4,454 matches
-
ușa și o pisică țâșni pe scări și apoi pe culoar printre scaune. În urma ei apăru Directoarea Tăgadă, spunând: O cheamă Cora. Numele pisicii era Cora Reynolds. Nu eu i l-am dat, a spus Directoarea Tăgadă, cu bluza și fusta acoperite de o glazură de păr de pisică. Cu unul din revere umflându-i-se pe piept. — O teacă de umăr, spune Tovarășa Lătrău, aplecându-se aproape de reportofonul din buzunarul Contelui Calomniei. Toate astea - șoptitul în întuneric, lăsatul bilețelelor, plecatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
bețivului, scoate dintre straturile bandajului un mic obiect negru. Soneria se aude încă o dată. Din câte știa Evelyn, Inky era șefă la o revistă. Parcă la Vogue. Își petrecea jumătate din an în Franța, hotărând cât de lungi să fie fustele în sezonul următor. Stătea lângă podium la prezentările colecțiilor de la Milano, înregistrând un comentariu de modă pentru un canal de știri prin cablu. Pășea pe covorul roșu și povestea cine ce poartă la Oscaruri. Zdrențăroasa asta de pe banca din stație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
spune ea, indiferent cât de rău. — Doar v-ați obișnuit cu Eternity de la Calvin Klein..., spune Inky. Inky și Evelyn dau o raită prin împrejurimi, doar ele două într-o plimbare lejeră. În fața lor pe stradă, anturajul unei statui în fustă mini se revarsă dintr-o limuzină, tipi zvelți având căști cu microfon între ureche și gură, fiecare purtând o conversație cu cineva de departe. În timp ce trec pe lângă ei, Inky se împiedică, ștergându-i cu poșeta plină de pește putrezit, atingând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
sandale cu toc care îi arată degetele retezate de la picioare, iar colierul cu clopoței scoate clinchete la fiecare pas. Ronțăie o lumânare de cuișoare-nucșoară. Ne încălzim cu toții în bluze de poet cu horbote precum cele ale lordului Byron. Sau în fuste lungi cu jupe dedesubt, din care purta probabil Mary Shelley. În mantii de Domnișoaracula căptușite cu satin roșu. În cizme grele de Frankenstein. Tot cam prin perioada asta, Sfântul Fără Mațe ne întreabă dacă poate fi el ăla care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
stând în șir pentru a fi identificați de vreun martor. Suspecți luptându-se cu cătușele, cu hainele trase peste cap, intrând în tribunal. Pe scenă stă Directoarea Tăgadă, cu umflătura tecii de umăr a pistolului bombându-i reverul jachetei. Tivul fustei de tweed aproape îi ajunge la bascheții ei răsfrânți, cu șireturile înnodate de două ori. Spune: — E datoria unui ofițer al legii să moară pentru fitecine. Ai putea muri pentru ăia care iau câinii la șuturi. Pentru dependenții de droguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Ce știi tu despre purtatul perucilor? Cu cioturile mâinilor, cu inelul scânteind, își răsucește peruca pe cap, spunându-i Reverendului: Ce știe o matahală ca tine despre creațiile clasice ale lui Christian Lacroix? Și Reverendul Fără Dumnezeu spune: Despre o fustă Lacroix bufantă, cu petale de lalea? Spune: Nici nu ți-ar veni să crezi. Bâlbe Un poem despre Reverendul Fără Dumnezeu — Până în capitolul unsprezece din Cartea Facerii, spune Reverendul Fără Dumnezeu, n-a existat război. Până când Dumnezeu ne-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și cristal. Clinchetul lor fremătător în timp ce pătrunzi între ele. Mirosul de praf ars al fiecărei piersici „coapte”, încă strălucind alb incandescent. Prea fierbinți ca să le atingi cu mâna goală, fără o bucată de stofă, un petic de catifea din vreo fustă sau din vreo jiletcă de brocart. Celelate piersici, cele „putrede”, înnegrite și reci, smălțuite cu praf și domnișoarapate în firele albe ale pânzelor de păianjen. Frunzele de sticlă și cristal sunt albe și argintii și cenușii în același timp. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
deși, în fapt, nu prea știau la ce să se aștepte. Spre seară, Luana se cocoță pe un colț al toaletei și-o privi pe mama care se gătea în oglindă. Era superbă în costumul de catifea grena, a cărui fustă dreaptă îi punea în valoare picioarele lungi, încălțate în pantofi cu toc înalt. Cum poți să mergi pe astfel de tocuri? se miră fetița. Crezi că ai să poți dansa încălțată astfel? Sanda zâmbi amar. Nu-ți face probleme, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
