1,318 matches
-
De la drum ceva mai în fund și pe malul ridicat, ca o spinare de cal, se afla coliba lângă două stogulețe de fân din prima coasă, loc de ajuns pentru căruță și de păscut pentru cal. În sălciile și păpurișul gârlei, puzderie de păsări și în hățișurile de pe maluri ascunzători pentru iepuri. Locul colibei de pe mal fiind mai sus, aveam peste lanuri și pe întinderea șesului vedere mai largă, așa că peisajul era variat, vederea mai puțin închisă de marile lanuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
spate. Vara, în locurile de șes și baltă, nu se poate trăi fără aceste focuri care dau mult fum, de cum se lasă amurgul până târziu după miezul nopții, când se potolesc țânțarii. Mâncarăm și ne așezarăm în latura colibei dinspre gârlă, la odihnă. De după înălțimile de peste Prut, se ridica o lună mare și roșie din baltă și de peste tot un cor imens de broaște. Culcatul a fost devreme și somnul agitat, spre ziuă a căzut puțină rouă și câinele neliniștit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Tg. Drânceni, ori cele de la răsărit de Râșești și Pogănești. Aceste coturi lungesc considerabil lungimea râului, cea ce pentru navigația fluvială este un mare inconvenient. Afară de cursul actual al Prutului, în albia lui majoră se observă apoi o mulțime de gârle, prutețe, coturi rupte (meandre părăsiteă și bălți, toate formând la un loc „grupa formelor negative” de teren din luncă. Așa sunt, de pildă, gârlele și prutețele de la NW de Leușeni, ca și întreg complexul de brațe moarte și prutețe dintre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
inconvenient. Afară de cursul actual al Prutului, în albia lui majoră se observă apoi o mulțime de gârle, prutețe, coturi rupte (meandre părăsiteă și bălți, toate formând la un loc „grupa formelor negative” de teren din luncă. Așa sunt, de pildă, gârlele și prutețele de la NW de Leușeni, ca și întreg complexul de brațe moarte și prutețe dintre Râșești și Stănilești, care prin lungimea, adâncimea și întortocherea cursului lor, arată până la evidență că pe aici a șerpuit, nu demult, apa Prutului. În
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de brațe moarte și prutețe dintre Râșești și Stănilești, care prin lungimea, adâncimea și întortocherea cursului lor, arată până la evidență că pe aici a șerpuit, nu demult, apa Prutului. În vremea marilor revărsări de primăvară ori vară și toamnă, aceste gârle și prutețe funcționează ca adevărate brațe secundare ale râului principal, și în ele apa are o viteză destul de mare. Bălțile ocupă părțile joase, depresiunile din luncă. Întinderea și adâncimea acestora, în general mai redusă ca a acelora de la Nord și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Huși, Grosu, Sula Mare, Hrubeni, Gogoaia, Lucani, Cioara, etc., sunt mici, iar apa din ele de obicei scade complet în vremea secetelor mari. Alimentarea cu apă a bălților, mari și mici din luncă se face prin una sau mai multe gârle de alimentare, care debușează în ele prin partea de sus - din amonte - a lor. În punctul de confluență cu gârlele de alimentare, conturul bălților este concav, deoarece la gură aceste gârle depun aluviunile aduse din luncă în vremea revărsărilor, creând
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vremea secetelor mari. Alimentarea cu apă a bălților, mari și mici din luncă se face prin una sau mai multe gârle de alimentare, care debușează în ele prin partea de sus - din amonte - a lor. În punctul de confluență cu gârlele de alimentare, conturul bălților este concav, deoarece la gură aceste gârle depun aluviunile aduse din luncă în vremea revărsărilor, creând aici conuri de dejecție cu aspect de mici delte. În această privință, exemple frumoase avem la Balta Șerpoaia și la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din luncă se face prin una sau mai multe gârle de alimentare, care debușează în ele prin partea de sus - din amonte - a lor. În punctul de confluență cu gârlele de alimentare, conturul bălților este concav, deoarece la gură aceste gârle depun aluviunile aduse din luncă în vremea revărsărilor, creând aici conuri de dejecție cu aspect de mici delte. În această privință, exemple frumoase avem la Balta Șerpoaia și la Balta Ulmului. Aceasta din urmă, deși întinsă, are o formă foarte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
