venit
EVENIMENT EDITORIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357058_a_358387]
-
sărit în sus bătând din palme. Stelică luă mingea. Era rândul lui să dea de la linie. Între timp Florica îi puse o pietricică în gropiță. Se jucară așa până când soarele ajunsese deasupra capului, dogorind puternic. -Hai să bem suc de furnici! zise Floarea lui Marin. -Ăsta nu e limonadă adevărată ... Eu am băut la oraș, se lăudă Stelică. Ceilalți tăcură. „Cum o fi aia?” se întrebă Tina în gând... Și parcă ghicindu-i gândul Stelică începu să povestească. Din vocea lui
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
sângele poporului! Zise Tina. -Aoooooleuuuu ... ! -Nu te mai mira Nicușoare! se răsti la el Frusina. -Asta este, așa ... o poveste. Ajunși la lanul de grâu rupseră fiecare câte un pai. Apoi porniră pe marginea drumului să găsească un mușuroi de furnici. -Am găsit. Uite aici! Și Tina umezind cu scuipat paiul îl apropie de mușuroi. Zeci de furnici se urcară pe el. După ce bietele insecte lăsară un suc acrișor, Tina le doborâ și începu să lingă paiul. -Ce bun este! La
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
așa ... o poveste. Ajunși la lanul de grâu rupseră fiecare câte un pai. Apoi porniră pe marginea drumului să găsească un mușuroi de furnici. -Am găsit. Uite aici! Și Tina umezind cu scuipat paiul îl apropie de mușuroi. Zeci de furnici se urcară pe el. După ce bietele insecte lăsară un suc acrișor, Tina le doborâ și începu să lingă paiul. -Ce bun este! La fel făcură și ceilalți copii.Toți se lingeau pe buze și repetau aceași operație. * Constantin a terminat
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
mai citești cartea de poezie a domnului Roca a doua oară. În primul rând că este o carte plăcută, jucăușă. Ai tot timpul impresia că ai pătruns într-o lume feerică, a unor castele și palate făcute pentru albine și furnici din cea mai fină pulbere de aur și de argint, și că ai regăsit pentru totdeauna lumea frumoasă și sfântă a copilăriei ... După un timp însă, dacă ești un cititor de poezie subtil, realizezi că te afli în fața unui poet
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
vostru pentru a înăbuși în sânge demonstrațiile studenților noștri, zise o doamnă revoltată de la balcon. Doamna de la balcon ar mai fi vrut să le spună ceva Doamnelor de bine, însă vocea ei a fost întreruptă de fantasma unui nor de furnici roșii creat de cei mai mici roboți din lume, și bineînțeles de rafala de huiduieli a Doamnelor de bine. După ce Doamnele de bine s-au mai oprit din huiduieli, o altă categorie de doamne, acestea erau Doamnele doamnelor, se pare
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
ne înălțăm de la pământ, cu atât mai mici se văd oamenii rămași în urma noastră. Poate că și obstacolele de care ne lovim în fiecare zi sunt și ele la fel de mici. Poate ca niște fire de paie așezate în calea unor furnici. Stau și mă uit în urmă și îmi dau seama că bolnav sau din accident, era să mor de nu știu câte ori și, totuși am fost salvat în ultimul moment. Cu siguranță asta nu e o întâmplare. Ce trebuia să învăț
ÎNTÂMPLARE ŞI DESTIN de ION UNTARU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358278_a_359607]
-
Sunt mirat! Trăiesc! De asta vă iubesc. Toți îmi spun bătrân, De acord, mă-nclin, În fața ta Destin. Mercy pentru toast, Altfel foarte vast, Ca un bărbat cast! Moldova Veche 7 noiembrie 2008 --- ZILE ÎN CALENDAR Am adunat ca o furnică, Zile și ani, clipă cu clipă, Am trecut an după an, Noi zile în calendar! --- Referință Bibliografică: Ziua onomastică / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 506, Anul II, 20 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte
ZIUA ONOMASTICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358403_a_359732]