păreau că sunt gata, în orice clipă, să străpungă țesătura și să se ofere cu dărnicie privirilor curioase ale școlarilor. Înaltă, fardată și machiată cu un gust impecabil, profesoara își plimbă printre bănci talia de vis, încinsă în bata unei fuste de două palme, picioarele lungi, năucitoare, ochii mari și buzele cărnoase. Se întoarse spre hartă și îndreptă vârful arătătorului către cine știe ce țară lipsită de interesul general, oferind clasei un spate de o tulburătoare splendoare. Doamna de istorie se numea Vrăjitoru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în ochi. Sări la domnișoara de geografie și-o făcu "imorală" de la prima intrare în cancelarie a acesteia. Se ținu scai de ea până când, biata domnișoară, trebui să-și mai cumpere jumătate de metru de material și să-și lungească fustele. "Simpatia" dintre doamna Vrăjitoru și Luana era reciprocă. Îi făcea fetei zile fripte din cauza părului cârlionțat și-i punea numai note mici. Asculta un șir de copii o dată, după ce-i alinia în fața clasei. Primul elev începea să turuie lecția și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
trupurile tinere se zvârcoleau ca apucate de mâncărimi fără leac. Ernest Radak dansa superb. Își mișca trupul cu o naturalețe de parcă se născuse în ritmul muzicii. Luana, îmbrăcată într-o flaneluță albastră împletită de Sanda, încheiată până la ultimul nasture, cu fustă neagră și lungă, făcea notă discordantă cu toate reprezentantele sexului frumos. Părul lung, prins într-o coadă de cal, îi arunca pe umeri, la fiecare mișcare, șerpi încolăciți. Ernest râdea, o prindea în brațe și-o învârtea, o îndepărta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
unul din chefurile organizate de Victor. Era o petrecere obișnuită. Se dansa pe melodiile formației "Modern Talking", care-și desfășurau ritmul într-o monotonie fără leac. Luana ieșise de mult din hăinuțele împletite cu atâta sârg de Sanda. Purta acum fustă de blugi și un pulover culoarea cerului, mulat pe gâtul alb și sânii ca de adolescentă. Camera era ticsită de tineri și la un moment dat începură, cu toții, să se agite. Fetele se retraseră grupulețe, vorbind pe șoptite, ghiontindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Ștefan se pierdu în brațele ei și Luana arătă, prin fapte, ceea ce nu știa să spună în cuvinte. * * * Pe doamna Bumbescu o cunoscu la aniversarea zilei de naștere. Invitase toții angajații firmei, împreună cu nevestele. Marina era scundă, grasă, purta o fustă scurtă ce nu se potrivea cu vârsta destul de înaintată și care-i scotea dizgrațios la vedere o pereche de picioare musculoase, de bărbat. Stătu întreaga seară tolănită pe covor, fusta scurtă devenind inexistentă, râzând tare și răgușit, pufăind, în neștire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
angajații firmei, împreună cu nevestele. Marina era scundă, grasă, purta o fustă scurtă ce nu se potrivea cu vârsta destul de înaintată și care-i scotea dizgrațios la vedere o pereche de picioare musculoase, de bărbat. Stătu întreaga seară tolănită pe covor, fusta scurtă devenind inexistentă, râzând tare și răgușit, pufăind, în neștire, dintr-un pachet de țigări. Se vedea de departe că Ștefan era preferatul și folosea orice pretext pentru a-l aduce aproape de ea. Impresia pe care i-o lăsă Luanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Vedea în el doar dorința animalică a bărbatului iar ea obiectul care împlinea această pornire. Se simțea folosită, mințită, înșelată. Vestea nunții lui Dan veni ca o mântuire. Îi dădu pretextul de-a fugi acasă, pentru a se ascunde sub fusta mamei. Revederea casei părintești, a verișorilor alături de care trăise momente de libertate și fericire îi aduse, în oarecare măsură, detașarea de care avea nevoie. O găsi pe Bica la fel de energică și binevoitoare iar Luana nu putu să nu-și verse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mie să nu-mi spui nimic! Să-ți fie rușine... Deși nu se omora de dragul ei, bărbatul îi făcu pe plac și-i prezentă noua dactilografă. Femeia o măsură din cap până-n picioare. O, ce apariție! Bucle blonde, pulover mulat, fustă scurtă... Domnișoară, ai să bagi în boale bărbățimea din întreprindere. Ai grijă, spuse, făcându-i cu ochiul, mai toți sunt însurați. N-o să ne trezim cu nevestele lor pe la poartă, nu-i așa? Interzisă, fata nu știu cum să interpreteze spusele Nuții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mai dea drumul în lume. N-o lăsa niciodată să iasă fără el iar atunci când erau împreună leșina de gelozie văzând cum bărbații își sucesc capetele uitându-se după ea. Făcea un adevărat tărăboi când femeia voia să îmbrace o fustă scurtă sau un tricou mai decoltat. Temperamente puternice și încăpățânate, cei doi se războiau parte în parte, susținându-și punctul de vedere. Se aflau doar la un pas de anul 2000. Luana nu putea accepta o mentalitate de pe vremea luptelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