revărsărilor, creând aici conuri de dejecție cu aspect de mici delte. În această privință, exemple frumoase avem la Balta Șerpoaia și la Balta Ulmului. Aceasta din urmă, deși întinsă, are o formă foarte mult festonată din cauză că în dreptul tuturor gurilor de gârle care-i vin dinspre Nord, Est și West, s-au format tot atâtea conuri de dejecție ce-i complică forma și-i reduc treptat suprafața și adâncimea. La Balta Șerpoaia, a cărei întindere a fost considerabil redusă, conul de dejecție
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și un număr nesfârșit de torenți de coastă, au un proces de sedimentare foarte activ, conurile de dejecție, mai mari sau mai mici, grăbind colmatarea sau împotmolirea timpurie a acestora). Surplusul de apă, atunci când acesta există, bălțile îl elimină prin gârlele de scurgere, aflate în partea de jos, din aval, a lor. Adâncimea gârlelor de scurgere este mai mare ca a celor de alimentare, însă nici o dată nu este prea joasă pentru a se pierde prin ele toată apa din bălți
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
foarte activ, conurile de dejecție, mai mari sau mai mici, grăbind colmatarea sau împotmolirea timpurie a acestora). Surplusul de apă, atunci când acesta există, bălțile îl elimină prin gârlele de scurgere, aflate în partea de jos, din aval, a lor. Adâncimea gârlelor de scurgere este mai mare ca a celor de alimentare, însă nici o dată nu este prea joasă pentru a se pierde prin ele toată apa din bălți. Deseori omul însuși face la gura gârlelor de scurgere unele întărituri de pământ
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
jos, din aval, a lor. Adâncimea gârlelor de scurgere este mai mare ca a celor de alimentare, însă nici o dată nu este prea joasă pentru a se pierde prin ele toată apa din bălți. Deseori omul însuși face la gura gârlelor de scurgere unele întărituri de pământ ori garduri de sălcii, pentru a stăvili secarea bălților. Din cauza sedimentărilor neîntrerupte, fundul bălților este ceva mai ridicat, în acest sector de luncă, decât nivelul cel mai scăzut al apei Prutului. Aceasta se observă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
zeci de centimetri a nivelului apei în albia minoră a acestuia face să se simtă și o ridicare a nivelului apei din bălți. Explicarea stă în aceia că, apa Prutului infiltrându-se prin aluviunile, alimentează pe cale subterană debitul bălților și gârlelor. Dintre „formele pozitive” de teren din porțiunea de luncă de care ne ocupăm, cele mai mari și mai însemnate sunt : grindurile fluviatile, conurile de dejecție și talusul. Grindurile fluviatile sunt forme de teren care însoțesc, deoparte și de alta, albia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din porțiunea de luncă de care ne ocupăm, cele mai mari și mai însemnate sunt : grindurile fluviatile, conurile de dejecție și talusul. Grindurile fluviatile sunt forme de teren care însoțesc, deoparte și de alta, albia minoră a Prutului, prutețelor și gârlelor, alcătuind un fel de diguri naturale ale cursului de apă. Proveniența lor este de natură sedimentară, materialul constitutiv al acestora fiind format din nisipurile și mâlurile aduse de Prut și prutețe. În profil transversal, se observă că partea dinspre interiorul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dinspre luncă, unde aluviuni ajung mai puține și în genere mai fine (mâluriă. Apoi, lângă cursul actual al Prutului revărsările fiind mai dese, iar cantitatea de aluviuni mai mare, grindurile fluviatile aici vor fi mai înalte decât cele care mărginesc gârlele și prutețele. Oricum, pentru înălțimea generală a luncii și aceste din urmă grinduri reprezintă părți de relief destul de înalte, unele din ele îngăduind omului să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Prutului este mai ridicat în zona porții, ele fiind nevoite să se scurgă pe un spațiu mai restrâns și mai scăzut în zona basinară, unde suprafața de scurgere a luncii este cu mult mai largă, apele putându-se revărsa în gârlele, prutețele și bălțile de aici. (Pentru perioada 1928 - 1935 , datele Anuarului Hidrografic al României arată pentru localitatea Drânceni-Albița o medie a apelor mari de + 402 cm., deasupra etiajului, iar pentru Leova, din plină zonă basinară a luncii, numai +320 cm
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din plină zonă basinară a luncii, numai +320 cm ; în dreptul porții de la Tg. Fălciu, în aceeași perioadă, avem + 377 cm. deasupra etiajuluiă. Grindul fluviatil deci, fiind în funcție de nivelul apelor mari, va avea înălțimi diferite. Discontinuitatea grindurilor fluviale este produsă de gârlele prin care se revarsă în luncă, la viituri, apa Prutului. Conurile de dejecție. Când am vorbit despre bălți, am văzut că forma, întinderea și adâncimea acestora este influențată mult de prezența materialului sedimentat la gura gârlelor de alimentare ori în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fluviale este produsă de gârlele prin care se revarsă în luncă, la viituri, apa Prutului. Conurile de dejecție. Când am vorbit despre bălți, am văzut că forma, întinderea și adâncimea acestora este influențată mult de prezența materialului sedimentat la gura gârlelor de alimentare ori în punctele de debușare în luncă a arterelor hidrografice care vin dinspre regiunile vecine. Din cauză că materialul aluvionar adus de apa gârlelor este mai fin și mai puțin abundent decât cel al pâraelor, conurile de dejecție formate la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
văzut că forma, întinderea și adâncimea acestora este influențată mult de prezența materialului sedimentat la gura gârlelor de alimentare ori în punctele de debușare în luncă a arterelor hidrografice care vin dinspre regiunile vecine. Din cauză că materialul aluvionar adus de apa gârlelor este mai fin și mai puțin abundent decât cel al pâraelor, conurile de dejecție formate la gura gârlelor sunt mai plate, mai turtite, decât cele create de pârae și torenți. Astfel, pe câtă vreme conurile de dejecție din Balta Ulmului își semnalează
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
alimentare ori în punctele de debușare în luncă a arterelor hidrografice care vin dinspre regiunile vecine. Din cauză că materialul aluvionar adus de apa gârlelor este mai fin și mai puțin abundent decât cel al pâraelor, conurile de dejecție formate la gura gârlelor sunt mai plate, mai turtite, decât cele create de pârae și torenți. Astfel, pe câtă vreme conurile de dejecție din Balta Ulmului își semnalează prezența lor doar prin scăderea domoală a adâncimii apei bălții în zona gurii gârlelor de alimentare care dă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dejecție formate la gura gârlelor sunt mai plate, mai turtite, decât cele create de pârae și torenți. Astfel, pe câtă vreme conurile de dejecție din Balta Ulmului își semnalează prezența lor doar prin scăderea domoală a adâncimii apei bălții în zona gurii gârlelor de alimentare care dă putință dezvoltării din belșug a stufăriilor și păpurișului, la bălțile Șerpoaia, Gogoaia, Lucani și Cioara, situate la marginea luncii, conurile de dejecție ale pâraelor și torenților ce vin din regiunea teraselor Prutului sunt așa de puternice
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
până la Nord de Câlcea, grădinile de zarzavat ale locuitorilor din Huși se țin lanț, grădini care prin produsele lor acoperă nevoile satelor vecine și ale pieții din orașul Huși, deseori exportându-se aceste produse și mai departe chiar. Grindurile de gârle și prutețe, ca și restul grindurilor din luncă, sunt acoperite cu culturi de cereale, plante textile, harbuzării, etc., solul aluvionar al luncii fiind foarte fertil și mai puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În părțile mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pronunțat pentru lu crarea mai redusă, care a și fost executată și care a costat vreo 12 milioane. Traseul Dâmboviței actuale nu se deosebește prea mult de traseul cel vechi. Oarecare modificări s au adus în partea centrală a orașului, gârla - precum i se spunea pe vremuri - a fost trasă puțin către strada Carol, în general însă a rămas pe vechea matcă. Lucrarea a fost redusă la lărgire și adâncire. Cu vechiul traseu întregul cartier dinspre strada Izvorului era supus inundațiilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu pricepere pedagogică puse, ca elevul să-și poată arăta toate cunoștințele. Deși Î. P. Sf. patriarh, care și el a fost dascăl la școala primară, i-a pus întrebări de analizare a unui text scris la tablă - în legătură cu cuvintele „gârlă”, „părău”, „punte”, „pod” cu scopul lor, rostul lor - a răspuns la toate precis și logic, cu judecată. Trecând la animalele de casă, cu deosebită plăcere a vorbit despre ele și folosul lor, iar de la „oaie” trecând la „capră” a știut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
am răcorit cu apă rece din fântână și-am stat apoi la masă. Tata nu se sătura să mă privească... Înfulecam la sarmale, cu varză, fără varză, numai să alunece pe gât. Mama mă întrebă, dacă merg cu fetele la gârlă, că de-un ceas așteaptă în curte nerăbdătoare... Atunci nici nu știu cum am aterizat lângă ele și am coborât la vale. Era păcat, ca pe-așa o mândrețe de vreme, să stăm în casă. Ne-am bălăcit vreo două ore, până
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]