susținându-și punctul de vedere. Se aflau doar la un pas de anul 2000. Luana nu putea accepta o mentalitate de pe vremea luptelor cu turcii. Atitudinea lui o jignea și-o încăpățâna să facă după cum îi era dorința. Trăgeau de fustele cu pricina, unul de-un capăt, altul de celălalt, ca doi pui de cloșcă ce doresc aceeași râmă. Urma o zi marcată de tăceri apăsătoare și nemulțumiri sufocate. Orgolioși, nici unul nu făcea concesii. Momentul de împăcare venea imediat ce se întindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu tine, domnule, ai înțeles? făcu șefa registraturii tremurând. Te rog să-mi vorbești politicos. Eu nu sunt din acelea cu care să-ți permiți să fii grosolan. Nu mai spune! Ai uitat că te-am surprins în magazie cu fustele suflecate. Nu-mi mai jigni soția altfel ai de-a face cu mine. Ești femeie bătrână, ce naiba! Chestia cu magazia o înghiți Nuța cum o înghiți dar aia cu bătrâna puse capac furiei ei dezlănțuite. Avea doar patruzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
guler, răsfirat peste reverele sacoului, îi înviora cu eleganță ținuta. Părul blond, adunat într-o înmănunchere dezarmantă de bucle, făcea din ea imaginea ideală a ceea ce căuta. Când o invită să se așeze, ea își arcui un picior peste celălalt, fusta i se ridică puțin deasupra genunchiului iar Cristian Bariu îi admiră picioarele frumoase și pantoful mic, ca un condur al Cenușăresei. Acum înțelegea de ce-o iubea, într-atât, Ștefan. Deși nu era cu mult mai frumoasă decât alte femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
spre șosea, de unde se auzea zgomotul circulației. Unul dintre băieți a Întins un braț și a atins-o cu o mână fierbinte, lipicioasă, pe antebrațul gol. Nu fugi, și-a zis, nu cumva să fugi! Altul a tras-o de fustă, apoi cineva a ciupit-o de stomac. A luat-o la fugă, stârnind un nor de praf. Zgomotul surd al circulației s-a Întețit și a auzit În spatele ei un strigăt ascuțit de adolescent, dar nu s-a uitat În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de parcă o așteptase. — Mă Întrebam dacă aș putea cumva să răsfoiesc niște numere vechi din ziarele pe care le aveți, oricare ar fi ele. De fapt, nu chiar vechi, cele mai recente... — Desigur, i s-a răspuns. Femeia purta o fustă bej până la genunchi și o bluză albă de care era prinsă o broșă de plastic cu imaginea unei albine zâmbitoare. Părul perfect Întins Îi era strâns cu o bentiță galbenă, la fel ca obrajii zâmbitori ai albinei. Pe-aici, vă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
acea schimbare. Avusese o senzație de puritate și de Încredere În viitor pe care credea că o uitase. Ieșise În curte să bea o cafea neagră și tare, iar aerul proaspăt al zorilor o Înfiorase. Se Îmbrăcase Îngrijit, cu o fustă, acum Îi părea rău, și cu o bluză cumva potrivită la cu loare. Se uitase În oglindă și o clipă Îi trecuse prin minte să se machieze, dar rujul găsit În fundul unui sertar era atât de vechi și de neglijat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
când treceau: Ameri-ka, ușchiți-vă de la noi! Chestii de-astea. Bill i a cerut să-nchidă fereastra, și așa a și făcut. Nu-i era frică. Iar acum se afla În mașina asta, Închisă ca Într-o cușcă, cu o fustă pe ea, așezată lângă un bărbat care, drept apărare, n-avea decât un biet revolver. Nu-și dădea seama când sau cum viața ei se schimbase atât de mult Încât să se simtă În siguranță lângă un om care ține
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
seama ce se Întâmplă. Nu-i mai simt pulsul, Mick. Nu-l mai simt și gata! Era mulțumită că lumina se Împuținase, era conștientă că are o Înfățișare tristă, obosită, și nu dorea să fie văzută așa. A tras de fustă să și-o Îndrepte, ar fi dorit să fi fost mai lungă, să-i ajungă până la glezne, ca o rochie musulmană austeră. — știi ce? Tu ar trebui să faci ce fac eu, iar eu ce faci tu. Tu ești bună
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]